Relațiile bisericești externe

37. Soborul Arhieresc aprobă activitatea externă a Bisericii Ortodoxe Ruse realizată de Preafericitul Patriarh și Sfîntul Sinod cu sprijinul Departamentului Sinodal de Relații Bisericești Externe și orientată preponderent spre întărirea unității Sfintei Biserici, dezvoltarea relațiilor frățești cu Bisericile Ortodoxe Locale, și, de asemenea, în comun cu alte confesiuni creștine, apărarea valorilor morale creștine și lupta contra viciilor socialmente periculoase, combaterea discriminării și persecuției creștinilor, dialogul cu reprezentanții altor tradiții religioase, ce contribuie la combaterea extremismului, terorismului, defăimării religiei, xenofobiei și altor vicii socialmente periculoase, manifestării intoleranței, apărarea sfințeniilor și locurilor de închinare religioasă, susținerea păcii și a armoniei în societate.

38. Soborul Arhieresc este de acord cu evaluarea făcută Sinodului Întîistătătorilor și ierarhilor a zece Biserici Ortodoxe Locale ce a avut loc în insula Creta la 18-26 iunie 2016, conținută în încheierea Sfîntului Sinod din 15 iulie 2016 (registrul Nr. 48). Respectivul Sinod nu poate fi considerat drept Panortodox, iar hotărîrile adoptate – drept obligatorii pentru toată plinătatea ortodoxă, odată ce în lipsa consimțămîntului în rîndul unor Biserici Locale autocefale privind desfășurarea Sinodului în termenii conveniți anterior a fost încălcat principiul consensului. În același timp, trebuie de recunoscut Sinodul din Creta a fi un eveniment important în istoria Bisericii Ortodoxe.

39. Analiza documentelor Sinodului din Creta, efectuată de Comisia Sinodală biblico-teologică la ordinul Sfîntului Sinod, a demonstrat că unele dintre acestea conțin formulări neclare și ambigue, ce nu permite să le considerăm expresii ireproșabile ale adevărului credinței ortodoxe și Predaniei Bisericii. Aceasta se referă îndeosebi la documentul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, care nu a fost semnat de 2/3 din membrii delegației Bisericii Ortodoxe a Serbiei, precum și arhipăstori individuali din rîndul altor Biserici Locale, ce au participat la lucrările Sinodului din Creta, ceea ce mărturisește despre divergențele semnificative de opinie față de acest document, chiar și între participanții Sinodului din Creta.

40. Membrii Soborului constată o atitudine neunanimă în familia Bisericilor Ortodoxe Locale față de Sinodul desfășurat în Creta, luînd act inclusiv de comentariile Sfintelor Sinoade ale Patriarhiilor Antiohiei (din 27 iunie 2016), Bulgariei (din 15 noiembrie 2016) și Georgiei (din 22 decembrie 2016), care exprimă o atitudine critică față de Sinodul din Creta. Observații substanțiale asupra documentelor Sinodului Cretan și asupra procedurii de luare a deciziilor au fost făcute de asemenea de ierarhii unor Biserici Locale, de Sfînta Chinotită și mănăstirile Sfîntului Munte Athos.

41. Sfințitul Sobor Arhieresc își exprimă încrederea că păstrarea și întărirea unității Sfintei Biserici Ortodoxe, independent de atitudinea față de Sinodul desfășurat în Creta, este o sarcină comună a tuturor Bisericilor autocefale Locale participante în lucrările Sinodului din Creta, cît și a celor ce s-au abținut de la participare. În legătură cu aceasta, o importanță deosebită capătă consolidarea interacțiunii interortodoxe.

42. Recunoscînd caracterul istoric al întîlnirii desfășurate în Havana între Preafericitul Patriarh al Moscovei și întregii Rusii Kirill și Papa Romei Francisc, Soborul Arhieresc menționează importanța ei în combinarea eforturilor pentru protejarea creștinilor supuși persecuției în Orientul Mijlociu și Africa. Aceste lucrări corespund chemării Soborului Arhieresc din anul 2016 ”de a face tot posibilul ca genocidul declanșat de extremiști împotriva creștinilor… să înceteze”, iar ”anul 2016 a devenit anul eforturilor deosebite întreprinse în această direcție” (vezi punctul 9 din Hotărîrile Soborului Arhieresc din anul 2016). Declarația comună a contribuit la realizarea unui armistițiu pe pămîntul Siriei și astfel a ajutat la salvarea a mii de vieți. Soborul își exprimă satisfacția față de faptul că apelul de la Havana către comunitatea internațională, de a întreprinde eforturi pentru a proteja creștinii din Orientul Mijlociu, a fost auzit în largi cercuri publice și politice.

