Facere a lui Dimitrie Daskalaki Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a ta este Împărăția… Doamne miluiește (de 12 ori), Slavă…, Și acum…, Veniți să ne închinăm…, Ps. 142, Dumnezeu este Domnul…, pe glasul al 4-lea, apoi: Troparul, Glasul al 4-leaCel ce S-a înălțat pe Cruce… Ca pe un sfânt ierarh și păstor al oilor celor cuvântătoare din Creta, Andree Preasfințite părintele nostru, toți te rugăm și cu inimă fierbinte îți strigăm: vino, ajută-ne și dă-ne pocăință nouă, celor care cerem cercetarea ta și dumnezeiescul tău sprijin. Slavă…, Și acum…, același glas Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine, singură nădejde te-am câștigat Apoi Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Canonul sfântului Glasul al 8-leaCântarea 1 Irmosul: «Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm». Sfinte Părinte Andree, roagă-te pentru noi! Stând în ceruri împreună cu corurile cele netrupești ale sfinților, nu ne uita pe noi, cei ce cu credință alergăm la tine, ca să te rogi pentru noi către Domnul. Sfinte Părinte Andree, roagă-te pentru noi! Din patimi, din primejdii și nevoi, din tot felul de biciuiri, de boli și nenorociri, păzește-ne nevătămați cu rugăciunile tale, Andree părinte, pe noi, cei ce ne rugăm ție. Slavă…, Din smintelile de tot felul ale dușmanului și din cursele acestuia întinse cu viclenie, slobozește, părinte, cu rugăciunile tale, pe cei ce cu credință aleargă la tine. Și acum…, A Născătoarei… Pe Dătătorul milei celei dumnezeiești și pe Dăruitorul mântuirii și al vieții născându-L, Fecioară, pe Acesta roagă-L ca să ne izbăvească pe noi din osânda cea veșnică. Cântarea a 3-a Irmosul: «Doamne Cel ce ai făcut acoperământul bolţii cereşti şi ai întemeiat Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, Cel ce eşti marginea doririlor şi întărirea credincioşilor, Unule Iubitorule de oameni». Sfinte Părinte Andree, roagă-te pentru noi! Prin calda ta rugăciune și harul luminos vino în întâmpinarea rugăciunilor credincioșilor celor ce se roagă ție cu pocăință și cer, Andree, mila Domnului și iertarea. Sfinte Părinte Andree, roagă-te pentru noi! Din felurite patimi și dureri, slăvite, și din toată deznădejdea și furtuna și toată nenorocirea, izbăvește-ne pe noi, cei care cerem curată rugăciunea ta pururea și care te lăudăm pe tine. Slavă…, Te-ai arătat propovăduitor și cântăreț al pocăinței călăuzind inimile și cugetele tuturor credincioșilor la zdrobirea sufletului, ocrotitorule al celor ce se pocăiesc, lauda credincioșilor celor din Creta și întărirea lor, părinte. Și acum…, A Născătoarei… Cu neputință este, Fecioară, să te lăudăm după vrednicie, dar corul credincioșilor care te preamărește pe tine slavoslovește din adâncul sufletului pe Izbăvitorul sufletelor, pe Care tu L-ai născut și L-ai alăptat. Apoi aceste Stihiri, Mântuiește, părinte Andrei, păstorul Cretei, pe toți cei ce aleargă cu dor la acoperământul tău, ca la unul care ai dobândit har cu îmbelșugare de la Dumnezeu. Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului și vindecă durerea sufletului meu. SedealnaGlasul al 2-leaPodobie: Ceea ce ești rugătoare caldă… Lăudând și slăvind pe Domnul cu faptele tale bune, prin cuvinte și cântări, ai luat de la El cununa slavei și îi cercetezi pe toți și îi păzești pe cei ce te cinstesc și te slăvesc pe tine, slăvite. Cântarea a 4-a Irmosul: «Auzit-am, Doamne, glasul Tău şi m-am temut, că Dumnezeu veşnic fiind, prin rânduială negrăită întrupându-Te, ai ieşit din Fecioară. Slavă pogorârii Tale, Hristoase! Slavă puterii Tale!». Sfinte Părinte Andree, roagă-te pentru noi! Cântările tale, sfinte, sunt cântate pururea în biserici străpung inimile tuturor credincioșilor și le veselesc. Sfinte Părinte Andree, roagă-te pentru noi! Cântând totdeauna Canonul tău cel Mare cu multă străpungere suntem aduși la pocăință și pe tine, Andree, te fericim. Slavă…, Lăudând pe Domnul și pe Născătoarea de Dumnezeu, Andrei preaînțelepte, îi veselești pe credincioși cu cuvintele tale și împlinești acestora cererile. Și acum…, A Născătoarei… Pe tine te-am dobândit, Preacurată, noi, robii tăi, zid nesurpat și ție îți cântăm cântările de laudă pe care ți le-a alcătuit ție, Andrei, robul tău. Cântarea a 5-a Irmosul: «Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul
Paraclisul Sfântului Cuvios Sofronie de la Essex
De este preot, zice:Binecuvântat este Dumnezeul nostru…Iar de nu este preot, zice:Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pre noi. Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va îndreptăţi înaintea Ta tot cel viu. Că a prigonit vrăjmaşul sufletul meu, smerit-a la pământ viaţa mea, aşezatu-m-a întru întunerece ca pe morţii veacului. Mâhnitu-s-a întru mine duhul meu, şi întru mine inima mea s-a tulburat. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început, cugetat-am la toate lucrurile Tale, la facerile mâinilor Tale am cugetat. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ fără de apă Ţie. Degrabă auzi-mă, Doamne, slăbit-a duhul meu: nu întoarce faţa Ta de la mine, şi mă voi asemăna celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată mie, Doamne, calea în care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne, la Tine am scăpat. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei via, întru dreptatea Ta vei scoate din necaz sufletul meu; şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei, şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. apoi cântăm: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. cu Stihurile acestea: Mărturisiţi-vă Domnului, că este bun, că în veac este mila Lui. Toate neamurile m-au înconjurat, şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei. De la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunat întru ochii noştri. Iar apoi troparul, glasul al 4-lea, asemenea cu:„Cel ce Te-ai înălţat pre Cruce” Dumnezeiesc sălaş fiind Mângâietorului şi neziditelor lucrări părtaş făcându-te, puterea rugăciunilor, Sofronie, ai primit; pentru aceea-ţi cer acum, Cuvioase Părinte, de-fii-iubitorule, ruga ta cea adâncă la Domnul cel preabun, ca să îmi dea cele ce cu credinţă le pun înaintea ta. Slavă, acelaşi sau al hramului; Şi acum, al Născătoarei de Dumnezeu Nu contenim, de-Dumnezeu-Născătoare, să cuvântăm mereu puterile tale; că înaintea lui Hristos de n-ai fi stat solind, cine ne-ar fi izbăvit dintr-atâtea primejdii? Sau cine ne-ar fi păzit slobozi până acuma? De lângă tine nu ne vom depărta, că din necazuri mântui pe robii tăi. Apoi Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte, că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi ce este viclean înaintea Ta am făcut, ca să Te îndreptăţeşti întru cuvintele Tale şi să biruieşti când Te vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi bucuria mântuirii Tale şi cu duh povăţuitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale şi cei necinstitori la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, aş fi dat: arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul zdrobit, inimă zdrobită şi smerită Dumnezeu nu va defăima. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Canonul Al cărui acrostih este: «A(tanasie).» Cântarea 1 Gasul al VIII-lea „Apa trecându-o ca pe uscat” Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, soleşte pentru noi. Vas al luminii Sfintei Treimi făcutu-te-ai, Sfinte, prin lucrarea virtuţilor şi cu îmbelşugare primind harul, le împlineşti credincioşilor cererea. Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, soleşte pentru noi. Stând înaintea Stăpânului, primeşte, Părinte, rugăciunea fiilor tăi şi la fiecare dăruieşte ce-i spre folos, fericite Sofronie. Slavă, Mormântul tău, Sfinte, ca un izvor revarsă vindecare şi la suflet, dar şi la trup, prin harul Preasfântului Duh, Care sălăşluieşte-ntru tine, Sofronie. Şi acum, Curată, din suflet te lăudăm noi toţi credincioşii, căci prin tine iar dobândim unirea pierdută cu Stăpânul, de Care patima înstrăinatu-ne-a. Cântarea a 3-a „Cela ce ai făcut” Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, soleşte pentru noi. Pe cărarea vieţii împrăştiaţi ne purtăm, printre feluritele curse ale vicleanului, de-aceea rugile părinteşti ţi le cerem, ca ocolindu-i cursele de ele să nu fim prinşi. Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, soleşte pentru noi. Fecioria preasfântă, cea în Hristos, dăruind celor ce iubesc curăţia, cu rugăciunea ta, şi preavicleanului izgonindu-i năvala, fă-ne, Sfinte, preacurat sălaş al lui Dumnezeu. Slavă, Sfatul dat de Stăpânul către al tău Stareţ sfânt, ca pe-o moştenire aleasă ni l-ai predanisit, învredniceşte-ne dar, făr-a ne pierde nădejdea, să ne ţinem mintea-n iad Sfinte Sofronie. Şi acum, Primitoarea luminii, a lui Iisus, te avem, pe tine, Născătoarea luminii, de-aceea toţi te rugăm: prin rugăciunea ta către a lumii Lumină, luminare să primim, Maică, în suflete. Izbăveşte Sfinte Sofronie din toată nevoia pe cei care cu credinţă la tine vin, dorind solirile-ţi înflăcărate către Iubitorul de oameni. Caută cu milostivire, de-Dumnezeu-Născătoare prealăudată spre necazul meu cel cumplit al trupului şi vindecă durerea sufletului meu. Preotul zice ectenia:Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…,şi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisulStrana: Doamne miluieşte (de 3 ori);Ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni…Dacă nu
Paraclisul Sfântului Cuvios Sava cel sfințit
După binecuvântarea preotului, şi după „Doamne, auzi-mă, auzi glasul meu, auzi rugăciunea mea” şi după acesta, Dumnezeu este Domnul, şi cele ce urmează: Glas 4. Cel ce a fost înălţat pe cruce (lemn)… Sfinţindu-te încă din pruncie, sfinte Sava, de Dumnezeu purtătorule, cere sfinţire, luminare, pace şi iertarea datoriilor, izbăvire din boli şi liniştirea vieţii, pentru cei ce aleargă cu credinţă la sfântul tău acoperământ, precum şi pentru cei care cer binefăcătorul tău sprijin, Sfinte Cuvioase Sava, cunună dumnezeiască a Părinţilor. A Născătoarei de Dumnezeu. Nu vom tăcea Născătoare de Dumnezeu pururea…Psalmul 50…Şi canonul cu acrostihul: Sfinte Cuvioase Sava, izbăveşte-mă, pe mine, monahul Gherasim, din …… Cântarea 1 Glas plagial 4 Cântându-l verde Graiurile sufletului meu celui smerit ascultă-le, sfinte Sava, şi dăruieşte mie luminare şi tărie împotriva vrăjmaşului, Părinte, ca un apărător al meu şi păzitor. Dând târcoale cu vicleşug, înşelătorul mă aruncă pe mine, Părinte, din plăcere în plăcere, dar tu zdrobeşte îndrăzneala aceluia şi viaţa mea spre mai bine o întoarce, Cuvioase. Veşmântul cel sfânt înnegrindu-l, de Dumnezeu m-am depărtat, din pricina mulţimii păcatelor, dar tu, fii mie călăuzitor către Hristos şi sălaş Lui, Cuvioase. A Născătoarei de Dumnezeu Sfântă Fecioară, Maica lui Dumnezeu, cu mila ta, sfinţeşte, prin fapte pline de virtute, sufletul meu cel întinat şi mă predă pe mine mântuit lui Dumnezeu. Cântarea a 3-a Bolta cerească. Răscumpărare şi pace, vindecare de patimi, şi izbăvire din încercările cele de multe feluri şi viaţă liniştită cere neîncetat pentru noi, cei ce te fericim pe tine, Sfinte Sava, fericite. La căile pocăinţei şi la o viaţă mai bună, călăuzeşte-ne pe noi ca la o dumnezeiască viețuire, organ îndumnezeit, pentru ca, prin ajutorul tău, să rodim şi noi roadele Duhului. Cald folositor şi grabnic ajutător te avem pe tine, Sava, de Dumnezeu purtătorule, şi îmbogăţindu-ne, ne izbăvim de toată strâmtorarea şi de ispitele care pe neaşteptate cad asupra noastră, Părinte, prin mijlocirile tale, pe Hristos slăvindu-L. A Născătoarei de Dumnezeu. Din nenorocirile cele nemăsurate şi din faptele rele cer acum de la tine Nepătată, vindecare, pe care mie o dăruieşte şi în calea mântuirii mă îndreaptă, mă rog ţie celei uneia Preabune. Mântuieşte, Sfinţite, Primitorule de Dumnezeu, Părinte Sava, din primejdii şi din nevoi şi din reaua întâmplare, pe cei ce aleargă la cuvioasa ta mijlocire. Caută cu milostivire cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu. Sedealna Glasul al 2-lea Cele de sus căutând… Viaţă sfântă petrecând încă din pruncie, din patimi spurcate şi de închipuirile cele pe jos târâtoare, Sfinte Sava, de Dumnezeu fericite Părinte, izbăveşte-ne şi din toată nebunia pe noi cei ce alergăm la ajutorul tău, dându-ne nouă, Părinte, cele mai bune. Cântarea a 4-a Am auzit, Doamne, [taina rânduielii Tale]… Valurile patimilor mele potoleşte-le, preafericite, prin ocrotirea ta şi la limanul cel bun mă cârmuieşte, prin dumnezeieştile porunci, Sava Cuvioase. Slobozeşte-mă din chinurile mele, ale sufletului şi ale trupului, vestite, şi mintea mea trezeşte-o pentru vegherea dumnezeieştilor voiri. Vindecare bolnavilor şi iertare fărădelegilor celor de multe feluri, Părinte, pace şi unire de cuget, cere de la Stăpânul să ne dăruiască nouă, celor ce ne rugăm ţie. A Născătoarei de Dumnezeu Ca ceea ce ai întrupat din tine pe Dumnezeu, mai presus de minte şi de cuvânt, de Dumnezeu dăruită, omoară patimile cele pierzătoare de suflet şi mă mântuieşte. Cântarea a 5-a Luminează-ne pe noi… Omoară mişcările trupurilor noastre cu sfintele şi rugăciunile tale cele de viaţă purtătoare, şi către viaţa cea neîmbătrânitoare, Părinte Sava, pe noi ne îndreptează. Râuri de tămăduiri revarsă-ne nouă, Părinte, cei ce suntem aprinşi de neputinţe cumplite şi ne luminează pe noi cu lumina virtuţilor. Încercat fiind de înfricoşătoare boli ale trupului, la mijlocirea ta alerg cu tot sufletul, vindecă-mă, Părinte Sava, și voi fi mântuit. A Născătoarei de Dumnezeu Ca să slăvesc multa ta bunătate, Născătoare de Dumnezeu, vas folositor al lui Hristos mă fă pe mine, sufletul meu curăţindu-l. Cîntarea a 6-a Vărsa-voi rugăciunea mea…. Şi-a golit împotriva mea vicleanul tolba cu săgeţile răutăţilor lui, şi rănindu-mi cumplit sufletul, mă trage pe mine în jos în prăpastia deznădejdii, dar tu vino mie în ajutor preaînţelepte şi mă izbăveşte din răutatea acestuia. Sunt ţinut de valul plăcerilor şi de furtuna multelor mele păcate, ci la limanul tău cel senin caut scăpare şi din adâncul sufletului strig către tine: liniștește viața mea şi cu Hristos mă împacă, Sfinte Cuvioase. Având mijlocirea ta liman netulburat şi cu adevărat nespumat de valuri, cei care suntem împresurați în marea amară a vieţii, Sfinte Sava, de duhurile cele cumplite pururea suntem izbăviţi, pe Hristos slăvindu-l. A Născătoarei de Dumnezeu Ajutor împotriva duşmanilor şi împreună cu noi luptătoare, dulce ocrotire şi cald acoperământ fii nouă, de Dumnezeu dăruită Fecioară, celor care cu suflet neîndoit aleargă la tine, ceea ce zdrobeşti puterea vrăjmaşilor şi pe noi ne călăuzeşti la loc întărit. Izbăveşte-ne pe noi Sfinţite primitorule de Dumnezeu, Părinte Sava, din nevoi şi din necazuri şi din răutăţile vrăjmaşului, pe noi, cei ce alergăm la cuvioasa ta mijlocire. Ceea ce fără de prihană prin cuvânt pe Dumnezeu Cuvântul, mai presus de înţelegere, L-ai născut la plinirea vremii, ca una care ai îndrăznire de maică, Îl îmbunează. Condacul Glasul al 2-lea Ceea ce eşti ocrotitioare creştinilor Să nu încetezi a ne ocroti pe noi şi a ne izbăvi pururea din toată nenorocirea şi înfruntarea cea împotrivitoare ca unul care cu adevărat eşti împreună-pătimitor cu noi. Căci cu bună încredinţare alergăm la tine cu credinţă strigând pentru mijlocirile tale: Vino, Părinte Sava, şi risipeşte nebunia vrăjmaşului cea oştită împotriva noastră, pentru ca pe tine cu dor să te cinstim. Prochimen Glasul al 4-lea Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui … Stih : Fericit bărbatul care se teme de Domnul… Evanghelia de la Matei citire (Cap. 11 : 27-30) Slavă… Cu rugăciunile Cuviosului tău, Milostive, șterge mulţimea greşalelor noastre… Şi acum şi pururea… Cu rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu… Stih : Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila ta şi după mulţimea
Paraclisul Sfântului Cuvios Porfirie Kavsokalivitul
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin Slavă…, Și acum… Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru (de trei ori). Apoi Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Dumnezeu este Domnul… (de trei ori). Apoi troparele acestea, podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe cruce…, glasul al 4-lea: Dă-mi minte întreagă și cuget bun, curăță-mi împietrirea inimii, Dumnezeule, și dă-mi cuvânt mie, cinstitorul și slujitorul Tău, ca să Îți alcătuiesc laude și imne sfinte și să slăvesc cum se cuvine pe preacinstitul Porfirie, bărbat preasfânt, care a trăit în cuvioșie pe pământ și pe toți oamenii cu înțelepciunea lui i-a uimit. Slavă… și acum… Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Apoi Psalmul 50: Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. Cântarea 1 Glasul al 8-lea Irmosul Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Dăruiește-mi mie cuvânt bineplăcut lui Dumnezeu, ca să mă închin ție, Părinte, Sfinte Porfirie, iar atunci când sunt necăjit, pomenirea ta cea preacinstită să o laud. Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Părinte, ai fost mereu plin de bunătate, fericite, ai fost împodobit cu daruri mai presus de fire, căci pe Dumnezeu Cel desăvârșit tu L-ai iubit cu toată puterea și cu toată inima ta. Slavă… În Muntele Athos, Sfinte Porfirie, în preacinstitul și sfântul Schit al Kavsokaliviei te-ai supus cum se cuvine Domnului, în chilia cea preacinstită a purtătorului de biruință Gheorghe. Și acum… a Născătoarei Preacurată Maică, sunt zdrobit de patimi grele și stricătoare de suflet, de aceea vin la tine, te rog să scoți la liman sufletul meu, ceea ce ești
Paraclisul Sfântului Cuvios Patapie, tămăduitorul de cancer și multe boli
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este Împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Doamne miluiește (de 12 ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru. Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slaăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori) Troparele Glas 4 Pe cei ce vin la cinstitele tale moaște și caută solirea cea fierbinte, făcătorule de minuni, Patapie, Părintele nostru, izbăvește-i de toată vătămarea și paguba și de toate necazurile și de bolile cele cumplite, și ne păzește pe noi în pace, ca un ocrotitor al nostru și împreună pătimitor! (de două ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi, pururea, din toate nevoile. Psalmul 50 Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnzeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. Canonul Sfântului Cuvios Patapie Cântarea 1 Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Ocrotitor şi solitor al nostru fiind către Ziditorul, Patapie, roagă-te cu osârdie să ne izbăvim din primejdii şi din necazurile cele de multe feluri. Ca unul ce în sfințenie ai săvârşit viaţa ta şi pe noi ne sfinţeşti şi ne izbăveşti de toată mânia, Părinte, cu harul cel purcezător din sfintele tale moaşte. Ca un adevărat slujitor al Domnului, tămăduieşte, Părinte, durerile inimilor şi suferinţele trupurilor celor care cer fierbinte solirea ta. Ceea ce eşti Maica Făcătorului tuturor şi vistieria milostivirii necheltuită, milostiveşte-te fecioară spre robii tăi şi
Paraclisul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț
Tropar Sălășluindu-L pe Hristos în inima ta, Cuvioase Părinte Paisie, te-ai făcut biserică vie a Preasfintei Treimi; că, primind darul cuvântului și al scrierii, pe tineri i-ai învățat și pe bătrâni mai înțelepți i-ai arătat, iar pe cei leneși i-ai îndemnat la lucrarea faptelor bune. Pentru acestea, fericite, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre. Canonul Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Fericite Părinte, deschide-mi gura și luminează-mi mintea, ca să pot lăuda viețuirea ta cu dragoste și, cu îndrăznire, să cer ajutorul tău, de Dumnezeu înțelepțite Paisie. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Ajutor nemijlocit dăruiește-mi mie, fericite Paisie, că, nădăjduind în sprijinul tău, voi spune tuturor minunatele tale fapte săvârșite din dragoste pentru Dumnezeu. Slavă… Sfinților Cuvioși de dinainte le-ai urmat întru cele bune și te-ai făcut povățuitor monahilor, deci și pe noi ne îndrumă spre toată fapta bună, Cuvioase Paisie. Și acum… Stăpână, izbăvește-mă de patimi și biruiește pe vrăjmașii care se luptă cu mine acum și, luminându-mi sufletul meu, întărește-mă pe piatra poruncilor lui Dumnezeu, ceea ce ești ușă a Luminii dumnezeiești. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cere, Părinte, de la milostivul Dumnezeu, ca și noi, fiii tăi, care avem osebita dragoste către tine, să fim învredniciți de cereasca fericire, în lumina slavei lui Hristos. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Izbăvește-ne, Părinte, de amăgire și de robia păcatului, îndreptându-ne către pocăință, ca să fim totdeauna întru dragostea lui Dumnezeu și a ta, Sfinte Cuvioase Paisie. Slavă… Obștea ta, Părinte, cu smerenie și dragoste, strigă ție: Izbăvește-ne pe noi, fiii tăi, de orice răutate și patimă, prin rugăciunile tale, fericite Paisie, ca un bun păstor! Și acum… Fecioară preacurată, eu, robul tău, strig către tine: Izbăvește-mă din mâna vrăjmașilor, că ai îndrăznire de mamă către Hristos, pe Care L-ai purtat în brațe, ca, mântuit fiind, să laud în veci mila ta spre mine. Apoi aceste Stihiri: Părinte preaînțelepte, Paisie Cuvioase, auzi-ne, pe noi, robii tăi, și împodobește-ne cu strălucirea dumnezeieștilor virtuți, ca să dobândim cereasca moștenire. Caută cu milostivire, prealăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne, miluiește (de 12 ori). Sedealna Glasul al 2-lea Podobie: Cele de sus căutând… Ucenic fiind Sfântului stareț Vasile de la Poiana Mărului, de la el ai primit tunderea în chipul calugăresc în Sfântul Munte Athos și ai deprins de la el lucrarea minții și rugăciunea cea neîncetată, pe care și pe noi învață-ne, spre mântuirea sufletelor noastre. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Păzește, prin rugăciunile tale, Părinte, pe toți cei ce cu dragoste primesc învățăturile tale și îi scoate din mâna vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, ca să slăvească pe Izbăvitorul Dumnezeu. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Pustnicul Onufrie de la Schitul Cârnu ți-a arătat luminat cum este războiul gândurilor pe care, fără încetare, îl poartă diavolii împotriva monahilor nevoitori; deci, și pe noi ne ferește de ispitele celui viclean. Slavă… Cu harul primit de la Dumnezeu, izbăvește-ne, Părinte, pe noi, fiii tăi, de necazuri și de toate păcatele, precum ai scăpat oarecând pe cel ce era chinuit sufletește de gânduri hulitoare. Și acum… Dumnezeu, sălășluindu-Se în pântecele tău, firea omenească a îndumnezeit-o și mulțime de Cuvioși întru sfințenie la Sine a adunat, preacurată Maică, ocrotitoarea celor ce se nevoiesc. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Icoană a virtuților și pom cu roade duhovnicești te cunoaștem, Părinte, mângâindu-ne prin minunatele tale scrieri și povățuind la sfințenie sufletele noastre. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Eu, cel plin de patimi, alerg la a ta ocrotire, Părinte, și, cu lacrimi, mă rog: Izbăvește-mă de rușinea faptelor mele, dăruindu-mi pocăință, cu ajutorul tău cel puternic. Slavă… Părinte, cel ce din pruncie ți-ai supus trupul sufletului și te-ai învrednicit de dragostea lui Hristos, umple și inima mea de har și mă scapă de poftele cele rele, prin mijlocirea ta. Și acum… Preasfântă Fecioară, Maică nenuntită, te rog, alungă întunericul cel greu al lenevirii mele și risipește norii patimilor cu lumina harului care este întru tine de la Dumnezeu. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci, ca Iona mă rog Ţie: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Astăzi, înaintea icoanei și a sfintelor tale moaște, fericite Paisie, cu credință te rugăm: Scoate pe fiii tăi din toată asuprirea vrăjmașilor și îi îndreaptă la limanul nepătimirii. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Dăruiește, Părinte, putere și înțelepciune povățuitorilor noștri duhovnicești, ca, îndrumându-ne cu pricepere și cu dragoste, să ne ducă la Hristos, Mai-marele păstorilor. Slavă… Pe monahi și pe toți iubitorii de nevoință, care te cinstesc pe tine, fericite Paisie, călăuzește-i să rămână statornic pe calea poruncilor lui Dumnezeu, cu dreaptă socotință. Și acum… Stăpână Fecioară, curățește-mi inima cea întinată cu patimile și o umple de mireasma harului, ca să vestesc tuturor măririle tale neîncetat, eu, nevrednicul. Apoi aceste Stihiri: Părinte preaînțelepte, Paisie Cuvioase, auzi-ne, pe noi, robii tăi, și împodobește-ne cu strălucirea dumnezeieștilor virtuți, ca să dobândim cereasca moștenire. Preacurată, ceea ce, în zilele din urmă, prin cuvânt L-ai născut pe Cuvântul în chip
Paraclisul Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul
