Falsa grijă a ecumeniştilor pentru unitatea Bisericii

1068

După Sinodul din Creta şi tulburările ce au urmat deciziilor acestuia, subiectul unităţii Bisericii este foarte vehiculat, mai ales în textele menite să combată mişcările anti-ecumeniste. Ecumeniştii de diverse ranguri, de la teologi-mireni la arhierei şi sinoade, ne spun că unitatea Bisericii trebuie să fie grija cea mai mare, iar încercările de luptă reală împotriva eresului ecumenist pun în pericol această unitate.

Dar apare fireasca întrebare: dacă pentru ei e atât de importantă unitatea, de ce ei nu fac nimic pentru a o restabili? Căci e clar că aşa-zisa unitate este ruptă de împărtăşirea deschisă a ereziei ecumeniste şi poate fi restabilită uşor, prin renunţarea clară şi deschisă la această învăţătură şi la documentele / organizaţiile care o implică.

Dar răspunsul ecumeniştilor a fost proclamat în repetate rânduri şi este fără echivoc: nu renunţăm la nimic, unitatea trebuie să existe necondiţionat. Dar voi, cei care râvniţi o astfel de falsă unitate, de ce nu abrogaţi documentele ecumeniste, inclusiv cele din Creta, de ce nu părăsiţi CMB, proclamând la nivel sinodal ecleziologia ortodoxă drept învăţătura voastră de credinţă?

În acest caz restabilirea unităţii ar fi o mare bucurie şi biruinţă pentru toţi. Însă din păcate, pentru voi proclamarea ecumenismului e mult mai importantă decât unitatea Bisericii, pe care o sfâşiaţi tocmai voi prin pervertirea învăţăturii ortodoxe. Faptele voastre dovedesc că prioritatea voastră nu este unitatea Bisericii, căci nu faceţi nimic pentru ea, ci dimpotrivă, faceţi totul ca ortodocşii să vă urmeze pe această cale a pierzării.

Nu va exista niciodată unitate între Ortodoxie şi ecumenism, căci Hristos nu are nici o învoire cu Veliar.