43. Soborul menționează importanța dispozițiilor declarației de la Havana privind conflictul în desfășurare pe teritoriul Ucrainei și actualitatea apelului conținut în aceasta adresat tuturor forțelor publice ale Ucrainei, ”a munci în vederea atingerii unui consimțămînt public, abținerea de la participarea în confruntare și de a nu susține dezvoltarea ulterioară a conflictului”. Membrii Soborului Arhieresc își exprimă speranța că acest apel va fi auzit de toate părțile confruntării civile de pe pămîntul Ucrainei.

44. Soborul Arhieresc recunoaște importanța deosebită a prevederilor Declarației Comune conform cărora uniația nu este un mijloc de realizare a unității între Biserici și că prozelitismul este inacceptabil în relațiile ortodoxo-catolice indiferent de forma de manifestare. Membrii Soborului, exprimîndu-și speranța punerii în practică a acestei declarații, mărturisesc, în același timp, despre acțiunile agresive continue ale greco-catolicilor față de ortodocși.

45. Sfințitul Sobor apreciază deosebit acordul obținut la Havana privind aducerea în Rusia a moaștelor sfîntului Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, care se află în orașul Bari. Aflarea sfintelor moaște în Moscova și Sankt Petersburg în mai-iulie 2017 a devenit un eveniment de enormă importanță duhovnicească pentru credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse.

Sursa: Departamentul de Relații Bisericești Externe al BORu

Notă Lumea Ortodoxă:

După cum se poate vedea din hotărîrile de mai sus ale Soborului Arhieresc al Patriarhiei Moscovei (din 2013 este organ deliberativ suprem în BORu), acesta:

  1. aprobă întru totul toată activitatea Departamentului de Relații Bisericești Externe (cadrul logistic al activităților ecumenismului), pseudo-patriarhului Kiril și a Sinodului BORu, ceea ce înseamnă că nimic nu se va schimba în raportarea Patriarhiei Ruse față de eretici, jidovi și păgîni, ci va continua lucrarea panereziei ecumenismului mai departe. Deci, nici nu poate fi vorba de ieșirea din CMB.
  2. Sinodul tîlhăresc din Creta este declarat că nu este panortodox, însă nu este nici condamnat, nici respins sau numit măcar pseudo-sinod. Deci e o declarație lipsită de orice importanță și greutate. Ba mai mult, este declarat ”eveniment important în istoria Bisericii Ortodoxe”. Care alt sinod tîlhăresc din istoria Bisericii lui Hristos a fost considerat ”eveniment important”?
  3. Chiar de pseudosinodului din Creta i se reproșează ceva, totuși Declarației comune de la Havana din 2016 dintre ereziarhul papă Francisc al Romei și pseudopatriarhul Kiril al Moscovei nu i se reproșează nimic, deci stă în picioare. Asta în condițiile în care declarația îl recunoaște pe ereziarhul Francisc drept ”frate întru credință creștină”, respectiv capiștea papistașă (așa numita ”biserica romano-catolică”) este recunoscută drept biserică, iar declarația însăși este formulată în stilul unei rugăciuni în comun în formă scrisă. Este descurajat uniatismul (greco-catolismul sau mai corect ”papism de rit răsăritean”) și prozelitismul. Prin ”prozelitism” a se înțelege aici inclusiv misionarismul ortodox față de ereticii papistași. Descurajarea prozelitismului vine în logica pseudopatriarhului Kiril care, de exemplu, în interviul acordat agenției ”KAI” declara: ”Eu, de fapt, nu înțeleg, cum se poate trece de la ortodoxie la catolicism sau de la catolicism la ortodoxie. Aceasta trezește serioase îndoieli de caracter ecleziologicDeclarația de la Havana este apreciată în termeni laudativi ca salvatoare de vieți omenești în Orientul Mijlociu (Siria) cu prețul compromisului în materie de credință și negoțului cu Adevărul. Iar aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae al Mirelor Lichiei de către papistași a devenit un mare eveniment ecumenist ”ortodox”-papist în toată Rusia, prin care poporul simplu, credul și naiv a fost obișnuit cu prezența cardinalilor și clerului papist în biserici, astfel ca ultimele rezerve de precauție în raport cu ereticii să fie șterse din conștiința credincioșilor, ca într-o acțiune de tip flashmob ”Nu vă fie frică de eretici!”.

Vezi și:

„Ne-am regăsit ca frați în credința creștină” – declarația comună a Papei Francisc și a Patriarhului Kirill

Masă rotundă cu genericul: ”Biserica Ortodoxă Rusă și declarația de la Havana – victorie sau înfrângere?”

Enoriaşii mănăstirii Noul Ierusalim iau atitudine împotriva apropierii BORu de catolicism: „Considerăm astfel de evenimente profanare a credinţei Ortodoxe”. Scrisoare deschisă către Patriarhul Kirill