Tropar Glasul al 4-lea Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce… Pe iubitorul sfințitei liniștiri și următorul milostivirii lui Dumnezeu, pe Cuviosul Paisie să-l lăudăm, că acesta, în Athos, în Sinai și la Stomion viețuind ca un fără de trup, vas al alegerii s-a arătat și acum este tuturor ocrotitor, călăuzitor și solitor către Domnul. Canonul Glasul al 8-lea Cântarea 1 Irmos: Apa trecându-o ca pe uscat… Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Următor fiind milei dumnezeiești, Părinte Paisie, ca unul ce te-ai făcut tuturor toate, miluiai neîncetat; deci și acum, prin rugăciunile tale, fii ajutător grabnic tuturor. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Doctor ești trupurilor și mângâiere sufletelor și dulce răcorire, mare sprijinitor în nevoi și iscusit apărător în războiul nevăzut. Slavă… Cuprins sunt de dormitarea multei nepăsări și cer ocrotirea ta cea neadormită, deci cercetându-mă, dăruiește-mi trezvie. Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu: Împărăteasă a toate, Maică a Izbăvitorului, alungă degrabă norii cei întunecați ai primejdiilor și ai ispitelor și acoperă turma ta, ca un nor purtător de lumină. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut… Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Luminându-ți inima cu osteneliile nevoințelor tale și strălucindu-ți cugetul cu raza harului, întreg ai devenit lumină; pentru aceasta, din întunericul greșelilor izbăvește-mă prin rugăciunile tale, Părinte Paisie. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cu bucurie ai răbdat durerile bolilor, făcându-te pildă de răbdare neclintită; întărește-mă și pe mine, cel căzut în patul durerii, schimbând necazul meu în bucurie cerească. Slavă… Cu adevărat ai făcut pământul cer, bucurându-te de îngereasca liniște, Cuvioase, și arzând cu duhul; iar acum din cer, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, încetează tulburarea vieții mele celei nestatornice. Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu: Bucurie, veselie și îndulcire ai fost, făcându-te Maică a bucuriei, Născătoare de Dumnezeu; pentru aceasta, necăjit fiind, scap pururea către tine, caldă mângâiere și ocrotirea mea. Apoi aceste Stihiri: De Dumnezeu purtătorule Paisie, ascultă cererile celor ce te cheamă, împlinindu-le cu milostivire, ca unul ce ai îndrăznire către Domnul. Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne miluiește (de 12 ori) Sedelna Glasul al 2-lea Podobie: Ceea ce ești rugătoare caldă… Cald mijlocitor fiind către Domnul, primește, Părinte, caldele noastre rugăciuni, ale celor ce cu stăruință strigăm ție: Noaptea și ziua păzește-ne și ajutor fii nouă, în veacul de acum și în cel viitor. Cântarea a 4-a Irmos: Am auzit, Doamne… Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Noaptea amarei deznădăjduiri cumplit a acoperit inima mea, dar tu te-ai arătat mie lumină și bucurie, Cuvioase Paisie. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! De veselie ne umplem, alergând cu credință la sfântul tău mormânt; că izvorăște har de mântuire care ne umbrește pe noi în chip tainic. Slavă… Ridică-mă pe mine cel căzut și către pocăință mă călăuzește prin rugăciunile tale, izbăvindu-mă de obișnuința care mă înrobește. Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu: Cu strălucirea nepătimirii vas preacurat te-ai arătat, cea cu totul fără prihană; pentru aceasta, curățește pe robii tăi de întinăciunea trupului și a duhului. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne… Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Fii mie zid de mântuire, Părinte Cuvioase, în toată vremea și locul nevătămat păzindu-mă, ca un bun ocrotitor al meu. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Năvălirile patimilor biciuiesc inima mea, dar cuvintele tale ca un balsam bun îmi aduc pace și vindecare. Slavă… Suflet trândav și neroditor am dobândit, Părinte; ci dăruiește-mi râvnă și putere, ridicându-mă spre luptele cele de cinste. Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu: Când voi sta înaintea scaunului de judecată celui înfricoșător al Fiului tău, Maică Fecioară, rogu-te, ține-mă de mâna cea dreaptă și mă mântuiește. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa… Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Îndurat și plin de dragoste dumnezeiască, vesel și milostiv te-ai arătat, Cuvioase, că în pustie curățindu-te de patimi, milostivirile îndurării ai dobândit; iar acum, prin rugăciunile tale cele fierbinți, dăruiește-mi adevărata dragoste. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Iubit-ai, Părinte, a nu te arăta și ai urât slava lumii, dar Dumnezeul slavei și Stăpânul tuturor a vădit smerenia ta; o picătură din aceasta picură-mi și mie, rogu-te, prin mijlocirile tale, Cuvioase. Slavă… Dumnezeiasca dragoste te răpea preafierbinte și lăudai pe Dumnezeu împreună cu Îngerii; pentru aceasta și pe mine răpește-mă de la gândurile pământești și de la grija deșartă, ca, din inimă curată, să binecuvintez și să slăvesc pe Domnul. Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu: Rai însuflețit al lui Dumnezeu, vas cinstit al bunei miresme, izbăvește-mă de urâtul miros al patimilor și arată-mă lăcaș al virtuților, că tu ești izvor și pricină a darurilor, cea cu totul fără prihană. Apoi aceste Stihiri: De Dumnezeu purtătorule Paisie, ascultă cererile celor ce te cheamă, împlinindu-le cu milostivire, ca unul ce ai îndrăznire către Domnul. Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca una ce ai îndrăznire de Maică. Condacul Glasul al 2-lea Podobie: Ceea ce ești păzitoare… Așteptând ai așteptat pe Domnul, întru nevoințe desăvârșindu-te, Părinte Cuvioase; iar acum, aflând odihnă de ostenelele cele în multe chipuri, doctor preabun te-ai arătat al patimilor și al bolilor cumplite, al sufletului și al trupului, izvorând mângâiere și doctorie fără de plată celor ce aleargă la tine, preaminunate Paisie. Cântarea a 7-a Irmos: Tinerii, cei ce au mers… Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cu adevărat toate mi s-au făcut pline de durere, cumplite și cu strâmtorare, Părinte Paisie, dar, îndrăznind la puterea dumnezeieștilor tale rugăciuni, sub acoperământul tău am alergat, că tu degrab mă izbăvești din toate în chip minunat. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Liman liniștit în necazurile
Paraclisul Sfântului Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul
Tropar Cu bucurie să cinstim, credincioșilor, pe Cuviosul nostru Părinte Pafnutie, cel ce în tăcere mult s-a ostenit, în chip iscusit lucrând icoane tuturor Sfinților, și chipul lui Hristos l-a dobândit, zugrăvindu-l cu luminile virtuților; acestuia să ne rugăm să mijlocească pentru noi iertare de greșeli și mare milă. Canonul Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ca odinioară israelitenii, care au trecut apa ca pe uscat și de răutatea egiptenilor au fost izbăviți, la fel și tu, Părinte Cuvioase, ai trecut prin valul ispitelor acestei vieți. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Iconar plin de lumina harului dumnezeiesc și monah nevoitor ai fost, pentru aceasta te-ai făcut lăcaș al Preasfintei Treimi și prieten al Sfinților lui Dumnezeu. Slavă… Prin icoanele tale, Cuvioase Părinte, revarsă peste noi lumina dumnezeirii, care și pe tine te-a adumbrit, pentru a o slăvi cu credință. Și acum… Sălaș al luminii și candelă a milostivirii ești, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată; deci, întărește-ne răbdarea pe calea pocăinței, preabună Stăpână. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Celor ce te cinstesc pe tine, Cuvioase, să le fii mijlocitor către Domnul Hristos, ajutându-I să cunoască bucuria liniștirii și a rugăciunii neîncetate. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Din copilărie te-ai deprins cu tăcerea și nevoința, înțelegând puterea cea mare a lui Dumnezeu, a Cărui voie ajută-ne să o împlinim. Slavă… Mijlocește, Cuvioase, părinților de copii înțelepciune, mamelor cumpătare și ajutor, ca să fie pildă de viețuire pentru fiii lor. Și acum… Milostiv fă-L nouă, Preasfântă Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, pe Fiul tău, pe Care L-am mâniat cu mulțimea păcatelor noastre. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește din nevoi și din necazuri pe toți cei care se închină icoanei tale, Cuvioase Pafnutie, cerând ajutorul rugăciunilor tale. Caută cu milostivire, de Dumnezeu Născătoare prealăudată, spre necazul și durerea robilor tăi, pe care le vindecă, fiind singura grabnic folositoare. Doamne, miluiește (de 12 ori). Sedealna Glasul al 2-lea Podobie: Ceea ce ești rugătoare caldă… Cu înțelepciune și cu fapte bune viețuind și sfintele lăcașuri împodobind, te-ai sălășluit cu sufletul în cer, Cuvioase Părinte Pafnutie, de unde ocrotești pe toți cei ce te cinstesc cu evlavie. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Precum David, dintre frații săi, așa și tu ai fost ales de Dumnezeu, pe Care te-ai străduit cu timp și fără timp să-L slujești, înfățișând chipurile Sfinților în biserici toată viața ta. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Semănat-ai mulțime de nevoințe trupești și ai secerat roade duhovnicești, dobândind mântuirea și veselind sufletele noastre. Slavă… Cu harul cel dat ție de sus, ajută-ne și pe noi să viețuim așa cum odinioară tu ai viețuit, ca să ajungem în patria cerească, lăudând pe Dumnezeu. Și acum… Mireasă dumnezeiască, Născătoare a Stăpânului tuturor, nu ne lăsa pradă întinăciunii, ci ne acoperă, și ne ocrotește în ziua înfricoșătoarei Judecăți a Fiului tău. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Din pruncie ai fost învățat cu aspra viețuire a călugăriei, că ai urmat tatălui tău, care a primit chipul îngeresc spre nevoință și mântuire. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. De un vestit zugrav ai fost povățuit, și ai cunoscut asprimea canonului vieții de adevărat iconar, prin care te-ai înălțat sufletește. Slavă… Toată deprinderea ta duhovnicească și cărturărească, precum și arta zugrăvirii icoanelor, au fost sub semnul nevoinței, dar și al învățăturii ortodoxe. Și acum… Maica lui Dumnezeu, binecuvântată Fecioară, vindecă rănile sufletelor noastre și ne umple de căldura Duhului Sfânt, mijlocind pentru noi la Fiul tău. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci, ca Iona mă rog Ţie: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ce cuvinte de laudă vom aduce faptelor tale, Sfinte, și cum te vom cinsti după vrednicie? Că te-ai arătat ca un înger în trup, dorind lumina Raiului. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. După ce soția ta a trecut la Domnul, te-ai gândit mai mult la viața veșnică, pentru care te rugăm să fii sprijinitor tuturor celor ce trec prin necazurile vieții. Slavă… Domnul, Cel ce știe toate, te-a deprins cu viețuirea singuratică din pruncie, iar prin schima cea mare ți-a dăruit împlinire sufletească. Și acum… Preacurată, care pe Cuvântul L-ai născut nouă spre mântuire, în chip netălcuit, nu înceta rugându-L pentru sufletele noastre, Pururea Fecioară. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește din nevoi și din necazuri pe toți cei care se închină icoanei tale, Cuvioase Pafnutie, cerând ajutorul rugăciunilor tale. Curată, care prin cuvânt pe Cuvântul în chip netălcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică. Doamne, miluiește (de trei ori). Condacul Glas 2 Podobie: Ceea ce ești păzitoare… Pildă de viețuire creștinească, iconar iscusit și rugător către Dumnezeu din pruncie și până la sfârșitul vieții tale te-ai arătat, fâcându-te pe tine însuți candelă cu lumină veghetoare, învățându-ne că adevărata bucurie este primirea harului Sfântului Duh, de care învrednicește-ne și pe noi prin rugăciunile tale către Domnul. Cântarea a 7-a Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon, oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat. Stih: Sfinte Cuvioase Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Paraclisul Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou
Troparul Bine ai plăcut lui Dumnezeu, purtătorule de chinuri, și prin nevoință ți-ai albit haina și te-ai îmbrăcat în harul Duhului Sfânt, Părinte. Cu căldură ai pătruns în lupta cea mucenicească, și ca un porumbel curat te-ai odihnit în locașurile Sfinților care cântă acolo întreit sfânta cântare. De aceea, Efrem, făcătorule de minuni, nu înceta a te ruga către Domnul. Canonul Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat…. Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! De multe necazuri fiind cuprins, de neputințe amare și cumplite, cu credință mă apropii de racla ta. Tămăduiește-mă, Sfinte, cu mijlocirea ta. Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Datu-s-a ție har de la Dumnezeu a tămădui bolile și felurite neputințe. Și pe mine mă scoală, cel ce zac în boală grea, ca să te slăvesc pe tine, Sfinte Efrem, izbăvitorul meu. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. În adâncul păcatului fiind căzut, de vrăjmașii văzuți și nevăzuți mă izbăvește pe mine, cel ce mă rog ție și cu lacrimi te chem. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Stăpână Fecioară, Maica lui Dumnezeu, nu înceta a ruga pentru mine păcătosul, ca o slăvită Maică a Celui Preaînalt, ca să mă miliască și să mă mântuiască din îndelungatele mele boli, preanevinovată. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut… Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Strâmtorat fiind cu totul, cu durere strig ție: Grăbește, Sfinte Efrem, spre cei ce te cheamă și întinde-mi mâna ta cea sfântă, ridică-mă din patul durerii și tămăduire dăruiește-mi, mie, robului tău. Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! De greutatea păcatelor sunt acum împovărat și în marea necazurilor cu totul mă topesc. Grăbește cu rugăciunea ta cea fierbinte, și pe vrăjmașul acum îl zdrobește și cu totul îl nimicește, Cuvioase, și pace dăruiește inimii mele, Părintele nostru, Sfințite Efrem. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Izvor de tămăduiri nesecat ești, Sfinte Efrem, cel asemenea îngerilor, care împreună cu îngerii slujești. De aceea lăudăm nevoințele tale și dumnezeiasca mucenicie pe care pentru Mirele Hristos ai răbdat-o. Pe Acela neîncetat roagă-L, Cuvioase, să miluiască sufletele noastre. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. În grele boli căzut-am acum, Preasfântă Fecioară. Tu îmi ajută, că nădejdea mea în tine mi-am pus-o, eu, smeritul; nu mă trece cu vederea, bună Stăpână. Mântuiește-mă, Curată, prin Fiul tău, ca să mă izbăvesc de osândă. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește, de Dumnezeu cugetătorule Efrem, Cuvioase Mucenice, pe cei ce vin la dumnezeiasca ta ocrotire, de toată vătămarea, de boli și de necazuri. Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne miluiește (de 12 ori) Sedealna Izvor de tămăduiri nesecat ești, Cuvioase Efrem, cel asemenea îngerilor, care împreună cu îngerii slujești. De aceea, lăudăm nevoințele tale și dumnezeiasca mucenicie pe care ai răbdat-o pentru Mirele Hristos. Pe Acesta neîncetat roagă-L, Cuvioase, să miluiască sufletele noastre. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu osârdie strigăm ție, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână, vino degrabă și ne izbăvește din primejdii, ceea ce ești una grabnic folositoare. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne… Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Fii călăuzitor sufletului meu celui rătăcit, vrednicule de cântare. Potolește tulburarea și pace inimii mele dăruiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Rogu-te, Sfinte Efrem, sfințite, fii ajutător sărmanului meu suflet. Pe tine te chem în noapte și în zi. Vino degrabă, Sfinte Efrem, și mântuiește pe robul tău din nevoia de acum. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Născătoare de Dumnezeu Fecioară, nu ne trece cu vederea pe noi cei primejduiți cumplit, izbăvește-ne de tot păcatul și de boala cea amară. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi… Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Miluiește-ne, Sfinte al lui Dumnezeu Efrem, sfințite făcătorule de minuni, și ne călăuzește la limanul voii Celui Preaînalt, ca să cântăm: Aliluia. Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Întărește-ne pe noi pe Piatra credinței pentru care ai luptat, Fericite, și cu sângele tău cel sfânt ai întărit Biserica lui Hristos și inimile noastre cele clătinate, Sfinte Frem. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Nu trece cu vederea rugăciunile noastre, Sfinte al lui Dumnezeu, Efrem, sfințite slujitor, preot și prieten adevărat al lui Hristos. Ție îți cerem și pe tine te rugăm: Nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Stăpână, bucuria tuturor, nădejdea cea neînfruntată. Bucură-te, Marie, cea fără prihană, ajutorul celor ce te cheamă. Bucură-te, mângâierea cea dumnezeiască a sufletelor noastre. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa… Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Primește rugăciunea mea ce săracă și lacrimile mele nu le trece cu vederea, Sfinte, că neputința sufletului și a trupului până la iad au pogorât viața mea. Ci, ca un doctor împreună-pătimitor și milostiv, dăruiește tămăduire celui ce se roagă ție. Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Îndrăzneală mare având către Stăpânul, Sfințite, cere pace lumii și tămăduire dăruiește robilor tăi. Ridică-mă din pat, Sfinte, ca după datorie să te laud, izbăvitorul meu. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Izbăbvește din bolile de tot felul pe robii tăi, Sfinte Efrem sfințite, că ai multă îndrăzneală. De aceea, nu ne trece cu vederea pe noi cei din primejdii, Cuvioase. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. În a ta biserică sfințită stând, ție ne rugăm cu credință neclintită: Izbăvește-ne de uneltirile vrăjmașilor și ne slobozește de bolile cele de tot felul, dumnezeiască Mireasă, care ai născut pe Hristos, izbăvitorul de boli. Stihiri Izbăvește, de Dumnezeu cugetătorule Efrem, Cuvioase Mucenice,
Paraclisul Sfântului Cuvios Maxim Kavsokalivitul
Rugăciunile începătoare şi Psalmul 142 apoi: Troparul Vultur zburând deasupra munţilor duhovniceşti şi făclie nestinsă a rugăciunii ce luminează tot muntele Athonului, pe tine te cunoaştem fericite, cel ce cu secerea rugăciunii ai tăiat toţi spinii patimilor şi căi netede ai gătit paşilor Cuvântului ca prin lucrarea Duhului, glasul inimii tale neîncetat să strige: Avva, Părinte! Nu înceta a aduce jertfe de rugăciuni, pentru noi, cei greu răniţi de săgeţile multor patimi. Slavă… Și acum… Nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi scăpat pe noi de atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Noi de la tine, Stăpână, nu ne vom departa, că tu mântuiești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Apoi îndată Psalmul 50: Miluiește-ma, Dumnezeule… Canonul Cuviosului Maxim Kavsokalivitul Cântarea I Apa trecându-o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor izbăvit, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Mă înspăimânt cu mintea, voind a lăuda faptele tale mai presus de minte, dar rogu-te numai a-mi îndrepta în chip înţelegător arcuşul gândului smerit, ca inima mea să slobozească cântarea rugăciunii spre mărirea ta, Cuvioase Maxim. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Din pruncie s-a arătat răsăritul faptelor tale celor bune, căci pe cei goli ai îmbrăcat şi pe săraci ai îndestulat, luând ca plată de la Tatăl acoperământul Duhului şi Pâinea Cea cerească, pe Care roagă-O să hrănească înţelegător şi inimile noastre cu dumnezeieştile cuvinte. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Nevoind a fi despărţit de dragostea lui Hristos prin legarea cu legăturilor lumii în însoţirea cea după lege cu soţie, ai zburat cu aripile rugăciunii către Mirele ceresc şi ai luat povara Lui, devenind iscusit monah. Pe mine, cel ţinut în lanţurile multor griji lumeşti, mă slobozeşte pe pajiştea înţelegătoare a tainelor Duhului. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Întunericul minţii mele îl risipeşte cu raza rugăciunii Tale şi-mi dă mie a grăi cu pricepere laude spre împodobirea icoanei fecioriei Tale desăvârşite. Cântarea a III-a ,,Tu eşti tăria celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu”. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Lângă un bătrân iscusit ai sporit în toate faptele cele bune, făcând cinste cinului călugăresc, iar acum pe noi, cei goi de faptele cele bune, ne împodobeşte cu acoperământul rugăciunilor tale. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ca un porumbel ai zburat către Constantinopol şi ca într-un cuib te-ai odihnit în biserica Născătoarei de Dumnezeu, îndulcindu-te de minunile Ei, cu care umple de bucurie şi inimile noastre cele neroditoare de înţelepciune. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Rugăciunea lui Iisus cu uşurinţă se lucra în inima ta curată şi râurile de lacrimi ţi-au adus belşug de virtuţi; potoleşte seceta sufletului meu pricinuită de patimi, trimiţându-mi ploaia rugăciunii tale. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Fiind căzut eu pe cărările patimilor, zac necercetat, dar Tu Preacurată, după pilda samarineanului milostiv, mă ridică şi în cămara rugăciunii Tale tămăduieşte-mi rănile cele sufleteşti. Apoi aceste stihiri: Smerenia inimii tale şi dragostea cea nebiruită către Născătoarea de Dumnezeu ţi-au făcut lesne suire pe scara rugăciunii, iar acum întru înălţimi petrecând, adu-ţi aminte şi de cei ce se primejduiesc în marea ispitelor. Maica Cuvântului, nou Rai gândit Te cunoaştem pe Tine, mai înfrumuseţată decât Raiul cunoscut; cu strălucirea darului Tău arată şi inima mea icoană a Raiului înţelegător. Sedealna Glas 2 Podobie: Ceea ce esti rugatoare calda… Deasupra Athonului te-ai suit, ascultând glasul dulce al Maicii Domnului, şi după grele ispite te-ai umplut de lumină şi de mireasmă dumnezeiască, luând dar asupra duhurilor răutăţii prin porunca Stăpânei noastre, pe care roag-O să alunge de la noi tulburările vrăjmaşilor. Cântarea a IV-a ,,Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum socotindu-l a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne!”. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Vedenia cea înfricoşătoare pe muntele Athonului părutu-s-a rătăcire celor neîncercaţi şi lepădat fiind de toţi ca un înşelat, ai pribegit pe cărări neumblate, netezindu-ţi cărările inimii cu rugăciunea, pe care arat-o lucrătoare şi întru mine. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. După puţină locuire ardeai colibele în care locuiai, înălţându-se tot mai mult palatul inimii tale spre cele cereşti; coliba cea săracă a inimii mele o întăreşte Părinte, întru smerenie cu piatra rugăciunii tale. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Ca o pasăre locuiai în pustie, răbdând foamea şi setea şi toate schimbările vremii, dar cu mintea zburai împreună cu îngerii către lăcaşurile cereşti, unde nu este lipsă şi întristare; pe noi, cei ce locuim în pustia lumii, ne povăţuieşte a ne ridica gândul către frumuseţea lumii nevăzute. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Întunericul lenevirii mele îmi înmulţeşte mie tânguirea în întunericul cel veşnic, dar eu nu bag de seamă; pentru aceasta, mai înainte de a pieri, străluceşte-mi Preacurată, lumina pocăinţei. Cântarea a V-a ,, Negura sufletului meu, Mântuitorule, risipeşte-o cu lumina poruncilor Tale şi mă luminează ca un singur Împărat al păcii ”. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Văzând întru tine părinţii roadele Duhului Sfânt, au încetat a te necăji şi ca pe un mare nevoitor te aveau la evlavie, iar noi cu suspinuri cerem să ne cercetezi cu darul rugăciunii Tale. Sfinte Cuvioase Părinte Maxim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Minunatu-s-a Sfântul Grigorie Sinaitul de înălţimea vieţuirii tale îngereşti şi a căutat să se adape şi el din izvorul înţelepciunii tale, din care trimite picături şi nevredniciei noastre. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Mărturisit-ai Cuvioase, că sărutând icoana Maicii Domnului luat-ai darul rugăciunii neîncetată a inimii, după stăruitoare cereri; neîndrăznind noi, întunecaţii, a cere un asemenea dar, pentru nevrednicia noastră, numai te rugăm să dobândeşti
Paraclisul Sfântului Cuvios Iosif Isihastul
De este preot, zice:Binecuvântat este Dumnezeul nostru…Iar de nu este preot, zice:Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va îndreptăţi înaintea Ta tot cel viu. Că a prigonit vrăjmaşul sufletul meu, smerit-a la pământ viaţa mea, aşezatu-m-a întru întuneric ca pe morţii veacului. Mâhnitu-s-a întru mine duhul meu, şi întru mine inima mea s-a tulburat. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început, cugetat-am la toate lucrurile Tale, la facerile mâinilor Tale am cugetat. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ fără de apă Ţie. Degrabă auzi-mă, Doamne, slăbit-a duhul meu: nu întoarce faţa Ta de la mine, şi mă voi asemăna celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată mie, Doamne, calea în care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne, la Tine am scăpat. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei via, întru dreptatea Ta vei scoate din necaz sufletul meu; şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei, şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. apoi cântăm: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. cu Stihurile acestea: Mărturisiţi-vă Domnului, că este bun, că în veac este mila Lui. Toate neamurile m-au înconjurat, şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei. De la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunat întru ochii noştri. iar apoi troparele, glasul 4, asemenea cu : „Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce…“ A isihaştilor fiind pildă şi culme şi lucrător preaiscusit al trezviei, nevoitor ales şi cuvios încercat, scoate dar pe fiii tăi dintru toată nevoia, Iosif minunatule, te rugăm mijloceşte neîncetat la Domnul pentru noi să ne arate mila Sa pururea. Slavă, glasul al 4-lea, asemenea cu: „Degrab să ne întâmpine…“ Tot cugetul trupului prin nevoinţă strunind din cele de pe pământ mintea la cer ţi-ai suit şi, prin contemplaţie, taina Împărăţiei cunoscând, arătat-ai căile mântuirii celor ce o aşteaptă, iar celor care te cinstesc scăpare le fii, Iosife. Şi acum…, al Născătoarei de Dumnezeu, asemenea; Nu contenim, de-Dumnezeu-Născătoare, să cuvântăm noi toţi puterile tale; că pentru noi de n-ai fi stat solind la Hristos, cine ne-ar fi izbăvit dintr’atâtea primejdii? Sau cine ne-ar fi păzit slobozi până acuma? De lângă tine nu ne vom depărta, că din necazuri mântui pe robii tăi. apoi Psalmul 50 Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte, că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi ce este viclean înaintea Ta am făcut, ca să Te îndreptăţeşti întru cuvintele Tale şi să biruieşti când Te vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi bucuria mântuirii Tale şi cu duh povăţuitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale şi cei necinstitori la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, aş fi dat: arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul zdrobit, inimă zdrobită şi smerită Dumnezeu nu va defăima. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. CANONUL Cântarea 1 Glasul al VIII-lea „Apa trecându-o ca pe uscat…“ Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, solește pentru noi. De multe necazuri fiind lovit, năzuiesc la tine, milostive Părinte-al meu, prin rugile tale mă păzeşte de întristarea şi răul vrăjmaşilor. Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, solește pentru noi. Năvala vrăjmaşilor ne’ncetat Iosife, cinstite, al meu suflet îl tulbură, împacă-l prin liniştea şi tihna solirii tale primite de Dumnezeu. Slavă… Mulţimea de patimi ce mă strivesc pe mine vinovatul, Cuvioase Părinte-al meu, opreşte-le îndată cu puterea dintru cea plină de milă solirea ta. Şi acum… Stăpână şi poarta lui Dumnezeu, şi Împărăteasă, îndurările să-ţi deschizi, scăpându-mă prin a ta solire de toată înrâurirea vrăjmaşilor. Cântarea a 3-a „Cela ce ai făcut…“ Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, solește pentru noi. Pe a cerului boltă răpit în duh ai ajuns şi strălucitor prin lumina nematerialnică, cu totul veştejind a trupului asuprire, şi-n al nepătimirii larg mintea ţi-ai înălţat. Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, solește pentru noi. Cu stropire de lacrimi împătimirea ai stins, de-aceea te rugăm cu ardoare, prin mijlocirea ta, pe cei ce-ţi lăudăm sfinţita ta pomenire de momeala dracilor grabnic izbăveşte-ne. Slavă… De-al păcatelor freamăt înviforaţi, Iosife, şi de-ndărătnicele patimi, tu izbăveşte-ne; către a virtuţilor sporire şi către râvnă a umbla ‘ntăreşte-ne prin rugăciunea ta. Şi acum… Mă rog ţie, Fecioară, eu, robul tău cel smerit, patimilor ce mă ‘mpresoară tu nu mă lepăda, că mă strivesc cumplit, ci cu purtarea-ţi de grijă către frica Domnului povăţuieşte-mă. Acoperă întru primejdii pe fiii tăi, Cuvioase, care-aleargă la tine cu credinţă şi dragoste, învăluindu-i cu a ta ocrotire. Caută cu
Paraclisul Sfântului Cuvios Ioan Damaschin
Troparul Glasul al 4-lea Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce… Pe râul cel de aur curgător, pe Ioan, ocrotitorul Mănăstirii Sfântului Sava, pe cel ce de la Răsărit a luminat ca un soare pe pământ, pe lira Duhului, pe marele cuvântător de Dumnezeu, cu dragoste să-l rugăm întru umilința inimii, dintru adânc strigându-i cu căldură: Păzește-ne pe noi, Părinte, cu rugăciunile tale. Canonul Glasul al 8-lea Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Vas sfințit al înțelepciunii și al harului ești, și harpă de cântări; pentru aceasta, Ioane, mișcă gura mea spre a lăuda slava ta. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cerescule tăinuitor și nevoitor, culmea Cuvioșilor, învățătorule al teologilor, păzește sfântă mănăstirea ta, cea din pustie, cu neîncetatele tale soliri. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Cel ce porți numele harului lui Dumnezeu, Părinte Ioane Damaschine, de Dumnezeu grăitorule, umple de har pe cei ce cu dragoste te cinstesc și se închină dumnezeieștilor tale moaște. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Vindecări îmbelșugate revarsă, Sfântă Fecioară, icoana ta, și izbăvește de tot felul de vătămări, de primejdii și de necazuri sufletele celor ce cu credință te cinstesc. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Toți împreună duhovnicește dănțuim, cântând imnele tale, și, atingând cu dor cinstitul tău mormânt, primim har și tămăduire de patimi, Părinte Ioane, mărind pe Hristos. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Prin cuvintele tale cele ortodoxe, pe eretici i-ai înfruntat și ai învățat pe toți să se închine cinstitelor icoane; deci și acum, risipește întunecimea eresurilor, Părinte, și ne strălucește lumina adevărului. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Nou Înainte-mergător te-ai arătat, Cuvioase, prin dumnezeieștile tale cântări îndrumând pe toți la pocăință și chemi către iubirea lui Iisus, prin care veselești inima și cugetul nostru, de Dumnezeu purtătorule. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Marie, lauda fecioarelor, ocrotitoarea creștinilor, cu totul fără de prihană! Pentru rugăciunile slujitorului tău Damaschin acoperă, apără, păzește pe cei ce te laudă. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește din primejdii pe robii tăi și de toată rătăcirea păzește lavra ta, de Dumnezeu cugetătorule Ioane. Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne, miluiește (de 12 ori). Sedealna Glasul al 2-lea Podobie: Ceea ce ești rugătoare caldă… Culme a cinstiților Părinți și mare păzitor lavrei tale ești tu, Ioane Cuvioase; cu stăruință cerem să izbăvești de primejdii pe toți cei ce cu credință laudă pomenirea ta întru cântări. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! De la Răsărit ai strălucit și toată lumea o ai luminat cu cântările tale cele bine-plăcute și cu graiurile învățăturilor tale. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Mistuit de dragostea lui Hristos, cu totul lumea ai părăsit și înălțându-te cu duhul, încă trăind, de Rai te-ai desfătat. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Cu solirile tale, Cuvioase, învrednicește-ne Împărăției cerurilor și povățuiește-ne pe toți să mergem pe calea pocăinței. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pe cei omorâți înviază-i, Fecioară, iar pe cei întinați curățește-i, că tu ai omorât moartea și ai întrupat de Binefăcătorul. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău Cel Înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cu evlavie laude îți cântăm, Cuvioase Ioane, și-ți prăznuim luminat pomenirea cea întru tot cinstită, în sfântă Mănăstirea ta. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cu cântări tu ai împodobit Biserica, Sfinte Ioane, și ai mărit, după vrednicie, pe Preacurata Maică a lui Dumnezeu. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Mintea mea întreagă o înalță către Domnul și sădește în inima mea, Fericite Ioane, dumnezeiasca Sa dragoste. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. În ceasul ieșirii mele, păzește-mi, Preacurată, ticălosul meu suflet și du-mă la Hristos, Mântuitorul și Stăpânul meu. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, că s-a umplut sufletul meu de rele şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cei ce locuiesc în lavra ta cea sfântă în vremurile cele din urmă, ocrotitor fierbinte și solitor neadormit și păzitor câștigându-te pe tine, Ioane, te roagă să întinzi mâinile tale către Hristos, în rugăciune pentru toți. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Tu alungi neputințele celor bolnavi și izgonești cetele demonilor; prăznuirile Sfinților le luminezi și veselești mulțimile credincioșilor; dezlegi întristarea cea din patimi și îmblânzești săltările trupului. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Precum ai dezlegat întunecimea morții prin cântările tale cele veselitoare, Ioane, astfel și acum risipește negura plăcerilor care se ridică asupra noastră, și ne dăruiește, Cuvioase, pacea și bucuria lui Hristos. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Dobândind icoana ta „cea cu trei mâini” pe care o avea dumnezeiescul Ioan, și care noaptea, în chip minunat, i-a vindecat mâna dreaptă cea tăiată, te mărim pe tine, Preacurată, ceea ce ai născut pe Hristos, Dumnezeul nostru. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește din primejdii pe robii tăi și de toată rătăcirea păzește lavra ta, de Dumnezeu cugetătorule Ioane. Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te
Paraclisul Sfântului Cuvios Gherasim din Kefalonia
Tropar Cel ce aduci dumnezeiască alinare celor ce pătimesc şi eşti ajutător şi tămăduitor celor demonizaţi, Sfinte Gherasime, Părintele nostru, podoaba Cuvioşilor, izbăveşte de boli grele pe cei ce te cinstesc, zdrobeşte ale şarpelui cumplite meşteşugiri, pe care cu viclenie le unelteşte împotriva noastră şi ne păzeşte viaţa de primejdii. Canonul (Alcătuire a monahului Gherasim Micraghiananitul) Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat… Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Pe cel ce zi şi noapte, fără temei se făleşte împotriva noastră, pe înşelătorul începător al răutăţii, doboară-l cu toiagul rugăciunilor tale, Părinte şi supune-l sub picioarele noastre. Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! În necazuri grabnic ajutător şi în primejdii degrabă apărător toţi avându-te pe tine, Gherasime, să ne izbăvim de relele ce vin asupra noastră. Slavă… Încălzeşte, Părinte, cu cercetarea ta cea fierbinte, pe toţi cei înfriguraţi de gerul necazurilor, care din tot sufletul şi cugetul aleargă la al tău sfinţit ajutor. Şi acum… Ceea ce fără stricăciune ai născut cu trup pe Cel ce a şters fărădelegile oamenilor, Născătoare de Dumnezeu, curăţeşte-mă de gândurile cele stricăcioase şi de păcatele cele multe. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut… Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Împresuraţi fiind de mulţimea ispitelor, Cuvioase şi prin acestea ducând viaţă străină, în pribegie, cu căldură strigăm ţie: Grăbeşte şi ne izbăveşte de strâmtoarea acestora, Părinte Gherasime. Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cel ce tămăduieşti rănile cele anevoie de îndurat ale trupului, îngrijeşte-te, Părinte Gherasime, şi de vindecarea sufletelor celor greu rănite de muşcăturile veninoase ale stăpânitorului lumii. Slavă… De răutatea cea neaşteptată şi de sfatul viclean, al celor ce uneltesc cu şiretenie şi cu gând rău, slobozeşte-ne, întărindu-ne pe toţi ca să le răsplătim cu dragoste celor ce ne vatămă. Şi acum… Către tine, Fecioară curată, îmi tind toată dorirea şi nădejdea mântuirii mele. Nu mă trece cu vederea, ci întoarce către mine, cel năpăstuit, privirea ta cea mult-milostivă, ca să mă mântuiesc. Apoi aceste stihiri: Izbăveşte de primejdii, Gherasime, de Dumnezeu purtătorule, pe cei care cer grabnicul tău sprijin şi te-au câştigat pe tine rugător către Ziditorul. Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu. Doamne, miluieşte (de 12 ori). Şi îndată sedealna: Cel ce eşti ocrotitor al nostru şi păzitor, întărire, acoperământ trainic şi turn de apărare, fericite Gherasime, nu înceta a apăra şi a păzi, cu a ta purtare de grijă, pe cei ce cu dragoste vin către tine, Părinte. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne… Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Pe noi, cei copleşiţi de păcate şi întinaţi de fărădelegi, tămăduieşte-ne, Gherasime, cu doctoria tainică a rugăciunii tale. Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Împiedică şi alungă de la noi ale vrăjmaşului uneltiri, asupriri şi curse, Gherasime, făcătorule de minuni. Slavă… Milostiv şi binevoitor îl fă asupra noastră, cu cinstitele tale rugăciuni, pe Dătătorul de bine Cel preaîndurat, Părinte Gherasime. Şi acum… Stăpână în chipul soarelui, cu razele strălucirii tale, risipeşte negura sufletului meu, ca să văd lumina cea neapusă. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi… Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! De grele tânguiri, de necazuri pline de durere şi de sminteli cu adevărat vătămătoare de suflet slobozeşte, Gherasime, pe robii tăi. Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Priveşte cu îndurare, preamilostive Gherasime, spre ticăloşia noastră şi ne fă mai buni, precum ştii, Cuvioase. Slavă… Acoperământ trainic şi adăpost de nădejde să ne fie ocrotirea ta cea tare, izbăvindu-ne pe noi, cei ce te cinstim pe tine, înţelepte. Şi acum… Zid nesurpat eşti tu, Maică Fecioară, celor ce vin către a ta dragoste nemăsurată. De aceea, păzeşte-ne în tot ceasul, Stăpână. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea… Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Ca un cărbune cu adevărat în chipul focului te-a arătat harul Duhului pe tine, cel ce arzi cetele demonilor şi mistui toată materia patimilor. De aceea, nimiceşte ceea ce este în mine stricăcios şi întinat, Sfinte Gherasime. Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Linişteşte marea cea învolburată a patimilor mele sălbăticite, de Dumnezeu purtătorule, certând vântul cel aprig şi viforul ce suflă cu putere şi mă îndreptează spre liniştea cea duhovnicească a voilor lui Hristos. Slavă… Auzi rugăciunea noastră, căreia îi dăm glas din adâncul inimii şi primind puţinele picături de lacrimi, Părinte Gherasime, vino şi umple de bucurie adevărată sufletele noastre. Şi acum… Spre a mă izbăvi de obiceiul cel rău, de silnica robie a patimilor şi de deprinderea cea rea, întăreşte, Născătoare de Dumnezeu, ca o bună apărătoare a mea, neputinţa şi slăbiciunea mea, ca să te slăvesc cu credinţă şi cu dragoste. Apoi aceste Stihiri: Izbăveşte de primejdii, Gherasime, de Dumnezeu purtătorule, pe cei care cer grabnicul tău sprijin şi te-au câştigat pe tine rugător către Ziditorul. Curată, care prin cuvânt, pe Cuvântul, în chip netâlcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică. Condacul Nu înceta, înţelepte Gherasime, ca un milostiv, a ocroti pe cei ce caută spre tine cu inimă curată şi a te ruga neîncetat către Domnul, ca să ne izbăvim de toată mânia şi uneltirea cea cumplită, noi cei ce strigăm cu căldură către tine: Grăbeşte, purtătorule de Dumnezeu şi-i apără pe robii tăi de săgeţile celui viclean, cel ce eşti slujitor adevărat al lui Hristos. Cântarea a 7-a Irmos: Tinerii, cei ce din ludeea… Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Pe cei ce în chip luminos te cinstesc pe tine, de trei ori fericite Gherasime, întăreşte-i a rodi viaţă neprihănită, vieţuire curată şi cu dumnezeiască cuviinţă, cucernicie în cuvinte şi curăţie în obiceiuri. Stih: Cuvioase Părinte Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Învredniceşte pe robii tăi, sfinţite Gherasime, a dobândi în viaţă podoaba chibzuinţei, raza înfrânării, lumina
Paraclisul Sfântului Cuvios Efrem Katunakiotul
Troparul Sfântului Cuvios Efrem Katunakiotul Glas 4 Cel Ce Te-ai înălțat pre Cruce… Cel ce ca Iov ai pătimit pană la moarte și răstignitu-te-ai pre crucea vieții: nu înceta rugându-te, Părinte Efrem, pentru toți cei ce te laudă să-i ajuți în primejdie, boală și ispitele ce vin cu prisosință ca vijelia preste cei ce vor legile sfinte să aibă în inimă. Cântarea 1 Pre faraon… Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Cu îndrăzneala ta din ceruri roagă-te și ne-ntărește mereu să îndurăm toate, mulțumind din inimă, și pomenindu-I numele lui Hristos să ne facem, Efrem, sălașe cucernice unde să petreacă sfințindu-ne. Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Împresurați de încercări smeritu-ne-am și către tine venind, nădăjduim astăzi să primim în inimă încredințarea harului că orfani nu ne lasă, Efrem, ci tainic ne apără sufletul, pre toți ocrotindu-ne. Slavă… Cel ce trecut-ai prin noianul scârbelor și-ai cunoscut că nimic noi nu putem face, te rugăm ajută-ne să viețuim ca îngerii lăudându-L pre Domnul și voia sfântă păzindu-I Lui, fără poticneală, silindu-ne. Și acum… Pre Ziditorul Dumnezeu născutu-L-ai adevărat, iar Adam s-a izbăvit, Maică, de blestem cu nașterea cea feciorească, milele lui Hristos preamărindu-I, căci neamul tot izbăvitu-i-a, dându-i înfierea cea veșnică. Cântarea a 3-a Cel ce bolta cerească… Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Cu nădejde la tine am îndrăznit, sufletul, să ne îndreptăm, Cuvioase, astăzi rugându-te să-i cercetezi minunat pre cei ce patimi îndură și în boli găsindu-se rabdă durerile. Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Rugătorii tăi astăzi ne-am adunat harul tău și milostivirea cerându-ți, veseli cu inima căci totdeauna, Efrem, îi cercetezi pre cei care te cinstesc și-ți laudă faptele vrednice. Slavă… Copleșiți de ispite, neputincioși, cugetul cel întunecat de păcate, rele și patimă, Preacuvioase Efrem, ne îndreptăm cu nădejde bucuroși la mila ta, Sfinte Sihastrule. Și acum… Fecioarește, Fecioară, pre Dumnezeu, Domnul meu și Mântuitorul făpturii tu zămislitu-L-ai și L-ai născut mai apoi și mântuirea și pacea tuturor adusu-ne-ai, Maica Stăpânului. Și îndată aceste tropare: Păzește-ne pre ai tăi robi de ispite, Preacuvioase, ajutorul tău credincioșilor dăruindu-ne și Domnului roagă-te să ne ierte.Îndură-te, de Dumnezeu-Născătoare prealăudată, și îmi contenește trupescul chin ce cuprinsu-m-a, și vindecă-mi sufleteasca durere. Sedealna Glasul a 2-lea Cele de sus căutând… La tine, Efrem, podoaba Katunakiei, venim te rugăm, durerea risipește-ne, și în taină harul tău, din belșug îți varsă creștinilor ce loviți de boli pătimesc și rabdă în trupul stricăcios și de lut. Cântarea a 4-a Tu ești tăria mea, Doamne… Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Astăzi, Efrem, rogu-te varsă-ți asupra mea tainic harul, vindecă-mi durerile, și ca un bun fii ocrotitor, cu a ta solire, la scaunul Ziditorului, în toate mie, dându-mi să-L iubesc pre Acesta și să-L laud cu dragoste numele. Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Nouă, Efrem, inima plină de patimă vezi și grabnic scoate-o, cu solirea ta la Dumnezeu, azi din răutăți și ne îndreptează la Dânsul și ne întâmpină pre noi neputincioșii cu iubirea ta multă, părintească, slăvite Sihastrule. Slavă… Toți te rugăm, bolile toate ne vindecă celor care ție cu smerenie îngenunchind astăzi îți strigăm: cel ce împodobit-ai au pustia din Katunakia pre toți ne cercetează și mereu ne păzește de viclenii vrăjmași cu solirea ta. Și acum… Maică, te rog, scârbele care cuprinsu-m-au, toată boala, toate strâmtorările ce m-au lovit stinge căci mă pierd și îndepărtează ca una ce prin solirea ta cu multă îndrăzneală îi ajuți pre cei care totdeauna îți strigă: ajută-ne. Cântarea a 5-a Pentru ce m-ai lepădat… Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. În ispite, Părinte, mereu ocrotește-ne, pre toți rugămu-te, și condu-ne pașii pre cărarea cea sfântă a Domnului, mijlocind la Dânsul, cu îndrăzneala cea pre care câștigat-ai prin sfânta petrecere. Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Copleșiți de păcate, acum îndreptămu-ne, Efrem la mila ta și îți cerem: rupe legătura cea rea a vrăjmașului, pre Hristos rugându-L să se îndure, Cuvioase, de cei ce te roagă din inimă. Slavă… Bucuroși, Cuvioase, venit-am la mila ta, știind că plângerea ne asculți și leacul sufletesc dăruiești credincioșilor, când loviți de boală și de durere se îndreaptă cu credință la tine rugându-te. Și acum… Maică Sfântă pre Domnul avut-ai în pântece și om născutu-L-ai, ca din iad pre omul cel căzut să-l ridice și fiu al Său în nespusa slavă și negraită Sa dulceață să îl facă din dragoste pururea. Cântarea a 6-a Rugăciunea mea… Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Necazul meu cunoscând ajută-mă și din suflet îmi gonește amarul, Sfinte Efrem, căci ca Iov pătimit-ai și ai ajuns pană la porțile iadului și știi ca un pătimitor neputințele firii căzuților. Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Din inimă alergăm cu dragoste, Cuvioase, într-un cuget la tine toți îndrăznind și îți cerem solirea, învăluiți de nădejde, căci rugile pre care noi îți înălțăm părintește asculți împlinindu-le. Slavă… Veșmântul meu sufletesc spurcatu-mi-am prin păcate fără număr și rele, tot m-am făcut a vrăjmașului pradă, și pricepând că mă duc spre pierzanie îți strig ca un neputincios din adâncuri, Efrem, izbăvește-mă. Și acum… Prin nașterea feciorească datu-ne-ai bucuria mântuirii, Fecioară, vechiul blestem risipind ca o ceață, căci Dumnezeu ca și om arătatu-S-a din tine și ne-a dăruit, Preacurată, prin tine sfințenia. Și îndată aceste tropare: Păzește-ne pre ai tăi robi de ispite, Preacuvioase, ajutorul tău credincioșilor dăruindu-ne și Domnului roagă-te să ne ierte.Pururea cu îndrăzneala de Maică neîntinată pentru oamenii necăjiți te roagă Cuvântului, pre Care L-ai zămislit feciorește. Condacul Glas al 2-lea Apărătoarea creștinilor… Cuvioase și de Dumnezeu Purtătorule, adunându-ne împresurați de ispitele slobozite de cel viclean spre noi ne îndreptăm smerit cugetul cel pătimăș la bunătatea ta strigând: în nevoi izbăvește-ne, bolile izgonește și grabnic îi cercetează pre cei ce rabdă bucuroși pre Golgota încercărilor. Cântarea a 7-a Tinerii evreiești… Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi. Sfinte Efrem, cu îndrăzneală Dumnezeului te roagă să-i ajute pre sărmani
Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor
Troparul Cuviosului Dimitrie cel Nou Glasul al 8-lea Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că, luând Crucea, ai urmat lui Hristos şi, lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, că este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău. Cântarea 1 Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Dumnezeu, nu pe cele tari, nici pe cele înţelepte şi de bun neam ale lumii acesteia, ci pe cele slabe şi de neam slab le-a ales ca să-I slujească, pentru că puterea Lui întru neputinţă se săvârşeşte. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Unde a prisosit smerenia şi nerăutatea, acolo şi lucrarea harului dumnezeiesc mult a prisosit; că aflându-ţi inima curată, Cuvioase Părinte, Dumnezeu S-a sălăşluit întru tine, săvârşind fapte pe care înţelepciunea veacului acestuia nu poate să le împlinească. Slavă… Născutu-te-ai din părinţi binecinstitori şi săraci, iar prin viaţa ta cea îmbunătăţită, nu numai pe sineţi te-ai preamărit, ci şi pe părinţii tăi Sfinte, pentru că din roade se cunoaşte pomul. Şi acum… Fiind noi bolnavi cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei dumnezeieşti şi purtătorii tale de grijă învredniceşte-mă, Maica lui Dumnezeu, prin rugăciunile Cuviosului tău, ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui Bun. Cântarea a 3-a Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Deprinsu-te-ai din copilărie nu cu ademenitoarele graiuri ale omeneştii înţelepciuni, ci, curată avându-ţi mintea, te-ai luminat cu strălucirea luminii Preasfântului Duh, prin care ai cunoscut vrerile lui Dumnezeu. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Păşunatul vitelor, vechea îndeletnicire a patriarhilor, ai urmat-o, Cuvioase Părinte, păscând turmele satului tău, precum odinioară şi Iacob pe cele ale lui Laban. Slavă… Cu grabnic picior trecând râul cel înfuriat al patimilor trupeşti şi al necazurilor sufleteşti, te-ai înălţat, Cuvioase, la munţii faptelor bune, încărcat de nepreţuita bogăţie duhovnicească, precum patriarhul Iacob în Galaad. Şi acum… De boli cumplite, de nevoi şi de dureri fiind cuprinşi, Fecioară, ajută-ne prin mijlocirea Cuviosului tău şi Părintele nostru, că pe tine te ştim comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, ceea ce eşti cu totul fără prihană. Stihirile Mântuieşte din nevoi şi din necazuri pe fiii tăi, Sfinte, prin rugăciunile tale, ca unul ce ai îndrăznire către Cel întru tot puternic, Cuvioase. Caută cu ochi binevoitori spre noi, Fericite Părinte, şi vezi necazul minţii, întru care suntem învăluiţi, şi te roagă să se vindece durerea sufletelor noastre. Sedealna Glasul al 4-lea Podobie: Spăimântatusa Iosif… Cel ce eşti osârdnic rugător şi al nostru mijlocitor, fântână curgătoare de tămăduiri prin harul Domnului, cu sârguinţă strigăm către tine, Sfinte Dimitrie: Întâmpină degrab, ca să ne izbăvim din nevoi, ca unul ce ai în drăznire către Cel Atotputernic. Cântarea a 4-a Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi! Lepădându-te de rudenii, prieteni şi cunoscuţi, ţi-ai tuns perii capului tău, Cuvioase, şi, împreună cu aceştia, ai lepădat toate grijile lumeşti cele simţite şi gândite. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Slobod de toate împătimirile pământului făcându-te, ca un viteaz luptător ai alergat către luptele cele mai anevoioase şi duhovniceşti, de unde ai dobândit curăţia minţii şi smerită cugetare întru vrerile dumnezeieşti. Slavă… Cum vom încerca, cu îngustimea minţii noastre, să măsurăm noianul nevoinţelor tale, Cuvioase? Sau cum vom povesti umilinţa sufletului, zdrobirea inimii şi lepădarea de sine, prin care ai dobândit de la Dumnezeu proslăvirea şi a sufletului şi a trupului tău? Şi acum… Tămăduieşte, Preacurată, neputinţele noastre, învrednicindu-le cercetării Fiului tău şi Dumnezeului nostru, dându-ne sănătate prin rugăciunile Cuviosului tău. Cântarea a 5-a Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Omorârea cea din fiecare zi a poftelor, topirea trupului, supunerea celui rău către cel bun, suirea privirii tale către cele mai înalte, ţi-au umplut inima de veselie duhovnicească; de care învredniceşte-ne să ne împărtăşim şi noi, prin rugăciunile tale. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Cunoştinţa de Dumnezeu, pe cât este de cuprins firii omeneşti, şi strălucirea faptelor bune urmând, ai câştigat sfinţenia sufletului şi nestricăciunea trupului după moarte. Slavă… Vrând Dumnezeu să proslăvească pe robul Său şi pe pământ, precum l-a proslăvit în cer, a dăruit sfintelor lui moaşte darul nestricăciunii şi al săvârşirii minunilor. Şi acum… Celor care zac în patul neputinţei şi al durerilor, ajută-le Fecioară ca o Născătoare de Dumnezeu, pentru rugăciunile Cuviosului tău. Cântarea a 6-a Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Împuternicire de la Dumnezeu luând, Sfinte Dimitrie, mulţimea vrăjmaşilor demoni o alungă, tămăduind de asuprelile lor pe toţi care aleargă la sicriul moaştelor tale, cu credinţă. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Precum s-a izbăvit din moarte şi din slăbănogire episcopul Ioanichie lângă racla moaştelor tale, Sfinte, aşa şi pe noi, cei ce suntem slăbănogiţi de neputinţele cele sufleteşti şi trupeşti, vindecă-ne, Cuvioase, prin rugăciunile tale către Dumnezeu. Slavă… Pe tine, fericite Părinte, te-am dobândit, cu vrerea lui Dumnezeu, apărător şi ocrotitor al patriei noastre în vremea năvălirii vrăjmaşilor; deci, şi acum de toată asuprirea o păzeşte nevătămată. Şi acum… În multe neputinţe şi slăbănogiri fiind căzuţi, Fecioară, nu avem nădejde de mântuire, ci tu, ceea ce ai născut pe Mântuitorul lumii şi Tămăduitorul bolilor, pentru rugăciunile Cuviosului Dimitrie, ridică-ne din slăbiciunea a toată neputinţa. Stihirile Mântuieşte din nevoi şi din necazuri pe fiii tăi, Sfinte, prin rugăciunile tale, ca unul ce ai îndrăznire către Cel întru tot puternic, Cuvioase. Caută cu ochi binevoitori spre noi, Fericite Părinte, şi vezi necazul minţii, întru care suntem învăluiţi, şi te roagă să se vindece durerea sufletelor noastre. Condacul Glasul al 2-lea Cel ce eşti floare duhovnicească neveştejită a Bisericii noastre şi rugător neîncetat către Făcătorul de bine, ia aminte la nevrednicile noastre cereri şi sârguieşte, ca un bun părinte, spre ajutorul nostru, care cu credinţă năzuim către Dumnezeu, prin tine. Deci, ca unul care ai îndrăznire
Paraclisul Sfântului Apostol Cleopa lumea-ortodoxa
Apostole Sfinte, Cleopa, roagă pe milostivul Dumnezeu ca să dăruiască iertare de greșeli sufletelor noastre. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecii lor. Amin. Nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu inainte rugându-te, cine ne-ar fi scăpat pe noi de atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Noi de la tine, Stăpână, nu ne vom depărta, că tu mântuiești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Psalmul 50 Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. Canonul Sfântului Apostol Cleopa Cântarea I Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui „Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru l-a izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”. Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Veniți, într-un gând să mărim pe cel întru care a strălucit darul Duhului și care se roagă pentru sufletele noastre. Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu mreaja Crucii ai tras pe toți la limanul Vieții și le-ai descoperit tainele credinței celei adevărate. Stih: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Aprinde candela stinsă a inimii mele, ca unul ce stai înaintea Focului Nevăzut de minte omenească și aduci cereri și rugăciuni pentru poporul binecredincios. Stih: Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Cu cetele îngerilor și cu tot soborul Sfinților Apostoli solește-ne nouă întoarcere la pocăință și mare milă de la Hristos. Cântarea a III-a „Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.” Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cum te vom mări pe tine, Sfinte Cleopa, cel ce cu dragoste ai propovăduit Învierea Cuvântului, purtând în candela inimii tale lumina cuvintelor dumnezeiești. Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, să ne dea nouă vreme de pocăință și întoarcere la limanul mântuirii, ca să nu fim noi înghițiți de iadul cel cumplit. Stih: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Cinstea de episcop al Ierusalimului ai luat de la Hristos, binevestind tuturor Învierea Celui Ce a zdrobit porțile morții. Stih: Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Cine poate povesti mulțimea minunilor Tale, Doamne, pe care în toată vremea le dăruiești celor ce Te cinstesc pe Tine și cheamă ajutorul Tău binecuvântat. Apoi aceste stihiri: Norii lenevirii mele îi alungă, Sfinte Cleopa, cu a ta rugăciune și fă să îmi plouă și mie îndurările cele dumnezeiești. Maica Vieții, din moartea păcatelor scoate-mă pe mine, cel ce cu păcatele cele multe m-am depărtat de Izvorul milostivirii. Sedealna În ceata Apostolilor stând, adu-ți aminte de noi, cei mult greșiți, și ne solește la judecata Stăpânului izbăvire din cumplitele munci. Cântarea a IV-a „Nepăzind poruncile Tale Stăpâne, cu mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de har şi pentru răni zac gol; ci mă rog Ţie, Mântuitorule, mântuieşte-mă !” Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu fulgerul rugăciunii tale arde toate stogurile ispitelor și alungă de la mine pe vrăjmașii care caută să mă tragă spre focul cel veșnic prin lucrarea păcatelor. Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Faptele mele cele necuvioase cumplit apasă asupra mea și nu mă aflu pe mine niciodată vrednic de iertarea Cuvântului, dar grăbește-te, Sfinte, cu a ta rugăciune gătindu-mi căile iertării dumnezeiești. Stih: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Porțile îndurărilor dumnezeiești grăbește-te să-mi deschizi, Sfinte, ca unul ce ai îndrăzneală . Stih: Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. În pântece ai purtat, fiind fecioară, pe Împăratul îngerilor, către Care te roagă să mântuiască sufletele noastre. Cântarea a V-a Căutând cu ochiul Tău cel neadormit, milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei şi care slujesc somnului desfătărilor, în patul patimilor; Cel Ce ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând Hristoase, noaptea păcatului, Cel Ce eşti lumina dreptăţii. Stih: Sfinte Apostole Cleopa, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu darul arhieriei fiind sfințit, ai povățuit poporul tău către Hristos, Arhiereul
Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Vimatarissa (Altarița) de la Mănăstirea Vatoped
Troparul Stăpână, cinstita ta icoană cea în chipul soarelui, altarului dăruită, în fântână fiind aruncată de furia barbarilor, după șaptezeci de ani a răsărit deodată, dimpreună cu lemnul cel de viață făcător, trimițând razele strălucitelor tale minuni și apărând mănăstirea Vatoped cu neadormitele tale rugăciuni. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, alt tropar: Izvor înmiresmat te cunoaștem pe tine și, la cinstitul tău brâu venind, zicem, strigând cu pocăință din adâncul sufletului: Stăpână, slobozește-ne de mirosul greu al păcatelor, izvorând tuturor mirul cel neîmpuținat, revărsat din racla ce păstrează brâul tău, Curată. Canonul Glasul al 8-lea Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Curată Marie, numită Vimatarissa, robului tău celui smerit dăruiește-i harul tău, ca să laude cinstita ta icoană, pe care ai slăvit-o cu minuni de tot felul. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Grijile lumești și pământești alungă-le din sufletul meu, Fecioară, ceea ce ești acum preabună mijlocitoare între Dumnezeu și oameni, Stăpână. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Împărăteasa tuturor, ceea ce covârșești toate oștirile cele nematerialnice, te-ai înălțat mai presus de fire, zămislind pe Stăpânul acestora, la glasul Arhanghelului, Vimatarissa. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Scara ce ajungea până la cer, pe care odinioară a văzut-o Iacov cu duhul, preînchipuia nașterea ta, Fecioară Vitamarissa, prin care Adam a fost înălțat. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti culmea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Văzut-a odinioară Moise cel mare în Sinai un rug aprins de foc, ce rămânea nemistuit, preînchipuindu-te pe tine, Fecioară, pe care noi acum te lăudăm, o, Vimatarissa. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Ușă a mântuirii, pod ce duce către Dumnezeu, țarină ce rodește Spicul vieții, pat închipuit de Solomon și laudă a credincioșilor tu ești, Vimatarissa, Stăpână a tuturor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Vas cu mir dumnezeiesc și locaș sfințit al Celui ce, din bunătate, S-a pogorât din cer, arătatu-te-ai, prealăudată, și cupă însuflețită ce poartă dumnezeiască mană, o, Fecioară. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Ușă neumblată și cămară de taină ești Celui ce este mai înainte de luceafăr, Care în chip negrăit a răsărit din Tată fără de mamă, și în vremurile din urmă s-a făcut om din tine, Fecioară. Apoi aceste Stihiri: Mântuiește din primejdii pe robii tăi, de Dumnezeu Născătoare, că toți după Dumnezeu la tine alergăm ca la un zid nesurpat și ocrotitoare. Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne, miluiește (de 12 ori) Sedealna Glasul al 2-lea Podobie: Cele de sus căutând… Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu: Stăpână, vino degrab și ne izbăvește din primejdii, ceea ce ești una grabnică ocrotitoare. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am Doamne Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Carte mare și nouă te-a văzut odinioară Isaia pe tine, Maică fără de bărbat, Fecioară, în care s-a scris Cuvântul cu degetul lui Dumnezeu. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Munte netăiat te-a văzut, Fecioară, dumnezeiescul Daniil, mai înainte însemnând înălțimea cea negrăită a nașterii tale, Vitamarissa. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Toiag ce odrăsleşte migdale te-a însemnat de demult marele Aaron pe tine, Vimatarissa, ceea ce ai născut pe Cel ce înnoieşte firile. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Minunatul Ioil mai înainte a văzut semne pe pământ, ce făceau cunoscută credincioşilor taina zămislirii tale de la Dumnezeu, Vimatarissa. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Și trupul și sufletul și icoana Vimatarissa, toate le ai preasfinte. De aceea, mântuiește, Fecioară, pe cel ce se roagă ție. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Paracliserul tău mai dinainte a știut de venirea piraților tălhari asupra mănăstirii tale, Vimatarissa. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Către sfințita ta icoană, Vimatarissa, îmi înalț ochii și cugetul, ceea ce ești de Dumnezeu slăvită. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. De lupi și de fiare mâncătoare de sânge izbăvește-ne pe noi, Vimatarissa, striga cu lacrimi fierbinți cel ce se ruga ție. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciune mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci, ca Iona mă rog Ţie: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Când ceata cea potrivnică a tâlharilor, năvălind, precum câinii, asupra turmei tale, dădea pierzării ale tale oi, prea cântată Vimatarissa, paznicul bisericii a ascuns icoana ta în fântână. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Cel ce te cinstea și se ruga ție a așezat în fântână crucea și o candelă aprinsă, împreună cu icoana ta, Vimatarissa, și, vărsând lacrimi, a închis gura fântânii, pecetluind-o. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Ca să izbăvească întreaga fire a muritorilor, Fiul tău, Fecioară, S-a pogorât în adâncurile iadului și l-a ridicat pe Adam cu tot neamul. Iar tu, urmându-L pe El, te-ai sălășluit, prin icoana ta Vimatarissa, în apa fântânii. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Fără de voie lăsând turma ta, Fecioară, slujitorul tău a mers cu pirații pe calea robiei și a ajuns în insula Creta unde a trăit ca rob, în multe necazuri. Apoi aceste Stihiri: Mântuiește din primejdii pe robii tăi, de Dumnezeu Născătoare,
Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (pentru mireni)
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! (de 3 ori) Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! (de 3 ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Sfânt Numele Tău. Doamne, miluiește! (de 3 ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru, Dumnezeu!Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul Nostru! (cu 3 închinăciuni) Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel Ce vine întru numele Domnului. (de 3 ori) Apoi troparele acestea: Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi păcătoșii și smeriții și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim sub mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine singură nădejde te-am câștigat. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește, că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine singură nădejde te-am câștigat. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Apoi: Psalmul 50 Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. Canonul Născătoarei de Dumnezeu Cântarea I Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg căutând mântuire; o, Maică a Cuvântului și Fecioară, de rele și de nevoi mântuiește-mă. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Asupririle chinurilor mă tulbură și de multe scârbe se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu liniștea Fiului și Dumnezeului tău, ceea ce ești cu totul fără de prihană. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Pe
Paraclisul Maicii Domnului „Panaghia Xenia”
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin Slavă…, Și acum… Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru. Apoi Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori) Dumnezeu este Domnul… (de trei ori) Apoi zicem acest tropar: Înaintea Icoanei tale minunate și sfinte, pe care cu adevărat o numim Străina Purtătoare de Dumnezeu (Născătoarea de Dumnezeu), căzând, strigăm ție din adâncul sufletului: primește glasurile noastre cu îndurare, Născătoare de Dumnezeu și cererile tuturor le împlinește, Fecioară, căci tu ești apărătoarea și scăparea noastră, ca și Maică a Ziditorului. Slavă… Și acum… Prin a ta umbrire tainică, Fecioară, sfânta ta Icoană cea plină de har izvorăște totdeauna vindecări. Căci izvor preafolositor a fost primit de Tesalieni, și adăpost cald celor din Magnesia. De aceea, Străină Fecioară, multele minuni cu evlavie le vestim. Canonul Maicii Domnului „Panaghia Xenia” Cântarea 1 Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Înaintea Icoanei minunate a Străinei să cădem cu toții, strigând din suflet; cererile noastre le împlinește, Fecioară, ca un izvor nesecat de milă. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! De la răsărit a coborât în chip minunat, prin mare, Icoana ta cea sfântă, și mare de dumnezeiești daruri ne revarsă, Străină, nouă rugătorilor tăi. Slavă… Izvorând dulceața pârâielor nemateriale, dătătoare de viață, Străină Născătoare de Dumnezeu, smulgi toată amărăciunea patimilor și veselești sufletele celor ce te măresc pe tine. Și acum… Cu milă în privire, caută Fecioară cu îndurare, prin dumnezeiasca ta Icoană, către cei ce stau cu toată evlavia și dăruiește împlinirea cererilor lor. Cântarea a 3-a Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! De toată nevoia și necazul și de felurite rele întâmplări și de strâmtorări mântuiește pe cei ce caută scăpare prin Icoana ta cea minunată, și slăvesc Neîntinată (Curată), măririle tale. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! De patimi și de boli și de asupriri grele, degrabă se izbăvește Magnesia cu ajutorul tău de unde se vestesc, Fecioară, Străină, Născătoare de Dumnezeu, darurile tale cele dumnezeiești ale ocrotirii tale. Slavă… Pe cei slabi îi vindecă, dând totdeauna tărie, Fecioară, celor păgubiți cu suferințe și asupriri, harul cel binefăcător al sfintei tale Icoane, pe care în chip strălucit ai slăvit-o cu umbrirea ta. Și acum… Izbăvește de toată nevoia, Fecioară Străină Stăpână, pe cei ce de pretutindeni cu credință se grăbesc și dă tuturor, Fecioară, vindecare și mântuire și milă dumnezeiască. Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezei, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor. Apărătoarea noastră și mare scăpare și veghetoare fiind, Fecioară Străină, să nu încetezi ca totdeauna să dăruiești celor cu inimă neîndoielnică, bunătatea harurilor tale, Curată, care curg prin dumnezeiasca ta Icoană. Cântarea a 4-a Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Tesalia vestește împreună cu Evia minunile tale, iar cu deosebire Magnesia se desfătează, Fecioară, cu bunăvoirea ta. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! După cum din foc ai mântuit, Fecioară, Icoana ta cea preacinstită, tot așa stinge, rugămu-ne, cărbunii patimilor noastre, Curată. Slavă… Izbăvește de boli și de primejdii vătămătoare și de asupriri, o, Străină Fecioară Curată, pe cei ce caută scăpare prin Icoana ta. Și acum… Se laudă cu slava ta toată Magnesia, Străină Preaslăvită, ca și cu o comoară de mare preț, îmbogățindu-se cu cinstita ta Icoană. Cântarea a 5-a Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Apără, Curată, de toată împresurarea și strâmtorarea sfânta ta Mănăstire, care cade cu credință înaintea Icoanei tale. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Pentru cei ce măresc cu
Paraclisul Icoanei Maicii Domnului „Mângâietoarea” (Paramythia)
Preotul binecuvântează: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… Iar dacă nu este preot se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri… Apoi rugăciunile începătoare. După, Tatăl nostru… Doamne miluiește de 12 ori, Slavă… Și acum… Veniți să ne închinăm… (de 3 ori) și Psalmul 142: „Doamne auzi rugăciunea mea”, Dumnezeu este Domnul (de trei ori). Apoi aceste Tropare, glasul al 4-lea: „Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce”. Spre Născătoarea de Dumnezeu cu osârdie să alergăm acum și să cădem, păcătoșii și smeriții, cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, spre noi te milostivește, grăbește-te, căci pierim sub mulțimea greșalelor. Să nu întorci pe robii tăi deșerți, căci doar pe tine nădejde te-am câștigat. Tropar, Glasul 1, Podobie: „Piatra fiind pecetluită…” Slavă… Fiind turma înconjurată de cei care o luptă, și-nverșunați prigonitorii asupra oilor tale, Curată, ai vestit pe robul tău, grăind aievea către el. Pentru aceasta cetele de monahi ție îți striga, Maică: slavă, Preacinstita, ajutorului tău, slava ocrotirii tale, slavă, Mângâietoare ție una Atotlaudata. Tropar, glasul al 4-lea, Podobie: „Cel ce Te-ai înălțat pe cruce…” Și acum… Nu vom tăcea nicicând noi, nevrednicii, a spune stăpânirea ta, Preacurată, căci de n-ai fi stat, mijlocind, înainte, cine ne-ar fi izbăvit de atâtea primejdii? Sau cine ne-ar fi păzit slobozi, până acuma? De tine nu ne vom îndepărta, căci mântuiești, Stăpână, pe robii tăi din toate nevoile, pururea. Psalmul 50 Canonul Cântarea 1 Glasul al 8-lea, Irmos: „Apa trecând-o…” Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Stăpâna prealăudata, Mariam, har îmi dăruiește ca icoană, să-ncununez cu florile cântărilor, după datorie, chipului tău, Mângâietoarea mea. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Puternică Doamnă a Muntelui, acoperământ și apărătoare, mai ales a mării, slăvitei Vatopedi, scăpă pe cei ce într-însa viețuiesc. Slavă… Precum odată turma ta, minunat, O, Mângâietoare, ai salvat-o dintre tâlhari, și acum, Stăpână, izbăvește pe cei împresurați, cu mijlocirea ta. Și acum… De boli, de ispite și de sminteli, fiind cuprinși, Stăpână, la a ta icoana cădem după cuviință, strigându-ți, Mângâietoare, degrab izbăvește-ne. Cântarea a 3-a Irmos: „Doamne, Cel ce ai făcut…” Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Al tău Fiu, o, Stăpână învrednicită de Har, dorind să îndrepteze viața acelor călugări care nu-I țineau poruncile, spre mănăstirea ta mare cete de sălbatici tâlhari a trimis. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Pentru aceasta, Fecioară, ce nimicirea ai îndepărtat, cu îndrăznirea ta de Maică, îndată ai alergat. Și chiar dacă Domnul a întins a Sa mână, cu preacuratele-ți buze tu iarăși ai strigat. Slavă… Maică, oprește-ți glasul! Îți zicea al tău Fiu. Însă tu, Fecioară, a treia oară, din nou ai strigat. Și astfel mângâind întreaga-ți turma, Curată, pentru-aceasta îți strigăm, Stăpână: Bucură-te. Și acum… Tuturor ești, Fecioară, sprijin și acoperământ, ocrotitoare și izbăvitoare din toate nevoile, mijlocitoare către Fiul tău și Dumnezeu, apărătoare și păzitoare Mănăstirii Vatopedului. Apoi aceste tropare: Mântuiește din primejdii pe robii tăi, Preacurată, căci toți, după Dumnezeu, la tine alergăm ca singura robilor tăi Mângâietoare. Caută, prealăudată Născătoare de Dumnezeu, cu îngăduință, la necazul cel cumplit al trupului, și durerea sufletului meu o tămăduiește. Preotul: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare milă Ta… Sedealna Glasul al 2-lea, Podobie: „Cele de sus…” Zid nebiruit și fierbinte mijlocitoare, de milă izvor, iar nouă mângâiere, cu osârdie ție, Născătoare de Dumnezeu, strigăm: Grăbește și din primejdii izbăvește, a turmei tale singură păzitoare. Cântarea a 4-a Irmos: „Am auzit, Doamne…” Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Arătatu-s-a biserica ta acesta, a harului dumnezeiesc, sălaș înfrumusețat cu zugrăveala cinstitei icoanei tale, Preacurată. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Împreună mireni și monahi, toate cetele ție îți strigă: Mângâie, Maică fără de bărbat, pe robii tăi, în toate încercările. Slavă… Fiii din mănăstirea ta, bucurându-se, săltând și veselindu-se, când se-nchină-n fiecare zi la a ta icoană, se umplu de har. Și acum… Vatopedul se bucură, adunând suflarea toată a Muntelui, ca să vadă al icoanei tale chip ce s-a întors și care a grăit. Cântarea a 5-a Irmos: „Luminează-ne pe noi…” Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Ulcior și toiag, măsă sfântă, rug nemistuit, chivot al legii, munte, pe tine, Fiică, prorocii înainte te-au vestit. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Munte, Daniil, nedăltuit, te-a cunoscut, iară altul lână înrourată, și altul sfeșnic de aur, Preacurată. Slavă… Ale firii legi, întru tine, Preacurată, se desfac, singură ce Prunc fără sămânță naști, pe Cuvântul, în ipostas, al Tatălui. Și acum… Sufletul și trupul și cugetul le-am pângărit, al tău rob nevrednic, Fecioara de aceea îți strig: Mântuiește-mă. Cântarea a 6-a Irmos: „Milostiv fii mie, Mântuitorule…” Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Cu mijlocirile tale către Dumnezeu și Fiul tău, Marie, Duhul cel Sfânt înnoiește-L înlăuntrul meu, iar a-împietririi patimă cea nimicitoare, Preacurată, izgonește-o. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi. Mângâietoare, chip te-avem al smereniei. Căzând noi acuma la cinstită icoana ta, Stăpână, cerem smerenie prin tine de la Domnul, cu ale tale mijlociri. Slavă… Muntele minunat, Mângâietoare, al Atonului, având preacinstita ta icoană, se mândrește, și preasfântul brâu al tău, Preasfânta Fecioară, adăpost în fugă de vrăjmași. Și acum… De foamete, cutremur, foc, de sabie, boala și tulburări, de grindină, ispită și de toată suferința, Preasfântă, Preabună Fecioară izbăvește a ta turmă, ție ne rugăm. Apoi aceste tropare: Mântuiește din primejdii pe robii tăi, Preacurată, căci toți, după Dumnezeu, la tine alergam că singură robilor tăi Mângâietoare. Curată, ce pe Cuvântul, de negrăit prin cuvânt ai născut în zilele cele din urmă, roagă-L, ca ceea ce ai îndrăzneala de Maică. Preotul: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare milă Ta… Condac Glasul al 2-lea A creștinilor apărătoare neînfruntată, mijlocire către Ziditorul neschimbată, să nu treci cu vederea glasurile păcătoșilor, ci ca o bună ne întâmpină spre ajutor pe noi, cei ce cu credință îți strigăm: Grăbește cu mijlocirea și sârguiește cu rugăciunea, Maică pururea apărătoare a celor care te cinstesc. Prochimen Glasul al 4-lea Pomeni-voi numele tău în tot neamul și neamul Stih: Slavă… Părinte, Cuvinte, Duhule, Treime în Unime, șterge mulțimea greșalelor noastre
Paraclisul Icoanei Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Biserica „Mihai Vodă” din București
Troparul Să ne închinăm toți cu evlavie sfintei icoane a Îndrumătoarei și către aceasta din suflet să strigăm: Ceea ce ești sprijinitoare și caldă apărătoare, dă-ne nouă totdeauna ajutorul tău cel cald, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Marie, și de toate bolile izbăvește-ne pe noi. Canonul Glasul al 8-lea Cântarea 1 Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Tu ești apărătoare și ajutor, ceea ce ești plină de har, Îndrumătoare Marie, celor ce cu credință și cu dragoste caută grabnica ta mijlocire, Preacurată. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Maică fiind Izbăvitorului, izbăvește de toate primejdiile și greutățile pe cei ce cu credință cheamă în tot ceasul numele tău cel cinstit de Îndrumătoare. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Venit-a icoana ta cea minunată din Sfântul Munte Athos, prin rânduială dumnezeiască, în cetatea Bucureștilor, revărsând tuturor har, Îndrumătoare. Slavă… Tămăduiri izvorăște tuturor credincioșilor, în chip minunat, icoana ta cea dumnezeiască; de aceea, tot sufletul binecinstitor aduce ție cântare de mulțumire. Și acum… Fiind bolnav cu trupul și cu sufletul, cercetării celei dumnezeiești și purtării tale de grijă învrednicește-mă tu, Maica lui Dumnezeu, ceea ce ești bună și Născătoarea Celui bun. Cântarea a 3-a Irmosul: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra bolții cerești și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, unule Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Din cer, Fecioară, cu privirea ta cea blândă, vezi pe cei ce stau înaintea icoanei tale, Preacurată. Împlinește, te rugăm, cererile noastre, Născătoare de Dumnezeu, ca o Maică milostivă a Atotțiitorului. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Har și milă reverși din belșug, Preacurată Fecioară, prin icoana ta pe care o numim „Îndrumătoarea”, și vindeci totdeauna patimile cele netămăduite ale celor ce aleargă la tine. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Darul de minuni, care cu adevărat s-a revărsat în toată lumea prin sfânta ta icoană, degrabă întâmpină pe cei ce sunt în primejdii și dureri, Fecioară Îndrumătoare; pentru aceasta, te lăudăm. Slavă… Femeilor neroditoare le dai rod, Preacurată, și din calea pierzării îi călăuzești la Domnul, sub acoperământul tău cel neînviforat, pe cei ce se pocăiesc din inimă, tu, singură Îndrumătoare. Și acum… Fiind cuprins de neputințe cumplite și de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer ajutorul tău, Fecioară, că pe tine te știu comoară de tămăduiri neîmpuținată și necheltuită, ceea ce ești cu totul fără de prihană. Apoi aceste stihiri: Izbăvește de toată stricăciunea, primejdia și necazul pe cei ce aleargă la acoperământul tău cel dumnezeiesc, Îndrumătoarea tuturor, Născătoare de Dumnezeu. Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne, miluiește (de 12 ori). Sedealna Glasul al 2-lea Podobie: Cele de sus căutând… Izvor de bunătăți ni s-a dat nouă icoana ta cea preacinstită, Fecioară Îndrumătoare, de care noi apropiindu-ne cu credință, ne umplem de bucurie sfântă și vestim tuturor lucrarea minunilor tale celor multe, Curată. Cântarea a 4-a Irmosul: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Icoana ta cea preacinstită, Fecioară Stăpână, întărire s-a făcut nouă, robilor tăi, și izbăvire de primejdii. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Darul tău îl vestesc cei izbăviți din boli și din necazuri, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare, că tu pretutindeni ne asculți rugăciunile, Preacurată. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Întărire și tămăduire dăruiește celor suferinzi în necazurile vieții, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare, ceea ce ești izvor nesecat al milei. Slavă… Curățire păcatelor noastre și izbăvire de greșeli cere pentru cei ce aleargă cu credință la acoperământul tău, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare. Și acum… Nădejde și întărire și zid de scăpare neclintit câștigându-te pe tine, ceea ce ești cu totul lăudată, de tot necazul ne izbăvim. Cântarea a 5-a Irmosul: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Întinde, Curată, acoperământul tău cel prealuminos peste Mănăstirea „Mihai Vodă” cea cinstită, care se înfrumusețează cu icoana ta „Îndrumătoarea”. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Ai auzit glasul celor ce cu credință se roagă ție și ai vindecat, Îndrumătoare, de boli grele pe cei suferinzi, care alergau la tine. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Ceea ce singură, în chip minunat, ai purtat pe Dumnezeu în trup, tu, Îndrumătoare, ne vii în întâmpinare pretutindeni și celor ce se roagă ție le împlinești toate cererile. Slavă… Arătatu-te-ai Mănăstirii Xenofontului laudă dumnezeiască, Născătoare de Dumnezeu, și tuturor creștinilor Îndrumătoare, iar nouă, celor ce te cinstim, mare apărătoare. Și acum… Tămăduiește, Curată, neputința sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale, și sănătate, prin rugăciunile tale, dăruiește-mi. Cântarea a 6-a Irmosul: Rugăciunea mea voi revărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, ci ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Bolile cele grele le tămăduiești și dăruiești ajutor cald celor ce se roagă ție, Născătoare de Dumnezeu curată, Îndrumătoare; de aceea, propovăduim pururea minunile pe care le faci neîncetat. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Mai luminos decât soarele este totdeauna acoperământul tău, Fecioară; tu vindeci boala cancerului și dezlegi legăturile nerodirii celor ce cu evlavie cer har prin tine, cinstită Îndrumătoare. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Pe tine aflându-te zid și mângâiere dumnezeiască, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare, Mănăstirea „Mihai Vodă” are ca odor icoana ta cea sfântă, pe care tot credinciosul o cinstește ca fiind păzitoare și izbăvitoare. Slavă… Din valurile vieții, la limanul mântuirii duci totdeauna, Fecioară, ca o Îndrumătoare și Acoperământ al tuturor, ocrotind
Paraclisul Icoanei Maicii Domnului Pantanassa
Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Iar de nu este preot, se zice aşa: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne pe noi. Strana: Amin. Şi se citeşte numaidecât Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va îndrepta înaintea Ta tot cel viu. Că a prigonit vrăjmaşul sufletul meu, smerit-a la pământ viaţa mea, aşezatu-m-a întru cele întunecate, ca pe morţii cei din veac; şi s-a mâhnit întru mine duhul meu, întru mine s-a tulburat inima mea. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ fără de apă Ţie. Degrab auzi-mă, Doamne; slăbit-a duhul meu; să nu întorci faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată mie, Doamne, calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne; la Tine am scăpat. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei via; întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz sufletul meu; şi întru mila Ta stârpi-vei pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Apoi cântăm Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. Stih 1: Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui. Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. Stih 2: Toate neamurile m-au înconjurat, şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei. Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. Stih 3: De la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată întru ochii noştri. Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. şi Troparul Paraclisului mic Glasul al 4-lea (Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce). La Născătoarea Ziditorului lumii să alergăm toţi credincioşii strigându-i: o, Maica Împăratului, Stăpână, degrab scapă-ne, cu mila ta, de nevoi şi de boală şi toată primejdia şi de chin şi durere, neîncetat solind la Fiul tău, Împărăteasă, iertare greşalelor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Troparul Icoanei Glas 4 (Degrab ne întâmpină). Pe cei ce cu dragoste icoana ta o cinstesc, cerând cu evlavie dumnezeiescul ei har, auzi-i de-a pururea; toată împresurarea risipeşte-le grabnic, turma ta o păzeşte de primejdia toată, a-toate-Împărăteasă·şi Maică a Domnului. Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin. Bogorodişna Paraclisului mic. Nu vom tăcea, de-Dumnezeu-Născătoare, de a grăi noi stăpâniile tale; că pentru noi de n-ai fi stat solind la Hristos, cine ne-ar fi izbăvit dintr-atâtea primejdii?; sau cine ne-ar fi păzit nerobiţi pân-acuma?; nu vom lipsi, dar, de a te ruga, că mântui pururi, Stăpână, pe robii tăi. apoi Psalmul 50 Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu curăţeşte-mă. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi vicleşug înaintea Ta am făcut, ca să Te îndreptăţeşti întru cuvintele Tale şi să biruieşti când vei judeca Tu. Că, iată, în fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-L lua de la mine. Dă mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor întăreşte-mă. Învăţa-voi pe cei fără-de-lege căile Tale şi cei necinstitori la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă din sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, aş fi dat; arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu – duhul zdrobit; inimă zdrobită şi smerită Dumnezeu nu va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, ridicare şi arderi de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Canonul Cântarea I Glasul al 8-lea. (Apa trecând-o) Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi. De multe ispite împresuraţi, nădejdea în tine, Născătoare-de-Dumnezeu, punându-ne, tu ne izbăveşte, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău. Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi. Momelile patimilor drăceşti dinspre toată partea turma ta o înconjură; tu, dar, şi acum o izbăveşte, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Maica Împăratului tuturor, celor ce aleargă la fierbinte solirea ta dă-le sănătate tuturora, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău. Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin. Neîntârziat celor ce bolesc sufletul şi trupul vindecării dumnezeieşti le învredniceşte, ca o bună, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău. Cântarea a III-a (Cel ce bolta cerească) Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi. Păzitoarea cea una a tuturor credincioşilor, cu a ta purtare de grijă din toate relele grabnic ridică-ne, Împărăteasă-a-toate, că poţi câte le voieşti, Maica Stăpânului. Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi. Rugăciunea primeşte-o robilor tăi pururea şi din tot necazul şi boala scapă-i cu harul tău, că solitoare te-avem, Împărăteasă-a-toate, la Unul-Născut al tău, Maica Stăpânului. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Pe Atotmilostivul născându-L, Maică a Domnului,
Paraclisul Icoanei Maicii Domnului Grabnic Ascultătoarea
Preotul, după ce își pune epitrahilul și felonul, deschide dvera și dă obișnuita binecuvântare din fața Sfintei Mese, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Strana: Amin. Dacă nu este preot de față, în locul binecuvântării de mai sus diaconul, monahul sau mireanul va rosti: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Apoi se rostesc Rugăciunile începătoare Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate le plinești Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toata întinăciunea ș, mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfanțului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă…, Și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. Dacă este preot de față, zice: Că a Ta este împărăția, și puterea, și slava, a Tatălui Și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și m vecii vecilor. Strana: Amin. Dacă nu va fi preot de față, diaconul, monahul sau mireanul va rosti: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori), Slavă…, Și acum… Veniți să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu.Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, împăratul nostru Dumnezeu.Veniți să ne închinăm și să cădem la însuși Hristos, împăratul și Dumnezeul nostru. Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine, ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în groapa. Fa sa aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. învață să ! fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Slavă…, Și acum… Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori). Și îndată se cântă, pe glasul al 4-lea: Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori). Troparulglasul al 4-leapodobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce… Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi, sârguiește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi neajutorați, că pe tine singura nădejde te-am câștigat. Slava…, asemenea: La icoana Născătoarei de Dumnezeu să alergăm noi, cei din primejdii, și să cădem acum înaintea ei, strigând cu durere din adâncul sufletului: Și acum…,asemenea: Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că, de n-ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Psalmul 50 Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea indurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi le-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite, întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ti-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău
Paraclisul Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos
Troparul Glasul al 4-lea Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce… O, Iisuse al meu, Mântuitorule mult-Îndurate, cu smerenie Te rog: Izbăvește-mă de greșeli și curățește ticălosul meu suflet cel plin de întinăciuni; miluiește-l, mult-Milostive, de focul gheenei, pentru ca, fiind mântuit, Mântuitorule Iisuse, cu îndrăzneală slăvindu-Te, să Te laud. Canonul Glasul al 8-lea (al cărui acrostih, în limba greacă, este: Pe Iisus Hristos Dumnezeul Îl cinstesc) Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Iisuse Preadulce, vindecă, Iisuse, rănile cumplite ale sufletului meu năpăstuit, și păcatele robului Tău, o, Iisuse, șterge-le. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Aș vrea, Preadulce Iisuse, cu șuvoaie de lacrimi să spăl greșelile mele, Hristoase, dar mă amăgește vicleanul, de ale cărui înșelăciuni izbăvește-mă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Tu, Mântuitorule a toate, Iisuse, izbăvește pe robul Tău de cursele vicleanului și fă-l părtaș slavei celei cerești, Hristoase al meu preadulce. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Toată fiind frumoasă, Fecioară, toată de lumină purtătoare, de Dumnezeu primitoare și strălucită, luminează ochii sufletului meu și cu totul mă fă purtător de lumină. Cântarea a 3-a Irmos: Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Luminarea celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Primește, rogu-Te, o, Iisuse al meu, pe robul Tău și mântuiește-mă acum de patimi și de primejdii, iar de gheenă izbăvește-mă. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Acum mântuiește pe robul Tău, o, Iisuse al meu preadulce, și de aspră osândă cea de la Judecată izbăvește-mă, Iubitorule de oameni. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Hristoase al meu, pe robul Tău cel ce strigă către Tine cu zdrobire, mântuiește-l de boli cumplite și de tot necazul, Iisuse al meu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Rogu-mă, una cu totul fără de prihană, prin rugăciunile tale cele de maică, izbăvește-mă pe mine desfrânatul, de primejdii și de relele de tot felul. Apoi aceste Stihiri: Mântuiește din primejdii, preadulce Iisuse al meu, pe cei ce scapă sub acoperământul Tău cel dumnezeiesc, și le dăruiește iertare de păcate. Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Doamne, miluieşte (de 12 ori). Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Iisuse al meu, Preadulce, vindecă patimile mele cele cumplite şi răpeşte din mâinile şarpelui, Hristoase al meu, pe robul Tău. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Tu, Iubitorule de oameni, Doamne, eşti izbăvirea deznădăjduitului meu suflet, Iisuse al meu; de aceea, de toată mâhnirea izbăveşte-mă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Vremea pe care mi-ai dat-o, Mântuitorule, Iisuse al meu, am cheltuit-o în fărădelegi, dar, rogu-mă, ca un Mântuitor al lumii, iarăşi mă cheamă. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Mă tânguiesc, Preacurată, purtând în minte multele mele păcate. De aceea, dăruieşte-mi iertare, rogu-mă ţie, Fecioară, cu rugăciunile tale. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău Cel Înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Acum cu totul, Iisuse al meu, mă chinuie patimi cumplite pe mine, preaticălosul. De aceea strig, Iisuse al meu: Tu mântuieşte-mă. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! De neputinţe, Iisuse al meu, izbăveşte pe cel ce aleargă la acoperământul Tău, o, Iisuse al meu, şi de primejdii slobozeşte-mă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Nu a păcătuit vreodată, Iisuse al meu, altul, Milostive, precum eu, ticălosul, Hristoase al meu. De aceea, Tu mântuieşte-mă şi de osândă izbăveşte-mă. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Acum, o, Fecioară curată, cu milostivire, arată biserici ale lui Dumnezeu Cuvântul, Cel ce S-a sălăşluit în tine, pe cei ce se laudă cu ocrotirea ta cea caldă. Cântarea a 6-a Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă. Căci către Tine am strigat şi mă auzi Dumnezeul mântuirii mele. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Vindecă, Iisuse, rogu-mă, ochii cei orbiţi ai sufletului meu ticălos, Dumnezeul meu, şi luminează-i cu dumnezeiasca Ta strălucire, ca să Te laud pe Tine, Iisuse al meu, mult-Milostive. Stih: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Miluieşte-mă, Mântuitorule, pe mine desfrânatul şi ticălosul, preadulce Iisuse, şi izbăveşte de necaz şi de boli pe robul tău, iar de uneltirile lui Veliar slobozeşte-mă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Eu cel ce mă afund pururea în patimi grele, preadulce Iisuse, la Tine scăpând acum, cer însănătoşire. Tu, dar, Iisuse al meu, ca un Mântuitor, aceasta dăruieşte-mi-o. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Moartă fă acum, Preaneîntinată, răutatea mea cea încă vie, şi înviază sufletul meu cel mort, ca una ce ai născut pe Dumnezeu, Dătătorul vieţii, ca să te măresc cu dragoste. Apoi aceste Stihiri: Mântuieşte din primejdii, preadulce Iisuse al meu, pe cei ce scapă sub acoperământul Tău cel dumnezeiesc, şi le dăruieşte iertare de păcate. Preacurată, ceea ce în zilele din urmă, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul, roagă-te Lui, ca una ce ai îndrăznire de Maică. Doamne, miluieşte (de trei ori) Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Condacul Glasul al 2-lea Preadulce Iisuse, Cel ce ai mântuit pe desfrânatul, şi ai primit-o pe desfrânata, Iisuse al meu, iar pe cea cu scurgere de sânge ai vindecat-o prin atingere, şi de mine desfrânatul îndură-Te, Iisuse al meu preadulce, şi izbăveşte-mă de toate ispitele şi necazurile vieţii, şi mântuieşte-mă, Iisuse, Făcătorule de bine, ca un Iubitor de oameni. Cântarea a 7-a Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat, cântând: Dumnezeul
Acatistul Sfântului Ierarh Ignatie Briancianinov
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Cel ce ai fost ales de Împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstită pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales! Icosul 1 Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;Bucură-te, cel ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales! Condacul al 2-lea Văzând darurile tale cele mari, părinţii tăi te-au îndreptat către oraşul împărătesc, ca să dobândeşti învăţătură spre a primi cinul ostăşesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tânăr fiind cu anii, dar bătrân cu înţelegerea, toate acestea stricăcioase şi degrab trecătoare le-ai socotit şi către singura frumuseţe şi negraita desfătare – Domnul Iisus Hristos – cu mintea şi cu inima ai năzuit, cântându-I: Aliluia! Icosul al 2-lea Înţelegere dumnezeiască ai primit de la Iubitorul tău Mântuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare, atunci când încă prunc fiind, în toate chipurile cele văzute ale acestei lumi vedeai mâna Cerescului Făcător şi Purtător de grijă. Pentru aceasta mult slăvindu-te, îţi strigăm unele ca acestea:Bucură-te, cela ce în priveliştile cele văzute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevăzut;Bucură-te, cela ce liniştea şi însingurarea pădurii ai iubit;Bucură-te, cela ce din anii copilăriei mare dorire către Dumnezeu ai avut;Bucură-te, cela ce toate cele frumoase şi desfătate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;Bucură-te, cela ce de la Domnul răsplătire cerească ai primit;Bucură-te, cela ce rugăciunea lui Iisus neîncetat ai săvârşit-o cu gura şi ai păstrat-o în minte;Bucură-te, cela ce iubire desăvârşită către Domnul ai arătat;Bucură-te, cela ce pe mult doritul tău Iisus în inimă pururea L-ai purtat;Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales! Condacul al 3-lea Umbrit ai fost de puterea Celui Prea Înalt, Părinte preafericite, atunci când cele ce în lumea aceasta se socotesc ca bunătăţi le-ai lepădat, şi luând crucea, după porunca Mântuitorului Hristos urmatu-l-ai fără a te uita înapoi, neîncetat cântând în inima ta: Aliluia! Icosul al 3-lea Având în sufletul tău înflăcărata dorinţă de a părăsi lumea şi a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de mânia ţarului, nici de împotrivirile părinteşti, şi încă vieţuind în lume, cu petrecere monahicească te-ai împodobit. Pentru aceasta, cinstind bărbăţia şi iubirea ta către Preadulcele Domn Iisus, te fericim aşa:Bucură-te, cela ce în tinereţile tale tărie de diamant a duhului ai arătat;Bucură-te, cela ce împărtăşirea în fiecare săptămână cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare comoară o ai dorit;Bucură-te, cela ce te împărtăşeşti acum de Hristos în ceruri, precum ai dorit încă fiind pe pământ;Bucură-te, că sămânţa cea dumnezeiască pusă în pământul cel bun al inimii tale, cu lacrimi îmbelşugate o ai udat;Bucură-te, că în mijlocul neghinelor lumii roadă însutită a virtuţilor, Domnului ai adus;Bucură-te, păzitor plin de osârdie al curăţiei sufletului şi trupului;Bucură-te, podoaba cea aleasă a înfrânării;Bucură-te, că marea cuviinţă a chipului tău frumuseţea ta sufletească o mărturisea;Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales! Condacul al 4-lea Viforul gândurilor necredincioase nu te-a clătit Ignatie, fericite, atunci când, netemându-te de mânia ţarului, cinul ostăşesc l-ai lepădat şi luând asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o cu vederea şi în pustie te-ai sălăşluit. Acolo dobândind odihna cea dorită sufletului tău, neîncetat ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Când s-a auzit pe meleagurile tale că tu, tânăr fiind de ani, împodobit cu frumuseţe şi cu daruri, ai urât slava acestei lumi şi desfătarea ei, şi de aceea în pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar îngerii în ceruri foarte se bucurau şi proslăveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a răpit din calea lumească cea deşartă şi te-a aşezat pe calea cea strâmtă a călugăriei, care duce în Împărăţia Cerurilor. Iar noi, lăudând sfânta ta râvnă pentru Domnul, strigăm ţie:Bucură-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostaş al Împăratului Ceresc decat al celui pământesc;Bucură-te, cela ce împotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol, cu tărie te-ai oştit;Bucură-te, cela ce cu dumnezeiasca armă, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrăjmaşului le-ai biruit;Bucură-te, cel ce cu platoşa dreptăţii te-ai îmbrăcat;Bucură-te, cel ce coiful mântuirii ai dobândit;Bucură-te, cel ce duhovnicească sabie, care este Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de toată arma omenească o ai iubit;Bucură-te, cel ce de săgăţile celui viclean cu pavăza credinţei te-ai îngrădit;Bucură-te, cela ce negraita fericire a cinului îngeresc în cămara cerească o ai dobândit;Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales! Condacul al 5-lea Asemanatu-te-ai unei stele cu dumnezeiască mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci când înaintea egumenului unei mănăstiri îndepărtate şi sărace ai stătut, cerându-i a te primi în rândul obştei; iar egumenul, cercându-te, nimica împotrivă n-a grăit, binecuvântându-te să păşeşti pe calea cea monahicească. Iar tu, învrednicindu-te de plinirea legămintelor tale, cu recunoştinţă ai strigat, întru zdrobirea inimii, Făcătorului tău de bine, Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Toata obştea mănăstirii s-a minunat văzând marea ta osârdie spre plinirea ascultărilor prin care îţi cerca smerenia părintele tău duhovniceşc. Iar noi, cinstind nevoinţele şi ostenelile tale, pe care tânăr fiind cu vârsta le-ai îmbrăţişat pentru Hristos, cu uimire
Paraclisul Cuviosului şi de dumnezeu purtătorului Părintele nostru Siluan Athonitul
Facere a lui Athanasie Simonopetritul Ieromonahul Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăția…, Doamne miluiește (de 12 ori), Slavă…, Și acum…, Veniți să ne închinăm…, Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea…, Dumnezeu este Domnul (de trei ori). Troparul Sfântului Cuvios Siluan Athonitul Glas 2 Mintea ţinându-ţi în cele mai de jos ale iadului şi prin smerenie întru înălţime cu vedeniile Harului ridicându-te, cinstite Siluane, primeşte pre cei ce aleargă către tine în părinteştile tale rugăciuni; dă în Duh trăire gândului de pocăinţă, ca prin cunoaşterea lui Dumnezeu să ne învrednicim, Părinte, împreună stării celei de Sus. Slavă…Tot acesta. Și acum… Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu… Apoi: Psalmul 50 Cântarea I Glas al VIII-lea Irmos Apa trecând ca pre uscat şi din răutatea Eghiptenilor scăpând Israilteanul, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să cântăm. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Însetând dupre Harul lui Iisus, cu credinţă alergăm către tine, Părinte Siluane; cu rugăciunile tale cele sfinte dăruiește şi nouă darurile Dumnezeiescului Duh. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Milostiv fă, părinte, pre Stăpânul Cel Bun, şi dă a păcii înnoire inimilor ce caută liniştirea pre carea Duhul Sfânt o dăruiește. Slavă… Sufletele noastre de patimi curăţeşte, de trei ori fericite Părinte, şi lăcaş luminat strălucind, Mângâietorului le arată, precum şi sufletul tău desăvârşit ai curăţit. Şi acum… Smerenia cea adevărată, carea o ai avut, Fecioară, întru cele dinlăuntru dăruieşte celor ce te roagă, spre a se face toţi prin har Preadulcelui tău Fiu lăcaşuri. Cântarea a III-a Irmos Făcătorul celor mai presus de crugul ceresc, Doamne, şi Ziditorul Bisericii, Tu mă întăreşte în dragostea Ta, Cela ce eşti marginea doririlor, a credincioşilor întărire, Unule Iubitorule de oameni. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Cea multă a ta iubire către Dumnezeu o ai arătat, fericite, prin pocăinţa dreaptă înfrânându-te spre a nu mai mâhni pre Acesta prin greşale sau păcate cu voia. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Cea vie chemare a lui Iisus mântuitu-te-a, când câinele cel turbat de tine, Părinte, s’a apropiat; pentru aceasta, de câinele-diavolul mă izbăveşte, rugăciunea neîncetată învăţându-mă. Slavă… Pre cel zdrobit, Părinte, de viclene fapte, iarăşi mă ridică şi mă îndreptează cu mijlocirea ta, căci tu în dar ai îndurările iubitoare de oameni, pre cari îmi arată, ca să te proslăvesc. Şi acum… Precum pre şarpele cel viclean, Fecioara, de la Simion, în vis, ai gonit, pururea goneşte de la inima mea gândurile cele necurate, vas preacurat arătându-mă. *** Izbăveşte, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din toate năvălirile celor vicleni şi în Harul Domnului păstrează pre dânşii. Caută cu bunăvoire, întru tot cântată de Dumnezeu Născătoare, asupra necazului cel cumplit al trupului meu şi tămăduieşte durerea sufletului meu. Preotul zice ectenia, şi îndata Sedealna Glasul 2 Cu rugăciunile tale îmbogăţindu-ne, întru tot fericite, de primejdii pururea ne izbăvim, noi robii tăi; şi pre Dumnezeu prin Har cunoscând, ţie din suflet cântare înălţăm, Siluane preacuvioase. Cântarea a IV-a Irmos Auzit-am, Doamne, cea a rânduielii Tale taină, înţeles-am lucrurile Tale şi am proslăvit dumnezeirea Ta. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Precum statornică ai arătat, părinte, dorirea dăruirii tale, aşa pururea pre robul tău lui Dumnezeu a vieţui învredniceşte-l. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Înconjurat-au flăcările iadului, părinte, inima ta ce se pocăia, de a căror năpastă mă izbăveşte, înrourarea Harului dăruindu-mi. Slavă… Străin lumii făcutu-te-ai, Cuvioase, crucea dumnezeieştii schime ridicând, pre Hristos înrudit având, cu Carele cu îndrăzneala ta mă înrudeşte. Şi acum… Ca pre un prinos sfinţit ai arătat, Fecioara, în dumnezeiescul Athos pre robul tău, precum o maică cu acoperământul tău acoperindu-l, cu carele şi pre mine acoperă. Cântarea a V-a Irmos Luminează-ne cu poruncile tale, Doamne, şi cu braţul Tău cel înalt; a Ta pace dăruieşte nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Arătatu-S-au ţie Hristos, războiul îmblânzind şi sufletul de tărie umplându-ţi, pre Carele înduplecând, sprijinitor şi mie Îl arată. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Trupul şi sufletul dumnezeiasca vedenie primind, înnoitu-ţi-s’au îndată, Părinte; şi eu strig către tine, înnoiască-mi-se omul cel lăuntric. Slavă… Ochiul cel înţelegător precum un înger treaz păzitu-l-ai, în privegheri topindu-te, părinte; pentru aceasta, trezviei mă învredniceşte. Şi acum… Mintea şi inima îmi înnoieşte, dumnezeiască Mireasă, semănându-mi înlăuntru sămânța rugăciunii, precum şi Cuviosului, când se ruga, în chip străin ai semănat. Cântarea a VI-a Irmos Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul, şi Aceluia voiu vesti scârbele mele; că de rele sufletul meu s-a umplut, şi viaţa mea de iad s-a apropiat; şi mă rog precum Iona: Din stricăciune, Dumnezeule, mă scoate. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Ca pre a ta viaţă pre fraţi socotind, prin cari ai aflat pre Dumnezeu pre Tatăl, Siluane, slujit-ai lor din toată inima, Harul Duhului primind; pentru aceea, şi pre mine, rogu-te, spre toţi asemenea ţie a căuta mă învredniceşte. Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Defăimat-ai firea cea stricăcioasă şi lupte peste măsură ai săvârşit, frica în minte având, nu cândva să cazi din a lui Hristos iubire, Cuvioase, căreia pururea, prin rugăciunile tale, sufletului meu părtaş a fi dăruieşte. Slavă… Cugetul păstrându-ţi în cele mai de jos ale iadului, preafericite părinte, de cea bună a Mântuitorului nădejde a nu te depărta te-ai învrednicit, Cuvioase, pentru aceea strig ţie din suflet: lucrării acesteia lucrător pre mine mă arată. Şi acum… De mila ta de maică desfătatu-s’a slujitorul tău, Fecioară Doamnă; ci nimenea cu dorire căzând ţie înainte, gol de Har nu se întoarce; de carele, rogu-mă eu negrijilivul să mă desfătez în toată viaţa mea. Condacul Sfântului Cuvios Siluan Athonitul Glasul al II-lea Podobie: Cele de sus căutând… Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia umblând; acuma în ceruri pre Carele ai dorit priveşti, împreuna cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru aceasta, Părinte Siluane, calea mă învaţă, carea ai urmat. *** Izbăveşte, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din
Acatistul Sfântului Ierarh Vasile de Ostrog
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia! Icosul 1 Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului! Condacul 2 Dintr-o evlavioasă familie ai răsărit Sfinte Vasile, ca un rod al rugăciunii încununate cu smerenie, făcând bucurie părinţilor tăi şi dascălilor care au aprins în inima ta prin înţelepte învăţături râvna spre a cânta Domnului neîncetat cu îngerii: Aliluia! Icosul 2 Pentru a fi păzit de ispitele tinereţii, de mic ai fost dus de evlavioşii şi înţelepţii tăi părinţi la mănăstirea Zavala, unde aprinzându-te de dorul vieţuirii îngereşti, ai zburat cu aripile rugăciunii către tronul Celui Ce Se odihneşte pe heruvimi şi binevoieşte a fi tu, Sfinte Ierarhe Vasile, încununat cu laude ca acestea:Bucură-te, copilărie luminată de Duhul Sfânt;Bucură-te, vieţuire întru lumina rugăciunii;Bucură-te, că de mic te-ai întraripat cu dorul fecioriei;Bucură-te, că de cursele tinereţii ai fost păzit;Bucură-te, că ai aflat comoara darurilor Duhului;Bucură-te, că te-ai jertfit pe rugul rugăciunii;Bucură-te, că ţi-ai zidit casa sufletului pe temelia Vieţii;Bucură-te, că ai urmat glasul Cuvântului de mântuire;Bucură-te, că ai defăimat deşertăciunile lumeşti;Bucură-te, că te-ai îngrădit cu sabia rugăciunii;Bucură-te, stea luminată de Soarele Cel veşnic;Bucură-te, inimă întru care străluceşte focul iubirii dumnezeieşti;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului! Condacul 3 Sub îndrumarea dascălilor înţelepţi din mănăstire te-ai desăvârşit întru cunoştinţa cea duhovnicească şi jugul lui Hristos luându-l pe umeri la mănăstirea Tvrdos, cu îngerii cântai neîncetat cu mulţumire Celui Ce te-a chemat la vieţuirea îngerească: Aliluia! Icosul 3 Cel Ce te-a chemat la călătoria cerească pe scara rugăciunii binevoit-a şi pe pământ a-ţi povăţui paşii în călătoria cea duhovnicească la mănăstirile din Rusia, Israel şi Serbia, ca urmând şi tu nevoinţele Sfinţilor să te învredniceşti de laude ca acestea:Bucură-te, căci cu aripile Duhului ai zburat la înălţimi cereşti;Bucură-te, că pe calea Crucii L-ai urmat pe Hristos;Bucură-te, că însuşi te-ai făcut lăcaş cinstit al Treimii;Bucură-te, că rugăciunea ţi-a fost prietenă pe calea mântuirii;Bucură-te, vas plin de mirul smereniei;Bucură-te, carte a tainelor Împărăţiei;Bucură-te, că te-ai întărit în pelerinajul dăruit de Domnul;Bucură-te, că la nevoinţele Sfinţilor ai luat aminte ca să le urmezi;Bucură-te, că ai umplut vistieria inimii de cuvinte înţelepte;Bucură-te, iubitorule de vieţuire înaltă;Bucură-te, podoabă a ierarhilor Serbiei;Bucură-te, călător pe calea rugăciunii neîncetate;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului! Condacul 4 Inima ta curată întru care străluceau razele smereniei ai dăruit-o Celui blând şi smerit cu inima, Care a prefăcut-o în altar al gândurilor dumnezeişti, la care primeşte şi suspinurile şi cererile cele cu umilinţă ale celor ce cântă Ziditorului: Aliluia! Icosul 4 Înţelepciunea nu este măsurată prin mulţimea anilor, ci ea este cununa nevoinţelor stăruitoare întru faptele cele bune; pe aceasta ai dobândit-o şi tu, Cuvioase, încă din tinereţe, învrednicindu-te a primi din inimile noastre necăjite cântări de laudă ca acestea:Bucură-te, înger întraripat cu dorul Luminii;Bucură-te, vas al sfinţeniei lui Hristos;Bucură-te, mlădiţă plină de roadele virtuţilor;Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;Bucură-te, făclie a rugăciunii inimii;Bucură-te, gând strălucit de slava lui Hristos;Bucură-te, icoană înţelegătoare a darurilor cereşti;Bucură-te, că ai alergat pe cărările rugăciunii;Bucură-te, că ai iubit comorile vieţii duhovniceşti;Bucură-te, că ai aflat în pământul inimii darurile Cuvântului;Bucură-te, căci cu sabia smereniei ai tăiat vicleşugurile diavoleşti;Bucură-te, că ai urcat scara desăvârşirii; cu paşii Duhului;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului! Condacul 5 Scara tuturor nevoinţelor duhovniceşti ai urcat cu gând smerit şi către Cel pe Care cu dor Îl căutai ai privit, aducându-i cu oştile îngereşti glas de laudă: Aliluia! Icosul 5 La vârsta de 30 de ani ai primit şi cununa darului de episcop al turmei cuvântătoare pentru vieţuirea ta cea mai presus de lume şi îmbrăţişând întreaga lume cu legătura rugăciunii ai adus-o lui Hristos spre întărire şi spre luminare, ca să-ţi cânte ţie cu bucurie:Bucură-te, păstor prea luminat al turmei lui Hristos;Bucură-te, căci Hristos S-a odihnit în cămara inimii tale;Bucură-te, că ai ajuns la limanul desăvârşirii;Bucură-te, că Hristos te-a înălţat la treapta arhieriei;Bucură-te, soare al monahilor pururea rugători;Bucură-te, căci trimiţi tuturor razele milostivirii;Bucură-te, ierarh plin de mireasma sfinţeniei;Bucură-te, mângâierea sufletelor celor rătăcite;Bucură-te, icoană a blândeţii Bunului Păstor;Bucură-te, că inima ta s-a făcut tron Treimii;Bucură-te, cel umbrit de slava îngerească;Bucură-te, că ai purtat cu bucurie jugul cel uşor al lui Hristos;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului! Condacul 6 Ca un zid ai stat înaintea vrăjmaşilor credinţei, propovăduind pe Adevărul vieţii, de la Care primind întărire, îi aduceai neîncetata jertfă a cântărilor de: Aliluia! Icosul 6 Împotriva uneltirilor papei ai stat cu sabia dreptei credinţe şi cu zidul rugăciunilor tale te-ai ostenit a opri năvala turcilor şi a zdrobi capul şarpelui nevăzut, de a cărui viclenie fereşte pe toţi cei ce te cinstesc pe tine aşa:Bucură-te, că ai osândit înşelăciunea catolică;Bucură-te, zid nesurpat al dreptei credinţe;Bucură-te, căci cu sabia Crucii ai păzit turma ta;Bucură-te, că de năvala turcilor nu te-ai înspăimântat;Bucură-te, că te-ai arătat biruitor în războiul cel duhovnicesc;Bucură-te, că nu te-ai unit într-un gând cu ereticii;Bucură-te, că ai iubit adevărul Ortodoxiei;Bucură-te, că turma ta o ai povăţuit la limanul Adevărului;Bucură-te, mărgăritar prea cinstit în vistieria Bisericii;Bucură-te, râvnă nemăsurată spre apărarea credinţei;Bucură-te, foc al rugăciunii ce mistuie gândurile înşelăciunii;Bucură-te, podoaba cea iubită a
Paraclisul Cuviosului Părintelui nostru Ioachim din Ithaca
Preotul, după ce își pune epitrahilul și felonul, deschide dvera și dă obișnuita binecuvântare din fața Sfintei Mese, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Strana: Amin. Dacă nu este preot de față, în locul binecuvântării de mai sus diaconul, monahul sau mireanul va rosti: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Apoi se rostesc Rugăciunile începătoare Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate le plinești Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toata întinăciunea ș, mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfanțului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă…, Și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. Dacă este preot de față, zice: Că a Ta este împărăția, și puterea, și slava, a Tatălui Și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și m vecii vecilor. Strana: Amin. Dacă nu va fi preot de față, diaconul, monahul sau mireanul va rosti: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori), Slavă…, Și acum… Veniți să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu.Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, împăratul nostru Dumnezeu.Veniți să ne închinăm și să cădem la însuși Hristos, împăratul și Dumnezeul nostru. Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine, ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în groapa. Fa sa aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. învață să ! fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Slavă…, Și acum… Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori). Și îndată se cântă, pe glasul al 4-lea: Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat, Cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori). Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea: Cel ce ești plin de darurile cerești, vindecătorule Ioachime, în anii cei mai de pe urmă de cei evlavioși ai fost cinstit, cel ce ai îndepărtat norii necunoștinței și cumplitele boli, pentru aceasta cu neobosite rugăciuni noi toți alergăm la tine și te cinstim pe tine, fiu sfânt al Itacei. (de două ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii. Ca de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu mântuiești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Psalmul 50 Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea indurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi le-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite, întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ti-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. Canonul Cuviosului Părintelui
Acatistul Sfinților Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici, Mitropoliții Transilvaniei
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe fericiții ierarhi, pe Iorest și pe Sava, care au slujit adevărului și cu viața și cu învățăturile lor au împodobit Biserica lui Hristos, cu credință și cu evlavie să-i lăudăm, cinstind ostenelile lor și zicând: Bucurați-vă, luminaților ierarhi și mărturisitori ai Ortodoxiei! Icosul 1 Cel ce a ales și a chemat pe ucenicii Săi la propovăduire, Acela te-a ales și pe tine, Sfinte Ierarhe Iorest, să propovăduiești adevărul dreptei credințe celor păstoriți de tine și să întorci la Ortodoxie pe cei rătăciți. Pentru aceasta și noi cu evlavie te lăudăm, zicând:Bucură-te, cel ce din botez numele Ilie ai primit;Bucură-te, că din pruncie credința cea dreaptă ai mărturisit;Bucură-te, cel ce lui Dumnezeu, cu multă dorire ai urmat;Bucură-te, că pentru credința cea dreaptă, mucenic te-ai arătat;Bucură-te, cel ce în Transilvania ca o stea te-ai ivit;Bucură-te, că Moldova cu învățături sfinte te-a împodobit;Bucură-te, cel ce la Putna din frumusețile de taină ale cinului călugăresc te-ai adăpat;Bucură-te, că Dumnezeu icoană vie pe tine te-a arătat;Bucură-te, cel ce pe Hristos din toată inima ta L-ai iubit;Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe prigoane ai pătimit;Bucură-te, al dreptei credințe râvnitor preafierbinte;Bucură-te, al Bisericii dreptmăritoare preaales părinte;Bucură-te, Ierarhe Iorest, preafericite! Condacul al 2-lea Ca o rază duhovnicească dintr-o familie aleasă ai strălucit, Sfinte Ierarhe Iorest, și ai împodobit Biserica lui Hristos cu lumina învățăturilor tale, iar acum, în Biserica cea biruitoare din ceruri fiind, cânți lui Dumnezeu cântare: Aliluia! Icosul al 2-lea Arvuna dreptei credințe din Sfântul Botez primind-o, Ierarhe Sava, la vremea potrivită, cu multe și mari strădanii ai adunat duhovnicească bogăție Bisericii lui Hristos. Pentru aceasta te lăudăm, zicând:Bucură-te, cel ce din părinți binecredincioși ai răsărit;Bucură-te, că mărgăritarul dreptei credințe ai dobândit;Bucură-te, coborâtorule din oameni preasmeriți;Bucură-te, vlăstar ales, din strămoși cu arhierie cinstiți;Bucură-te, a cetății Inăului împodobire sfântă;Bucură-te, a Transilvaniei mare și neclintită stâncă;Bucură-te, cel ce din pruncie virtutea o ai învățat;Bucură-te, că din izvorul Scripturilor Sfinte de mic te-ai adăpat;Bucură-te, cel ce mintea cu cugetări dumnezeiești ți-ai hrănit;Bucură-te, cel ce dar de vindecare ai primit;Bucură-te, cel ce multe suflete cu sârguință ai răscumpărat;Bucură-te, că slujitor drept al Mântuitorului te-ai arătat;Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat! Condacul al 3-lea După călătorii prin țări străine, în Mănăstirea Comana învățat-ai rânduiala pravilei călugărești, Ierarhe Sava, și toate ispitirile ce au venit asupra ta nu au putut să te despartă de dragostea lui Hristos și să te împiedice a cânta: Aliluia! Icosul al 3-lea Evlaviosul voievod al Moldovei, Vasile Lupu, minunându-se de curăția și vrednicia vieții tale, te-a numit pe tine, Ierarhe Iorest, „întru toate credincios și preacinstit Părinte”. Pentru aceea și noi, nevrednicii, cu evlavie te lăudăm, zicând:Bucură-te, cel ce ești a Transilvaniei podoabă aleasă;Bucură-te, că și Moldovei i-ai fost odraslă frumoasă;Bucură-te, a credincioșilor făclie mult luminată;Bucură-te, cel ce ești și monahilor podoabă preaminunată;Bucură-te, cel ce pe Hristos, în inimă, cu râvnă, L-ai purtat;Bucură-te, că lui Dumnezeu cu smerenie fierbinte te-ai rugat;Bucură-te, cel ce pe Hristos, cu cuvântul și cu fapta L-ai binevestit;Bucură-te, că în rugăciuni și postire, toată viața o ai trăit;Bucură-te, cel ce cu viețuirea ta pe mulți ai călăuzit;Bucură-te, că spre sfințenia ta Domnul din cer a binevoit;Bucură-te, cel ce ai fost tuturor un bun și ales părinte;Bucură-te, al ierarhilor celor sfinți întâistătător în cinste;Bucură-te, Ierarhe Iorest, preafericite! Condacul al 4-lea Cu răutate pornindu-se oarecând stăpânitorii Transilvaniei asupra creștinilor celor dreptcredincioși, toți fiii cei adevărați ai Bisericii noastre s-au bucurat nespus de alegerea ta ca arhipăstor al lor, Ierarhe Iorest, și văzând în tine un puternic apărător al Legii strămoșești, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Strălucind în împlinirea poruncilor lui Hristos, ai fost chemat de Dumnezeu la darul preoției și, nu multă vreme după aceasta, ai fost ales în scaunul de mitropolit al Bălgradului, fiind hirotonit prin mâinile mitropolitului Ștefan al Țării Românești. Pentru aceasta, bucurându-ne de iconomia lui Dumnezeu, cea cu privire la tine, te lăudăm, zicând:Bucură-te, cel ce ca preot chemarea cu sfințenie ți-ai plinit;Bucură-te, că Domnul spre o și mai înaltă cinstire te-a hărăzit;Bucură-te, că la vrednicia de arhiereu al lui Hristos ai fost chemat;Bucură-te, că apoi în Țara Românească la treapta de arhiereu ai fost ridicat;Bucură-te, că mitropolitul Ștefan al Ungrovlahiei, la plecare, cu părintești îndemnuri te-a povățuit și însoțit;Bucură-te, cel ce cu toate virtuțile arhierești ai fost împodobit;Bucură-te, că spre păstorire, Mitropolia Bălgradului ție s-a dat;Bucură-te, că, sosind în Bălgrad, tot poporul mult s-a bucurat;Bucură-te, cel ce, cu dragoste, întru credință dreaptă, pe toți i-ai întărit;Bucură-te, arhipăstorule, întru care harul luminii s-a sălășluit;Bucură-te, cel ce întru arhierie pe cei săraci nu i-ai uitat;Bucură-te, cel ce în ajutorul tuturor, cu sârguință ai stat;Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat! Condacul al 5-lea Vestea viețuirii tale celei îmbunătățite, Ierarhe Sava, a răzbătut până departe și toți cei ce auzeau de trăirea ta cea sfântă lăudau pe Dumnezeu, din inimă, cântându-I: Aliluia! Icosul al 5-lea Stat-ai pe scaunul Mitropoliei Transilvaniei ca o făclie mult-luminoasă în sfeșnic, luminând pe toți cu lumina Treimii celei mai presus de fire. Pentru aceasta și noi cu umilință te lăudăm, zicând:Bucură-te, cel ce ai fost păstorul cel bun al turmei lui Hristos;Bucură-te, că turma ta, din cursele potrivnicului o ai scos;Bucură-te, cel ce toate ademenirile păcatului le-ai biruit;Bucură-te, că de amenințările vrăjmașilor nicicum nu te-ai înfricoșat;Bucură-te, cel ce cu platoșa adevărului te-ai întrarmat;Bucură-te, că pe nedrepții asupritori cu mult curaj i-ai înfruntat;Bucură-te, cel ce marelui Atanasie cu viețuirea te-ai asemănat;Bucură-te, că pentru dreapta credință în temniță ai fost aruncat;Bucură-te, cel ce pentru adevăr în lanțuri ai fost ferecat;Bucură-te, că prin aceasta marelui Pavel ai urmat;Bucură-te, cel ce uneltirilor asupritorilor te-ai împotrivit;Bucură-te, că dreapta credință cu sârguință o ai propovăduit;Bucură-te, Ierarhe Iorest, preafericite! Condacul al 6-lea Propovăduit-ai neobosit și cu mare râvnă cuvântul lui Dumnezeu cel adevărat, Ierarhe Iorest, și ai purtat de grijă turmei tale, ferind-o de uneltirile răilor prigonitori, pe toți întărindu-i în dreapta credință, iar prin luminarea minții și izvodirea cărților sfinte, i-ai povățuit să cânte lui Hristos: Aliluia! Icosul al 6-lea Fiind hirotonit arhiereu după rânduiala sfintelor canoane
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Vasilevs, Episcopul Amasiei
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Vasilevs, Episcopul Amasiei Glasul al 4-lea Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Cântarea 1 glasul al 2-lea Irmos: Veniţi popoare… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Înaintea Împăratului puterilor celor cereşti stai purtând cunună, Sfinte Vasilevs purtătorule de Dumnezeu, har şi milă cerând pentru toţi cei ce cu dragoste te cinstesc pe tine. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Împărăţit-ai peste patimile trupului şi ai călcat pe împăratul cel fără de Dumnezeu, care poruncea să te lepezi de Împăratul Cel Ceresc, Fericite Vasilevs. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Ca pe un păzitor al dumnezeieştilor porunci celor împărăteşti, te-a uns cu dumnezeiască ungere de împărăţie Împăratul Slavei şi te-a împodobit cu cununa muceniciei, fericite părinte. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Ceea ce eşti scăpare credincioşilor, pururea Fecioară, ajutătoarea cea tare a celor ce aleargă la tine, păzeşte-ne pe noi de toată nevoia şi de stricăciunea cea potrivnică. Cântarea a 3-a Irmos: Pe piatra credinţei… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Număratu-te-ai în cetele celor întâi-născuţi, îndumnezeindu-te cu împărtăşiri dumnezeieşti şi văzând mai curat frumuseţea Stăpânului, Sfinte Mucenice, nebiruite, Vasilevs, de Dumnezeu înţelepţite şi fericite. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Topit-ai iarna eresurilor cu căldura preaînţeleptelor tale învăţături; ceata idolilor ai risipit-o cu lumina luptelor tale. Pentru aceasta lu mi nează-mă, Fericite Vasilevs, pe mine cel ce te cinstesc pe tine. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Fugind Glafira de prăpastia cea pierzătoare de suflet, te-a aflat, Sfinte Mucenice Vasilevs, Sfinţite Părinte, liman de mântuire. Pentru aceea şi logodindu-se cu Hristos Ziditorul, se bucură strigând: Tu eşti Dumnezeul nostru şi nu este sfânt afară de Tine, Doamne. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Născut-ai pe Împăratul Cel fără de început, Care a luat începere de la tine, Fecioară Maică. Roagă-L pe Dânsul ca pe un Iubitor de oameni, să mântuiască pe robii tăi de toată nevoia şi de luarea de către vrăjmaşi, Preacurată. Irmosul Pe piatra credinţei întărindu-mă, lărgit-ai gura mea asupra vrăjmaşilor mei, că s-a veselit duhul meu, a cânta: Nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept, afară de Tine, Doamne. Cântarea a 4-a Irmos: Venit-ai din Fecioară… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Jertfitu-te-ai pe tine însuţi, ca un miel fără de prihană, junghiindu-te, preafericite şi cu curgerile sângiurilor tale ai uscat marea necredinţei celei rele, prin harul cel dumnezeiesc. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Vopsindu-ţi haină împărătească cu sângiurile şi punându-ţi pe cap diadema de biruinţe, bucurându-te ai mers la curţile Împărăţiei Cerurilor, părinte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Cu cuviinţă şi cu dreptate păstorindu-ţi turma, ai dus-o în staulul cel ceresc, Cuvioase, unde ai şi mers, fiind împodobit cu cununa pătimirii. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Ceea ce eşti prealăudată, gata ajutătoare oamenilor, îmblânzeşte valurile cele sălbatice ale încercărilor, ferind pe robii tăi, cei ce nădăjduiesc întru tine, de stricăciunea vrăjmaşilor. Cântarea a 5-a Irmos: Lumina celor din întuneric… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Fiind luminat cu lumina strălucirii Duhului, ai micşorat întunericul necredinţei, cunoscătorule de cele sfinte şi pe cei ce erau cuprinşi de negura deşertăciunii, i-ai îndreptat către locaşurile cele cereşti. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Fiind păzitor al poruncilor dumnezeieşti şi fiind închis în temniţă de cei necredincioşi, ai văzut viitorul, sfârşitul cel dumnezeiesc, care era să fie asupra ta, fiind învăţat de îngeri, cel ce eşti temei şi întărire Sfinţilor Mucenici. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Minune înfricoşătoare s-a văzut de toţi la sfârşitul tău, că tăindu-ţi-se capul prin sabie, Sfinţite Mucenice şi aruncat fiind în mare, iarăşi s-a împreunat cu dumnezeiescul tău trup, dându-se celor ce te doresc, dar dăruit de Dumnezeu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Ceea ce eşti cetatea lui Dumnezeu, despre care s-au grăit lucruri preamărite, fereşte această cetate a ta şi toată ţara de primejdii şi de foamete şi de barbari, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; că tu singură eşti apărătoare tare a credincioşilor. Cântarea a 6-a Irmos: De adâncul greşelilor… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Făcându-ţi călătoria prin ape, ai uscat apele înşelăciunii, prin curgerea, sfintelor tale sângiuri şi ai ajuns către Limanul cel fără de valuri. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Arătatu-te-ai mort purtător de viaţă, Sfinte Părinte Vasilevs, trecând prin apă şi în chip vădit ai fost dat ucenicilor tăi, prin dumnezeiască îndemnare. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Împestritu-ţi-ai sfânta îmbrăcăminte cu cinstitele sângiuri ca un vison împărătesc, cu care te-ai îmbrăcat, Sfinte Vasilevs, stând înaintea lui Hristos, purtător de cunună. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Preasfântă Fecioară, mireasă a lui Dumnezeu, ceea ce, după Dumnezeu, eşti ocrotitoare robilor tăi, fereşte-ne pe noi de robia barbarilor şi de primejdii. Irmosul De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel fără de turmă: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă. CONDAC glasul al 4-lea Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi… Biruind porunca împăratului, ai câştigat Împărăţia Cerească, Sfinţite Mucenice Vasilevs, întru care dănţuind, adu-ţi aminte de noi, cei ce cinstim pomenirea ta, Sfinţite Mucenice. Cântarea a 7-a Irmos: Chipul cel de aur… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu vopselele sângiurilor vopsindu-ţi ţie porfiră, Mucenice, şi cu bucurie îmbrăcându-te cu dânsa şi purtând în mână arma Crucii cea mântuitoare, împărăţeşti pururea cu Împăratul Cel nemuritor, Sfinte Vasilevs pururea pomenite. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Datu-s-a turmei tale
Paraclisul Cuviosului Nichifor cel Lepros
Preotul binecuvântează: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… Iar dacă nu este preot se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri… Apoi rugăciunile începătoare. După, Tatăl nostru… Doamne miluiește de 12 ori, Slavă… Și acum… Veniți să ne închinăm… (de 3 ori) și Psalmul 142: „Doamne auzi rugăciunea mea”. Apoi aceste Tropare, glasul al 4-lea: „Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce”. Cu bărbătească cugetare ca și Iov ai răbdat lepra trupului tău, Nichifore pătimitorule, curățindu-ți astfel în chip strălucit îmbrăcămintea sufletului tău; și suind pe scara virtuților, ai ajuns, prin înfrânare, la petrecerea Îngerilor, neîncetat cântând lui Dumnezeu: Ție slavă Se cuvine, Treime deoființă. Slavă… tot acesta, Și acum… a Născătoarei de Dumnezeu: Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stătut tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile. Psalmul 50 Cântarea 1 Glasul al 8-lea: „Apa trecând-o” Pe vasul cel curat al harismelor Duhului, pe cel mai alb decât zăpada cu sufletul, veniți toți pe Nichifor cel lepros în cântări curate să-l mărim. Cu sfințita pecete a dragostei, calea credinței cu bărbăție săvârșind-o, în nădejdea dobândirii Împărăției celei de sus, acum pe Nichifor cel lepros îl fericim. Slavă… Cu sudorile nevoințelor tale, Părinte Nichifore, sufletul tău cel dumnezeiesc aur preacurat ți l-ai făcut, în mâinile Dumnezeului tău încredințându-l. Și acum… Cuvintele cele nespuse ale lui Gavriil cu credință ascultându-le, Fecioară, pe Dumnezeu L-ai născut lumii, neascultarea Evei îndreptând. Cântarea a 3-a „Doamne, Cel ce ai făcut” Din Creta răsărind ca un soare strălucitor, toată lumea ai luminat cu petrecerea ta, și împodobindu-te cu bună cuviință, fiule al luminii, Nichifore strălucite, întunericul patimilor îl risipești de la noi. Înțelepțește sihăstrind, calea cea strâmtă ai străbătut, cu multă înfrânare petrecând, preafericite, și cetele celor fără de trup ai ajuns în trup fiind, Nichifore Cuvioase; pentru aceasta cu adevărat ai fost cinstit asemenea Îngerilor. Slavă… Cel ce are noian nesfârșit de tămăduiri, Cel ce îi pedepsește cu neputința pe cei pe care îi primește ca fii adevărați, Hristos, ți-a dat ție, Nichifore, lepra trupului, spre încredințarea dragostei Sale. Și acum… Fecioară Curată, Stăpâna a toată lumea, sufletul meu cel robit de greșeale, cu rugăciunile tale de maică arată-l mai presus de patimi și la slava cea dintâi iarăși mă ridică. Apoi aceste tropare: Tămăduiește patimile noastre cu rugăciunile tale, Părinte Nichifore, cel ce ai răbdat lepra trupului tău cu măsura desăvârșită a răbdării. Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durarea sufletului meu. Sedealna Glasul al 2-lea „Ceea ce ești folositoare caldă” Durerea îndelungată a leprei ai răbdat cu suflet viteaz și cuget bărbătesc, lui Dumnezeu cântând, Nichifore fericite, cântare de bucurie și cu buze curate slăvind neîncetat dumnezeiasca bunătate. Cântarea a 4-a Auzit-am, Doamne… Plăcerile trupului tău le-ai omorât, toată înfrânarea uneltind, Nichifore Cuvioase, și sufletul dumnezeiește ți l-ai înviat. Răspunzând chemării cerești, fericit te-ai făcut, Părinte Nichifore, biruind toate cetele făcătorului de rele. Slavă… Vătămarea ochilor tăi pătimind, Nichifore văzătorule de Dumnezeu, vedeai înlăuntrul tău strălucirile Dumnezeiescului Duh și razele strălucitoare ale luminii celei neapropiate. Și acum… Graiurile Proorocilor întru tine s-au împlinit, Preacurată, căci neispitită de bărbat ai purtat în pântece pe Cel ce de demult prin ei a grăit. Cântarea a 5-a Luminează-ne pe noi, Doamne… Pusu-ți-ai mintea pe piatra Domnului tău, Nichifore înțelepte, pentru aceasta ai rămas tare ca diamantul, neînfricoșându-te de dureri. Lepra trupului ca și Iov o a suferit, Părinte Nichifore, pentru aceasta strălucești cu sufletul ca aurul și ca argintul cel de mult preț. Slavă… Pusu-ți-ai nădejdea, Nichifore fericite, în Dumnezeu, Apărătorul orfanilor și al văduvelor, Părintele milostivirilor, de la Care ai aflat ocrotire. Și acum… Turn întărit împotriva vrăjmașilor ești, Stăpână, risipind meșteșugirile lor, ca ceea ce ai născut pe Cel nemăsurat întru putere. Cântarea a 6-a „Rugăciunea mea voi vărsa”. Întărit fiind de Harul lui Dumnezeu, ai primit slăbănogirea trupului ca pe un dar al milostivirii Lui, Care dorește mântuirea muritorilor pentru nemăsurata Sa milă. Ca o făclie a Treimii te cunoaștem, Nichifore, deasupra muntelui așezată, care răspândești tuturor lumina și strălucirea Duhului în ceața întunecată a patimilor, luminând peste întinderea pământului. Slavă… Biruit-ai înălțimile vrăjmașului cu dumnezeiasca ta smerenie, Părinte Nichifore, căci cu suflet recunoscător ai primit suferințele și defăimările, și te-ai făcut cu adevărat cu neasemănare mai alb decât zăpada. Și acum… Pântecele tău cel sfințit s-a făcut mai cuprinzător decât cerurile, Mariam, căci Dumnezeu în el a încăput, pe Care nu-L încap cerurile. Pe Acesta înduplecă-L cu rugăciunile tale de maică să mă izbăvească de strâmtorarea patimilor. Și iarăși: Tămăduiește patimile noastre cu rugăciunile tale, Părinte Nichifore, cel ce ai răbdat lepra trupului tău cu măsura desăvârșită a răbdării. Curată, ceea ce în zilele din urmă prin cuvânt pe Cuvântul în chip de negrăit L-ai născut, nu a înceta a te ruga, ca ceea ce ai îndrăznire de maică. Condacul Glasul al 2-lea „Ceea ce ești păzitoarea creștinilor”. Pe calea cea strâmtă a bolii ai călătorit, Nichifore fericite, și din toată inima L-ai urmat pe Stăpânul, ca un fiu supus și vrednic; jugul Său cel bun și povara cea ușoară pe umeri ridicând, pentru care ai intrat în slava cea veșnică, în veselia nesfârșită, unde neîncetat te veselești. Prochimenul Cinstită este înaintea Domnului moartea Cuviosului Lui Stih: Răbdând voi aștepta pe Domnul si va lua aminte la mine. Evanghelia de la Matei (Cap. 11, 27-30) Zis-a Domnul către Ucenicii Săi: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine,
Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Apărătorul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a dăruit nouă un părinte şi învăţător sfânt pe Dreptcredinciosul Ierarh Iosif Mărturisitorul, care asemenea Păstorului celui Bun care şi-a dat viaţa pentru mântuirea lumii, aşa şi Iosif Mărturisitorul, cu fapta şi cu cuvântul, a luminat tot Maramureşul. Pentru aceasta, noi acum îi înălţăm cântări de laudă şi împreună cu el cu umilinţă şi credinţă cântăm Domnului: Aliluia! Icosul 1 Pe părintele nostru Iosif Mărturisitorul, pe arhiereul lui Hristos care împreună se află acum cu toţi sfinţii, în soborul cel mare al lui Hristos, să-l cinstim zicând:Bucură-te, că de la sânul mamei tale, te-a ales Domnul să slujeşti sfintelor altare;Bucură-te, ce-l ce din tinereţe, ca Iosif cel prea frumos, fiul lui Iacov, ai fost iubit de Tatăl, de Fiul şi de Duhul Sfânt;Bucură-te că cel ce este Harul şi Adevărul, ţi-a luminat calea precum Domnul i-a luminat-o lui Moise, când şi-a apărat neamul ce zăcea în adâncă robie;Bucură-te, că până la sânge ai răbdat şi ai mărturisit pe Hristos înaintea dregătorilor lumii pe care i-ai ruşinat şi nu te-ai înspăimântat nici de temniţă, nici de moarte, ci şi în temniţă şi in faţa morţii, ai apărat credinţa cea dreaptă, pe care neamul tău a primit-o de la Hristos;Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos! Condacul al 2-lea Iosif Mărturisitorul, a primit de la Dumnezeu multă înţelepciune, când a stat înaintea dregătorilor, apărând Legea cea dreaptă dată de Dumnezeu poporului nostru, aceştia, ca fariseii şi cărturarii, care ascultând cuvântul lui Iisus Hristos, au zis: De unde ştie acesta carte, tot aşa şi dregătorii cei străini văzând ştiinţa şi înţelepciunea Sfântului Iosif Mărturisitorul, au strigat: De unde are acest om atâta învăţătură, iar noi cunoscând că de la Dumnezeu ai primit lumina şi puterea, împreună cu tine părinte Iosif, îl preamărim pe Dumnezeu zicând: Aliluia! Icosul al 2-lea Zis-a Domnul: Cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu pe el în faţa Tatălui Meu Cel din ceruri şi Tu pe Hristos L-ai mărturisit toată viaţa şi nu te-ai lepădat de El, de aceea Stăpânul nostru Iisus Hristos, te-a preamărit Părinte Iosif, pomenind numele tău în faţa Tatălui Său, care te-a primit şi te-a aşezat în rând cu toţi sfinţii care pe pământ au mărturisit şi au slujit cu vrednicie pe Dumnezeu, iar poporul dreptcredincios văzând darul şi cununa pe care ai primit-o de la Hristos, alături de toţi voievozii şi slujitorii sfintelor altare din Maramureş şi din tot Ardealul, cu bucurie au strigat:Bucură-te, Părinte Iosif că ai fost binecuvântat de Tatăl nostru cel din ceruri;Bucură-te, Mărturisitorule al Prea Sfintei Treimi;Bucură-te, că asemenea cu Sfântul Nicolae şi Atanasie şi Ioan Gură de Aur, ai apărat credinţa ortodoxă;Bucură-te, că şi tu, asemenea cu Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ai pătimit de la acelaşi duşman viclean, al Dreptei credinţe;Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos! Condacul al 3-lea „Eu sunt Păstorul cel Bun”, a zis Iisus Hristos, şi după cum pe toţi slujitorii Bisericii Sale, care apără oile turmei sale, de lupii care încearcă să le răpească din staulul Bisericii sale, şi pe tine care cu toiag tare ai păstorit poporul dreptcredincios, te-a numit păstor bun, pentru că nu ai fost un năimit, nici nu ţi-ai părăsit turma, ci împreună cu toţi slujitorii altarelor ortodoxe, aţi cântat neîncetat cântare de slavă lui Dumnezeu, zicând: Aliluia! Icosul al 3-lea Episcopia ta, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, este ocrotită de Maica Domnului, preamărite arhiereu şi mucenic al lui Iisus Hristos. Maica Domnului care este Maica Durerii şi a bucuriei, ţi-a dat tărie şi ţie, şi la tot poporul lui Dumnezeu din aceste ţinuturi, să-şi poarte crucea cu răbdare şi să păstreze în suflet credinţa cea sfântă şi mare, credinţa strămoşească. În aceste zile, când episcopia ta Hristos a reînviat-o, sufletul tău şi a tot poporul dreptcredincios, cu bucurie dau slavă lui Dumnezeu şi strigă:Bucură-te, acum Părinte Iosif, care ai fost păstorul nostru cel bun, că turma ta nu este dezbinată;Bucură-te, episcopul nostru cel iubit, că s-a împlinit dorul tău cel sfânt, ca toţi românii să se închine într-un glas şi într-un gând;Bucură-te, că tu ocroteşti copiii şi pe părinţii lor binecredincioşi;Bucură-te, că pe tine Maica Domnului te-a iubit, pentru că tu cu rugăciunile tale fierbinţi, sfinţeşti ţara şi casa dreptcredincioşilor;Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos! Condacul al 4-lea Păstor şi Mucenic, Învăţător şi Cârmuitor adevărat ai fost Prea Sfinţite Părinte Iosif, de aceea Dumnezeu te-a încununat cu cununa nemuririi şi te-a aşezat între sfinţi, care sunt împreună slujitori la altarul cel de sus, unde liturghiseşte neîncetat Hristos. De aceea cu umilinţă şi credinţă te rugăm: Roagă-te şi pentru noi, pentru toţi cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii lui”, zice Scriptura, minunat este numele tău, Prea Sfinţite Părinte Iosif, pentru că precum sfântul şi dreptul Iosif a îngrijit-o pe Maica Domnului şi pe Fiul lui Dumnezeu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, de la zămislire şi naştere ocrotindu-I şi apărându-I de Irod şi de toţi cei ce căutau să-l ucidă pe Iisus, tot aşa şi tu Prea Sfinţite Părinte Iosif, ai apărat Biserica noastră, care este Mireasa lui Hristos, şi pe fiii ei dreptcredincioşi din Maramureş şi Sătmar i-ai luminat şi i-ai apărat de cei ce doreau să-i înstrăineze de lumina cea curată a lui Iisus Hristos. De aceea cu credinţă şi cu recunoştinţă, poporul lui Dumnezeu din Maramureş, din Ardeal şi din toată Ţara Românească, cu sfinţenie te laudă şi te preamăresc zicând:Bucură-te, părinte al tuturor părinţilor din Maramureş şi Sătmar;Bucură-te, părinte al tuturor cuvioşilor care cinstesc pe Maica Domnului, în toate mănăstirile şi schiturile în care ard candelele Dreptei credinţe;Bucură-te, că pe toţi preoţii din episcopia ta în soboare i-ai adunat şi i-ai învăţat să lumineze poporul şi să-l întărească în credinţa pe care neamul nostru a moştenit-o de la apostolii lui Iisus Hristos;Bucură-te, că tu faci parte dintre ierarhii mucenici ce au iubit pe Iisus
Acatistul Bunei Vestiri lumea-ortodoxa
Poți asculta aici Acatistul Bunei Vestiri. Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Icos 1 Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:Bucură-te, cea prin care răsare bucuria,Bucură-te, cea prin care piere blestemul,Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești,Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,Bucură-te, că ești scaun Împăratului,Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura,Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 2 Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui, cântând: Aliluia? Icos 2 Înțelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus,Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere,Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos,Bucură-te, capul poruncilor Lui,Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu,Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ,Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită,Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor,Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă,Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut,Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți,Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 3 Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă, și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia! Icos 3 Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:Bucură-te, vița mlădiței celei ne-veștejiteBucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte,Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni,Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre,Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor,Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor,Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării,Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor,Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite,Bucură-te, curăția a toată lumea,Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori,Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 4 Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia! Icos 4 Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului,Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare,Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți,Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului,Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești,Bucură-te, că cele pământești dănțuiesc împreună cu cele cerești,Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere,Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri,Bucură-te, temeiul cel tare al credinței,Bucură-te, cunoștința harului cea luminoasă,Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul,Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 5 Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia! Icos 5 Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:Bucură-te, Maica stelei celei neapuse,Bucură-te, raza zilei celei de taină,Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii,Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii,Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie,Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni,Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească,Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate,Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc,Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor,Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși,Bucură-te, veselia tuturor neamurilor,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 6 Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârșind prorocia Ta; și, mărturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia! Icos 6 Strălucind Tu în Egipt, Lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Născătoarea de Dumnezeu:Bucură-te, îndreptarea oamenilor,Bucură-te, căderea demonilor,Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii,Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească,Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc,Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață,Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei dintru întuneric,Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul,Bucură-te, hrană și potir cu mană,Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte,Bucură-te, pământul făgăduinței,Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 7 Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia! Icos 7 Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, grăind:Bucură-te, floarea nestricăciunii,Bucură-te,
Paraclisul Cuviosului David din Evia
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… Slavă ţie Dumnezeul nostru, slava Ţie. Împărate Ceresc…, Prea Sfânta Treime…, Tatăl nostru… Doamne miluieşte (de 12 ori) Veniţi să ne închinăm… (de 3 ori) Psalmul 142: Doamne auzi rugăciunea mea… Dumnezeu este Domnul… (de 3 ori) Tropare Glasul al 4-lea „Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce…” Către slujitorul cel fierbinte al Mântuitorului şi mijlocitorul cel neadormit al nostru către Domnul, către ajutătorul cel grabnic al tuturor celor din nevoi, să alergăm acum noi cei împovăraţi de păcate, strigând cu credinţă: Sfinte Părinte David, tămăduieşte, rugămu-ne, mulţimea bolilor şi a neputinţelor noastre, şi ne izbăveşte de necazurile ce ne împresoară, pe noi cei ce scăpăm sub a ta ocrotire (de 2 ori). Slavă… Şi acum… Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stătut tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi dintru atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile. Apoi: Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule… Canonul Paraclis Glasul al 8-lea Cântarea 1 Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, strigă: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Desfătându-te, Părinte, de lumina cea întreit strălucitoare, umplutu-te-ai de lumină, de Dumnezeu purtătorule; cu ale tale sfinte mijlociri, alungă negura sufletului meu şi cu a virtuţilor raze mă străluceşte. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Căută din înălţime cu bunătate, David de Dumnezeu insuflate, la cei ce alergăm cu credinţă la ale tale sfinte moaşte şi ne dăruieşte tuturor grabnicul tău ajutor. Slavă… Făclie luminoasă te-ai arătat celor ce rătăcesc în întunericul păcatelor. Scoate-ne şi pe noi, fericite, din desişul patimilor şi ne du, rugămu-ne ţie, la limanul cel neînvăluit al mântuirii. Şi acum… Sălaş strălucitor al curăţiei fiind, Fecioară Preacurată, rogu-mă să-mi curăţeşti a inimii şi minţii mele întinăciune, precum şi împătimirea cea cumplită a sufletului meu, cu a ta fierbinte mijlocire. Cântarea a 3-a Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule Iubitorule de oameni. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Izvor nesecat de minuni te-ai făcut nouă, Părinte Cuvioase, revărsând cu îmbelşugare ape tămăduitoare, celor ce se ard cumplit de a patimilor văpaie. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Tămăduieşte-ne ca un bun durerile trupeşti şi alină întristarea sufletelor noastre, a celor ce alergăm la tine, Părinte mult-milostive. Slavă… Izbândă în viaţă şi mângâiere în nevoi, uşurare de ispite şi slobozire de păcate ne dăruieşte, Părinte fericite, nouă celor ce am dobândit mijlocirea ta fierbinte. Şi acum… Fecioară Preacurată, ceea ce eşti împodobită cu picături de soare, luminează-mi şi mie, rogu-mă, a sufletului meu întunecare şi a minţii mele orbire. Izbăveşte-ne din toată primejdia, Cuvioase Părinte David, şi de toată boala ne vindecă pe noi, cei ce cu credinţă alergăm la a ta folosire. Căută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu. Preotul zice ectenia, Apoi Sedealna Glasul al 2-lea „Ceea ce eşti rugătoare caldă…” Apărător neadormit şi turn nebiruit te-ai arătat înţelepte, celor ce cu credinţă aleargă la tine şi cu umilinţă îţi strigă: David, de Dumnezeu purtătorule, vino degrab şi din primejdii ne slobozeşte, ca cel ce stai pururea înaintea Sfintei Treimi. Cântarea a 4-a Auzit-am, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Următor înflăcărat te-ai făcut, Părinte, sfinţilor celor de demult; cu care împreună te roagă să se izbăvească turma ta de orice întristare. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe cei ce aleargă cu credinţă şi se închină moaştelor tale, Sfinte, izbăveşte-i de nevoi şi de orice împresurare şi boală necruţătoare. Slavă… Mănăstirea ta, Cuvioase David, şi toată latura de prinprejur, apărător nebiruit te-a dobândit. Vino degrab şi la noi smeriţii, rugămu-ne ţie, Sfinte, şi ne izbăveşte de ale celui rău ispite. Şi acum… Luminare cugetului şi umilinţă inimii dăruieşte-mi, Fecioară, mie robului tău şi nevătămat mă păzeşte de ale şarpelui sminteli cu rugăciunile tale. Cântarea a 5-a Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Văzându-mă vrăjmaşul pe mine dezgolit de îmbrăcămintea nestricăciunii, a aruncat în prăpastia căderilor sufletul meu, ci mă rog ţie, Sfinte, tinde-mi mâna de ajutor şi mă scoate la lumină. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. De mulţimea ispitelor primejduindu-se corabia sufletului meu, către tine, Părinte, ridic ochii minţii şi cu suspinuri te rog: Scoate-mă pe mine cel învăluit din adâncul pierzării. Slavă… Mă apropii de tine, Părinte, eu cel rănit de mulţimea păcatelor şi lipsit de tot ajutorul omenesc, ci căută cu milostivire spre robul tău şi-mi trimite cu îmbelşugare ploaia vindecărilor tale. Şi acum… Ia aminte, Stăpână, la rugăciunea robului tău, care mult a greşit şi în noianul păcatelor cumplit a căzut, şi mă povăţuieşte şi pe mine la limanul mântuirii. Cântarea a 6-a Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad, ci ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Curgeri de tămăduiri ne izvorăşti pururea, nouă celor ce alergăm la tine, Părinte, din care adăpându-ne, ne răcorim de văpaia bolilor şi a păcatelor noastre. Sfinte Prea Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe mine cel ce sunt rănit de sabia păcatului şi zac părăsit în prăpastia pierzării, nu mă trece cu vederea, Părinte milostive,
Acatistul Sfintei Cuvioase Elisabeta lumea-ortodoxa
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Cu legătura iubirii lui Hristos legându-te, Cuvioasă Elisabeta, ai legat toată patima sufletească şi, curată ca o porumbiţă, ai zburat către Mirele ceresc, înaintea Căruia mijloceşti pururea pentru noi, cei ce-ţi cântăm: Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Icosul 1 Naşterea ta cea minunată a fost vestită maicii tale prin dumnezeiască descoperire, iar noi, bucurându-ne de purtarea de grijă a Ziditorului cea pentru tine, buchet de smerite cuvinte îţi aducem, ca să ne dăruieşti nouă mireasma rugăciunilor tale:Bucură-te, ceea ce ai fost sfinţită de la zămislire;Bucură-te, luceafăr călător spre ziua cea nesfârşită;Bucură-te, cea aleasă să slujeşti mântuirii multor oameni;Bucură-te, cea a cărei naştere a fost binecuvântată;Bucură-te, ofrandă a cântărilor îngereşti;Bucură-te, cea hrănită mai mult cu rugăciunea;Bucură-te, cea născută ca să biruieşti lumea;Bucură-te, copilărie ocrotită de dumnezeiescul har;Bucură-te, slujitoare a lui Hristos prin nevoinţe;Bucură-te, ceea ce ai nesocotit plăcerile lumii deşarte;Bucură-te, icoană vie a lepădării de lume;Bucură-te, carte întru care s-au scris biruinţele Vieţii;Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Condacul 2 Pe cărarea copilăriei ai alergat ocrotită de Îngeri şi ţi-ai înălţat cugetul cel smerit către Cel mai presus de minte, Care te-a şi chemat să slujeşti Lui în cetele Sfinţilor, cântând: Aliluia! Icosul 2 Din fragedă tinereţe ai ales să mergi pe calea slujirii lui Hristos, lepădând orice cugetare lumească şi înfruntând norul ispitelor vrăjmaşului, pe care alungă-l de la cei ce te măresc pe tine cu laude ca acestea:Bucură-te, ceea ce ai ales calea cea sfinţitoare a desăvârşirii;Bucură-te, inimă plină de focul dragostei cereşti;Bucură-te, ceea ce ai socotit gunoaie toate deşertăciunile lumii;Bucură-te, ceea ce ai alergat către cămara Mirelui Hristos;Bucură-te, biruitoare a vrăjmaşului neamului omenesc;Bucură-te, ceea ce ai purtat cu vrednicie Crucea nevoinţei;Bucură-te, mireasă sfinţită a Împăratului Slavei;Bucură-te porumbiţă încununată cu zborul rugăciunii;Bucură-te, floare rară a curăţiei, iubitoare de înţelepciune;Bucură-te, îngerească vieţuire în corturile pământeşti;Bucură-te, ceea ce partea cea bună a Mariei ai ales;Bucură-te, ceea ce nu te-ai înspăimântat de greutatea nevoinţei;Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Condacul 3 În cinstită mănăstire te-ai adăpostit de furtuna cugetării lumeşti şi tuturor nevoinţelor duhovniceşti te-ai dăruit, strigând neîncetat Ziditorului a toate: Aliluia! Icosul 3 În ceata monahiilor celor ce bine se nevoiau ai intrat cu smerenie şi ai slujit tuturor, ca cel mai mic, după pilda Mântuitorului, primind de la noi laude ca acestea:Bucură-te, pildă de smerenie grăitoare;Bucură-te, stâncă nesfărâmată a răbdării;Bucură-te, ceea ce ai iubit sărăcia pentru Hristos;Bucură-te, ceea ce te-ai hrănit cu postul neîncetat;Bucură-te, ceea ce ai lepădat haina patimilor;Bucură-te, cea îmbrăcată cu puterea lui Hristos;Bucură-te, ceea ce ai biruit toate vicleşugurile celui rău;Bucură-te, comoară a darurilor duhovniceşti;Bucură-te, liman sfinţit al rugăciunii curate;Bucură-te, întăritoare în nevoinţe a celor ce te cinstesc;Bucura-te, pavăză nebiruită a celor ce aleargă la tine;Bucură-te, cunună sfinţită a veseliei cereşti;Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Condacul 4 Trupul ţi-ai ostenit cu postul si cu privegherile neîncetate, iar sufletul ţi l-ai luminat cu virtuţile, strigând cu puterile îngereşti neîncetat Făcătorului a toate: Aliluia! Icosul 4 Pentru ascultarea desăvârşită şi slujirea cu osârdie în via Cuvântului, te-ai învrednicit a lua şi darul vindecării bolilor trupeşti şi sufleteşti; cu doctoria rugăciunilor tale, tămăduieşte şi neputinţele noastre, ale celor ce cântăm ţie aşa:Bucură-te, doctor al nostru fără de plată;Bucură-te, chemare la izvorul tămăduirii;Bucură-te, bucurie a celor încercaţi de boală;Bucură-te, alinare a celor ce aşteaptă mila Domnului;Bucură-te, unire cu Hristos în lumina rugăciunii;Bucură-te, îngrozire a taberelor diavoleşti;Bucură-te, apărătoare grabnică a celor necăjiţi;Bucură-te, ceea ce ai zdrobit capul celui viclean, cu a ta smerită cugetare;Bucură-te, cea împodobită cu podoabele virtuţilor;Bucură-te, bucurie negrăită a celor vindecaţi;Bucură-te cea prin care aflăm calea mântuirii;Bucură-te candelă nestinsă a rugăciunii;Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Condacul 5 Cu lacrimile tale necontenite, ai sfinţit pământul sufletului tău şi l-ai arătat roditor de daruri cereşti, cântând împreună cu slujitorii Luminii neîncetat: Aliluia! Icosul 5 Pe mulţi ai povăţuit spre pocăinţă şi spre toată fapta bună, umbrindu-i cu a ta rugăciune smerită, pe care o dăruieşte şi celor ce caută umbrirea Duhului spre a te lăuda cu raze de cuvinte ca acestea:Bucură-te, povăţuitoare grabnică pe calea mântuirii;Bucură-te, izvor binecuvântat de rugăciune;Bucură-te, râvnă spre unirea cu Mirele ceresc;Bucură-te, mireasă vrednică Celui dorit;Bucură-te, ceea ce ai zdrobit mândria potrivnicului;Bucură-te, ceea ce ai biruit rătăcirea;Bucură-te, ceea ce ai scos pe mulţi din mrejele înşelăciunii;Bucură-te, ceea ce ai chemat pe toţi la pocăinţă;Bucură-te, propovăduitoare a Cuvântului prin fapte;Bucură-te, ceea ce ai iubit frumuseţile cele duhovniceşti;Bucură-te, adânc de rugăciune văzut de mintea îngerească;Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Condacul 6 Cu aripile smeritei cugetări te-ai înălţat către tainele înţelepciunii cereşti şi cu Înţelepciunea mai presus de gând unindu-te, ai cântat fără încetare: Aliluia! Icosul 6 De mireasma înţelepciunii lui Hristos dorind, ai alergat pe urmele Mirelui ceresc şi ai intrat în cămara cea de nuntă cu candela rugăciunii aprinsă, bucurându-te de harul Celui ce te-a chemat la sfinţenie, spre a fi lăudată de noi aşa:Bucură-te, cetate de taină a Împăratului puterilor;Bucură-te, făclie duhovnicească;Bucură-te, comoară a darurilor Duhului;Bucură-te, fântână adâncă a rugăciunii curate;Bucură-te, ceea ce nu te-ai biruit de plăcerile deşarte;Bucură-te, ceea ce prin smerenie ai înfrânt pe vrăjmaş;Bucură-te, candelă a rugăciunii pentru toţi cei necăjiţi;Bucură-te, scut înţelegător al celor ce se nevoiesc în viaţa călugărească;Bucură-te, binecuvântare a celor ce păzesc cu smerenie fecioria;Bucură-te, ceea ce ai călcat peste toate cursele celui viclean;Bucură-te, ceea ce ai urcat cu nădejde muntele desăvârşirii;Bucură-te cunună a monahiilor binecredincioase;Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc! Condacul 7 Cu o haină de păr aspru, trupul tău cel istovit de nevoinţe duhovniceşti l-ai acoperit, dar sufletul tău l-ai împodobit cu veşmântul virtuţilor, spre bucuria cetelor îngereşti care cântau neîncetat: Aliluia! Icosul 7 Frigul cel cumplit al nopţii l-ai răbdat, încălzindu-te la focul rugăciunii din candela inimii, iar arşiţa zilei ai suferit-o, adâncindu-te în marea pocăinţei; pentru aceasta, noi, cei lipsiţi de darul rugăciunii şi călători în arşiţa patimilor, aducem ţie cu umilinţă flori de cântări ca acestea:Bucură-te,
Paraclisul Cuviosului Cosma Protosul şi al celor dimpreună cu el
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Rugăciunile începătoare, Psalmul 142, apoi: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori). Troparul Glasul al 4-lea «Cel ce pe Cruce Te-ai suit…» Pe Cuvioşii nevoitori Părinţi ai Kareii, monahi ai Athosului dimpreună cu cei din lume însoţiţi, cu stăruinţă să-i cinstim rugându-i, iertare de greşeli să luăm şi în harul Duhului să ne îmbrăcăm dumnezeieşte şi aşa să slăvim pe Dumnezeu, Cel ce a dăruit acestora dumnezeiasca cunună. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh (acelaşi) Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. (a Născătoarei) Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriţii şi să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbeşte că pierim sub mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii Tăi deşerţi, că pe Tine singură nădejde Te-am câştigat. Apoi Psalmul 50 Canonul Paraclis Glasul al 8-lea Cântarea 1 Trecând Israil… Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Cu sângele vostru mucenicesc multă îndrăznire dobândind către Dumnezeu, Părinţilor, mâinile spre Dânsul stăruitor pentru noi ridicaţi-le. Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Punând bunătăţile pământeşti cu înţelepciune dedesubtul celor cereşti, Părinţilor Cuvioşi în Athos robi lui Hristos v-aţi făcut voi neînfricaţi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Jugul nevoinţelor l-aţi luat Părinţilor voştri arătându-vă următori luând nestricata bogăţie cea pentru care-aţi lăsat stricăcioasele. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. (al Născătoarei) De dulcea săgeată fiind răniţi Pururea-fecioară cea a Fiului tău dorit Părinţii ca cerbii alergat-au întru grădina ta, Maică a Domnului. Cântarea a 3-a Cel ce bolta cerească… Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Adunarea aleasă şi sfântă din Athos s-a- nfrumuseţat când în ceată pe voi v-a primit mult fericiţilor pe care vă rugăm noi toţi s-ajutaţi prin rugăciuni celor ce vă cinstesc. Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Mărturia, Părinţilor, cea dintru conştiinţă aţi îmbogăţit-o cu slava muceniciei, pentru evlavie, primită de la eretici de care izbăviti-ne, mult fericiţilor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. S-a dat nouă supunere, să avem Părinţilor ca şi pătimire în Domnul, Carele ne cheamă la cele înalte în care să şi ajungem noi cei ce vă preamărim, cu nevoinţă. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. (al Născătoarei) Mântuire nu este, n-afara Bisericii, pe care Mireasă prin Sânge Fiul Tău o a pus Sfântă, pentru care, biruitorii părinţii ca daruri de jertfa, de tot ei arşi au fost. Izbăviţi, pe fiii voştri Părinţilor Cuvioşi, din cumplita rătăcire pe cei ce cu căldură vă laudă dumnezei asca luptă. Caută, cu milostivire cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu. Preotul rosteşte ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule… Ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. După care Sedealna Glasul al 4-lea Rugătoare caldă… Ca zid neclintit al credinţei v-am dobândit şi calzi mijlocitori, Părinţilor dumnezeieşti, la Domnul să mijlociţi noi vă rugăm să dăruiască şi nouă plinătatea ortodoxiei. Cântarea a 4-a Auzi Dumnezeule… Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Sus lăcaş sfânt gătindu-vă prin martiriu dumnezeieştilor Părinţi, pentru noi rugaţi-vă acum să ne înălţăm celor vremelnice. Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Sfinţilor nu aţi devenit părtaşi ereziei viclene nicidecum, ca dar nestricat cu rugăciuni şi ortodoxia daţi-ne acum. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. După ce aţi îndepărtat mânioasele atacuri eretice ale apusenei rătăciri, Părinţilor aveţi acum adăpost. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. (al Născătoarei) Fii adevăraţi s-au făcut ai Fiului Tău Cinată Sfinţii Martiri, pe care roagă-L să alunge toată întristarea ce rea de la noi. Cântarea a 5-a Fă-ne luminaţi… Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Fericiţilor, mijlociri faceţi către Hristos, cu ale voastre curgeri de sânge, să mă dezlege de greşelile cele multe. Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Zid nebiruit, înţelepţilor, s-a dovedit şi al ortodoxiei turn înalt, către eretici, aleasa luptă a voastră. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Apa Vieţii bând, Fericiţilor de Dumnezeu şi setea mea acum să o potoliţi, împărtășindu-mi o picătură să mă sfinţesc. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. (al Născătoarei) Acoperământ Tu şi bucurie mie eşti, Mireasă Maică a lui Dumnezeu şi Preacurată, precum ai fost şi Părinţilor. Cântarea a 6-a Vărsa-voi rugăciunea mea… Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Rugător şi smerit eu vin acum, la mormântul cel de obşte şi vă rog Părinţilor, să primesc şi eu Harul şi întru piatra credinţei statornicit şi nemişcat să stau acum de-ale noilor valuri eretice. Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă pentru noi! Biruind, tu ai primit ca cel dintâi întru slavă cununile ascezei şi suferind spânzurare Părinte, ai dobândit Cuvioase un nou avânt, pe care-acum, rugămu-te fericite şi nouă dă-ni-l în dar. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Nicicum, nu v-aţi temut Părinţilor de primejdii şi de grelele chinuri şi aţi primit ca prin muncile multe în ale Domnului curţi să vă odihniţi, în care şi noi s-ajungem, pentru toţi cu căldură să mijlociţi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. (al Născătoarei) Marie de Dumnezeu Născătoare slava celor ce se nevoiesc în Athos acum te rog’ dimpreună cu Sfinţii să ne învredniceşti a ne sălăşlui în muntele lui Dumnezeu unde sus cu mult dor aşteptăm să fim. Izbăviţi pe fiii voştri Părinţilor Cuvioşi din cumplita rătăcire pe cei ce cu căldură vă laudă dumnezeiasca luptă. Curată care prin cuvânt pe Cuvântul în chip netâlcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L ca una ce ai îndrăznire de Maică. Preotul rosteşte ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,… Condacul Glasul al 2-lea Fierbinte te rogi… Mulţimea de toţi cinstită a Părinţilor, cei ce împreună aţi mărturisit dreapta credinţă, nu treceţi cu vederea glasul nostru de rugăciune, ci dăruiţi marea bogăţie de harisme,
Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Multnevoitorului al lui Hristos Marelui Mucenic Gheorghe, acum toți din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cântăm: Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Icos 1 Înger întru nevoință cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruință al lui Hristos Gheorghe; că materialnic și cu trup fiind, vitejește pentru credință ca un nematerialnic și fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta zicem ție unele ca acestea:Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;Bucură-te, tânărule, veselule și preafrumosule;Bucură-te, începătorule de nevoință al lui Hristos preaalesule;Bucură-te, înger întrupat, care covârșești pe cei muritori;Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;Bucură-te, că întru nevoință în chipul soarelui te-ai arătat;Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfățișat;Bucură-te, adevărata lucrare a darului;Bucură-te, curată nelucrare a firii;Bucură-te, prin care credința s-a înălțat;Bucură-te, prin care rătăcirea s-a stricat;Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Condac 2 Vederile minții avându-le curățite, ai ales mai mult a pătimi pentru Ziditorul și împreună a muri cu El, decât a trăi și a avea câștigare vremelnică; pentru că ai dorit a te încununa cu cununa mucenicilor și a cânta Domnului: Aliluia! Icos 2 Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat după numire; iar necinstirii dezrădăcinător, toată înșelăciunea idolilor din rădăcină smulgând-o. Pentru aceasta, vrednic ești a auzi de la toți acestea:Bucură-te, semănătorul copacilor dreptei credințe;Bucură-te, tăietorul neghinelor înșelăciunii;Bucură-te, că ai smuls spinii idolilor;Bucură-te, că ai semănat holda credinței;Bucură-te, că pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos;Bucură-te, că pe mulți ai adus mântuiți lui Dumnezeu;Bucură-te, purtătorule de grijă al sadurilor slujirii Treimii;Bucură-te, tăietorul rădăcinilor credinței păgâne;Bucură-te, cel ce ai arat pământul cel neroditor;Bucură-te, cel ce l-ai arătat lui Dumnezeu roditor;Bucură-te, prin care nedumnezeirea s-a pierdut;Bucură-te, prin care cunoștința de Dumnezeu a răsărit;Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Condac 3 Din înălțime putere primind, te-ai arătat viteaz oștean, nevoitorule, al nestricatului Împărat Iisus, de stricăciosul împărat netemându-te, ci, de Dumnezeu luminat fiind, Domnului cânți așa: Aliluia! Icos 3 Având, o, purtătorule de biruință, ca o mare pavăză credința lui Hristos în inimă, ca un leu râvnind, în mijlocul nevoinței bărbătește ai stat cu îndrăzneață cugetare. Pentru aceasta te binecuvântăm, zicând:Bucură-te, începătorule de toată biruința al lui Dumnezeu;Bucură-te, voievodule al lui Hristos;Bucură-te, luptătorule nebiruit al credinței;Bucură-te, de biruință purtătorule, mare nevoitorule al Duhului;Bucură-te, prea tare David, care ai omorât pe Goliat;Bucură-te, prea viteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam;Bucură-te, al dreptei credințe în lupte biruitorule;Bucură-te, al relei credințe puternic cioplitorule;Bucură-te, că ești îmbogățit cu inimă de fier;Bucură-te, că te lauzi cu piept de diamant;Bucură-te, viteazul Crucii cel biruitor;Bucură-te, uriașul credincioșilor cel de cunună purtător;Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Condac 4 Ziditorului cu râvnă râvnind, ca Ilie de demult, de sineți chemat, întru nevoințe ai intrat; că n-ai suferit a unge capul tău, sfinte, cu untdelemnul păcătoșilor. Pentru aceea, vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 4 Ale slujitorilor de idoli defăimătoare porunci cele scrise împotriva creștinilor și a lui Hristos auzindu-le, purtătorule de lupte, cu sufletul te-ai rănit ca un următor al lui Hristos; pentru aceea lumea și trupul disprețuind, auzi acestea:Bucură-te, că pe stricăcioasa bogăție ai urât;Bucură-te, că pe aceasta săracilor ai împărțit-o;Bucură-te, împotriva îndulcirilor pământești, războitorule;Bucură-te, decât bunătățile cele materialnice mai înaltule;Bucură-te, că pe toată lumea cu picioarele ai călcat-o;Bucură-te, că mărirea cea trecătoare ai disprețuit-o;Bucură-te, că floarea tinereții cu vederea ai trecut-o;Bucură-te, că de frumusețea trupului nu te-ai milostivit;Bucură-te, că viața întru nimic nu ți-ai cruțat;Bucură-te, al trupului vrăjmaș neîmpăcat;Bucură-te, că ai avut neîmpătimirea de către toate;Bucură-te, că ai luat biruința peste patimile tale;Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Condac 5 Dumnezeiască iubire ai avut în inima ta, Mucenice, și foc al dragostei celei către Hristos; de care înfierbântându-ți-se mintea, îndumnezeit cu totul și înfocat te-ai făcut; și pe toate acestea de față ca un vis le-ai socotit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 5 Către închinătorul de idoli, Dioclețian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce întârzii, judecătorule, și nu-mi gătești în grabă toate chinurile? Căci pe toate sunt gata a le primi pentru Ziditorul meu! De aceea auzi:Bucură-te, nemăsurată iubire către Dumnezeu;Bucură-te, înfocată dorință către Hristos;Bucură-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeiești;Bucură-te, iubirea cea neîncetată a Stăpânului;Bucură-te, că pe toate le-ai dat și pe Hristos L-ai cumpărat;Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, pe toate cele dureroase desfătări le-ai socotit;Bucură-te, că prin dor dorul trupului ai biruit;Bucură-te, că văpaia prin văpaie ai stins-o;Bucură-te, primitorul bunei desfătări;Bucură-te, cel ce duhovnicește iubeai și împreună asemenea erai iubit;Bucură-te, cel ce de sineți cu totul te-ai înstrăinat;Bucură-te, că de Hristos cu totul te-ai apropiat;Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Condac 6 Cu totul s-a spăimântat tiranul de preaminunata vitejie a ta, Mucenice Gheorghe, și de cuvintele tale detunându-se, pește uimit și fără de glas s-a făcut, căci nu avea ce să zică, nici nu știa să cânte Domnului: Aliluia! Icos 6 Luminat, o, Mucenice, în auzul tuturor în mijlocul luptei ai strigat: Unul este Dumnezeu-Treimea: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, și Hristos este Dumnezeu; pentru aceea te binecuvântăm pe tine, zicând:Bucură-te, strălucite al Treimii propovăduitorule;Bucură-te, al credinței vesel trâmbițătorule;Bucură-te, privighetoare cu dulce glas și mult versuitoare;Bucură-te, rândunea cântătoare și răsunătoare;Bucură-te, buze în cer tunătoare ale dumnezeirii lui Hristos;Bucură-te, limbă de miere curgătoare a iconomiei lui Hristos;Bucură-te, al cuvântării de Dumnezeu propovăduitorule;Bucură-te, mărturisitor, împodobitor al credinței;Bucură-te, a Părintelui sirenă strigătoare;Bucură-te, psaltire a Duhului bine răsunătoare;Bucură-te, prin care adevărul s-a arătat;Bucură-te, prin care minciuna s-a înfruntat;Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe! Condac 7 Mari, după tot chipul, sunt felurile chinurilor pe care le-ai suferit, Mucenice; căci, numai cugetând cineva la ele, i se frânge chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 7 Tânăr cu vârsta, dar bătrân cu mintea te-ai arătat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea și chinurile cu bărbăție, ca
Canon paraclis la Icoana Stăpânei noastre de-Dumnezeu-Născătoarei și pururea-Fecioarei Maria, cea numită „Grabnic Ascultătoarea”
alcătuit de Cuviosul Nicodim Aghioritul Acest paraclis se cântă sau se citește la întristarea sufletului și la vreme de nevoie și necaz. Rugăciunile începătoare Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Amin apoi Doamne miluiește! (de 12 ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu! (cu închinăciune) Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu! (cu închinăciune) Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu închinăciune) Psalmul 142 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru credincioşia Ta, auzi-mă întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. apoi Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. Stihul: Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui. Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. Stihul: Toate neamurile m-au înconjurat, și în numele Domnului i-am înfrânt pe ei. Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. Stihul: De la Domnul s-a făcut aceasta, și este minunat întru ochii noștri. Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. Și troparele acestea, Glasul al 4-lea.Cel ce pe Cruce Te-ai suit. Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, din adâncul sufletului strigând: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine, singură nădejde te-am câștigat. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. La chipul Maicii Dumnezeului nostru să alergăm cei în primejdii și-n scârbe, și din adâncuri, fraților așa să-i strigăm: Degrabă auzi-ne rugăciunea, Fecioară, cum îți e și numele Grabnic- Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Nu vom tăcea, de-Dumnezeu-Născătoare, de a grăi noi stăpâniile tale; că pentru noi de n-ai fi stat solind la Hristos, cine ne-ar fi izbăvit dintr-atâtea primejdii?; sau cine ne-ar fi păzit nerobiți pân-acuma?; nu vom lipsi, dar, de a te ruga, că mântui pururi, Stăpână, pe robii tăi. Psalmul 50 Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Peasna I Glasul al 8-lea
Al doilea paraclis către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin Cântărețul: Amin. Doamne miluiește (de 12 ori). Slavă…, Și acum… Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru (de trei ori). Apoi Psalmul 142. La Vecernie se cântă stihirile pe 4, glasul al 8-lea: Stih: Sfințit-a locașul Său cel preaînalt; Dumnezeu este în mijlocul lui și nu se va clătina. Ceea ce ești mai cinstită, Maică prealăudată, nu ne pricepem noi, păcătoșii, a te lăuda cum se cuvine, însă nepricepându-ne, grăim ție: Bucură-te, Maica Soarelui celui neapus, a Ziditorului tuturor. Stih: Și va pofti Împăratul frumusețea ta, că El este Domnul tău. Ne rugăm ție, ceea ce ești cu totul lăudată, stăpână a lumii, să ne izbăvești pe noi din primejdiile noastre, precum ai izbăvit din surparea casei pe pruncul femeii, celei ce te cinstea pe tine. Stih: Voi pomeni numele tău în tot neamul și neamul. Înviază-mă, Maica lui Dumnezeu, pe mine cel mort pentru fărădelegile mele, precum ai înviat pe pruncul evreicei, celei ce te-a chemat pe tine în ajutor. Stih: Roagă pe Fiul tău și Dumnezeul nostru, pe Care L-ai născut, neștiind de nuntă; pentru o taină ca aceasta, care s-a săvârșit întru tine, minunându-ne, grăim: bucură-te, Maică, pururea fecioară.Slavă…, Și acum…, glasul al 5-lea: Pe Unul din Treime, Care S-a născut din Tatăl mai înainte de veci, pe Acela L-ai născut, Maică prealăudată, cu nespusă minune prin umbrirea Sfântului Duh. Pentru aceasta, cu glasul lui Gavriil grăim ție: Bucură-te, prin care răsare bucuria; bucură-te, prin care piere blestemul, Domnul este cu tine. La Dumnezeu este Domnul…, se cântă troparele acestea: Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivește-te spre noi; grăbește, că pierim sub mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine, singură nădejde te-am câștigat.Slavă…, același tropar; Și acum… Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de n-ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile. Apoi, Psalmul 50 Canonul de rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu Cântarea 1: Glasul al 8-lea: Irmos: Apa trecându-o ca pe uscat… Pe moartea ce se sălbăticise de demult, prin nașterea ta, stăpână, o ai surpat; pentru aceasta, grăim ție: Bucură-te, mântuirea celor robiți; bucură-te, înnoirea tuturor, stăpână. Noi întru tine ne lăudăm și prin mijlocirea ta scăpăm din cursele cele de multe feluri ale diavolului; pentru aceasta, grăim către tine, Născătoare de Dumnezeu: Bucură-te, căderea diavolilor și întărirea noastră a credincioșilor. Slavă…, Tatăl a binevoit și Fiul S-a pogorât prin umbrirea Sfântului Duh în pântecele tău, preanevinovată stăpână a lumii. Și acum… Bucură-te, grăim ție, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești folositoarea tuturor celor ce sunt în nevoi și a tuturor celor ce scapă sub acoperământul tău, stăpână. Cântarea a 3-a: Irmos: Doamne, Care ai făcut cele de deasupra… Moise, proorocul de demult, te-a închipuit pe tine, zicând: Rug însuflețit și nears ești, Fecioară, ceea ce ai în pântece focul Dumnezeirii. Fiul tău ascultând rugăciunea ta, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Se milostivește spre sufletele noastre, ca un iubitor de oameni. Slavă…, Pe Unul din Treime ai născut, Maică prealăudată, cu nespusă minune, pe Care L-a lăudat adunarea pruncilor, strigând: Osana, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului. Și acum… Știindu-te pe tine a fi Maică lui Dumnezeu, ne rugăm ție să ne izbăvești pe noi de greșelile noastre cele de voie și cele fără de voie. Cântarea a 4-a: Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale… Cu strigare fără încetare striga către tine bolnavul cel slăbănogit în boala cea fără de vindecare, pe care, auzindu-l, l-ai vindecat, preanevinovată stăpână. Zapisul boierului celui ce scrisese cu sângele său l-ai scos din mâna diavolului cu puterea ta cea atotstăpânitoare. Slavă…, Auzind puterea ta, cu care ai izbăvit pe mulți din primejdii, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, grăim către tine: Ceea ce ai născut pe Cel slăvit în Treime, roagă-te să ne mântuiască de partea cea de-a stânga. Și acum… Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, tu ești scăparea noastră din amărâtul păcat al lui Adam cel dintâi zidit. Cântarea a 5-a: Irmos: Auzi-ne pe noi cu porunca Ta… Mluiește-mă, Maica lui Dumnezeu, precum ai miluit pe femeia căreia i se umflase tot trupul, că nu am altă nădejde sau ajutor afară de tine. Să știi, Doamna mea, că pentru păcatele mele te supăr și, pentru că S-a întrupat Fiul lui Dumnezeu întru tine și pentru noi făcându-Se om, pentru aceea am năzuit la tine eu, ticălosul, să mă miluiești. Slavă…, Stăpâna îngerilor, Maica săracilor și ajutorul celor străini, la cunoștința ta, la ajutorul tău și la acoperământul tău scap, ca să mă
Acatistul Sfântului Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Prealuminat păstor al Tomisului, vas al isihiei și cuvântării de Dumnezeu, chip al iubirii părintești te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Teotim, revărsând în lume mirul milostivirii de Sus. Pentru aceasta, ca la un izvor pururea curgător al harului lui Dumnezeu la tine alergăm și cu credință îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Icosul 1 Purtând moștenirea de neam și pământ daco-roman, împreună cu propria-ți viață jertfă vie lui Hristos ai adus-o, intrând într-o mănăstire din hotarele Casienilor și ale peșterilor. Iar în această vatră de dumnezeiască nevoință și înțelepciune, ca un mare păstor ai strălucit, fiind cel dintâi dascăl și Părinte al Cuvioșilor Ioan Casian și Gherman.Bucură-te, pământ sfințit de iubirea dumnezeiască;Bucură-te, smerenie întipărită cu chipul lui Hristos;Bucură-te, biserică vie a isihiei;Bucură-te, chip de părinte în care Dumnezeu Se arată la față;Bucură-te, că și pe noi ne naști din moarte la viață;Bucură-te, aducere de sine pe altarul iubirii;Bucură-te, de har înrourată asprime a viețuirii;Bucură-te, crin al pustniceștilor nevoințe;Bucură-te, comoară de sfințenie în traiul modest ascunsă;Bucură-te, minte purtătoare de icoană;Bucură-te, împărtășire de duhovnicească hrană;Bucură-te, înfrânare născută din dorul de taină;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Condacul al 2-lea Luminând ca o făclie aprinsă de iubirea și înțelepciunea dumnezeiască, ai fost ales episcop după mutarea din viață a înaintașului tău, Gherontie. Atunci și mai mult te-ai ostenit a semăna în pământul și neamul tău sămânța filocalicei viețuiri, spre rodirea sfințeniei și bucuria cântării: Aliluia! Icosul al 2-lea Cu puterea Duhului apa vie a cuvintelor Scripturii o scoteai, revărsând-o peste pământul însetat al inimilor. Așa prin chipul crinului zugrăveai sufletul lipsit de griji și vanități și te osteneai a-i izbăvi pe oameni din învăluirea păcatelor și din spinii grijilor ce înăbușă iubirea de Dumnezeu și de oameni.Bucură-te, piatră de temelie a Filocaliei românești;Bucură-te, căutare peste toate a împărăției lui Dumnezeu;Bucură-te, râvnă cu dreaptă socoteală spre desăvârșire;Bucură-te, blândețe cuceritoare prin iubire;Bucură-te, crin înmiresmat al Dobrogei;Bucură-te, smerenie călăuzită de Duhul la tot adevărul;Bucură-te, voire purtătoare a insuflării dumnezeiești;Bucură-te, milostivă pogorâre la neputințele omenești;Bucură-te, cunoaștere întru lărgimea Duhului;Bucură-te, minte făcută potir al Cuvântului;Bucură-te, cuvânt făcut scară de la pământ la cer;Bucură-te, cuvânt născut în rugăciune;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Condacul al 3-lea Neîncetat liturghiseai, ca un vrednic ierarh, taina unirii între Dumnezeu și creația Sa, slujind și teologhisind cu darul Sfintei Treimi, spre zidirea Bisericii, în dragostea lui Hristos și bucuria cântării: Aliluia! Icosul al 3-lea Cu duhovnicească înțelegere și mintea lui Hristos ai străbătut filosofia vremii, punând în lucrarea de mântuire tot ce este bun și frumos și folositor. Așa, cu aleasă evlavie și elocință, ai semănat dreapta credință, dând culturii pecetea Cuvântului întrupat.Bucură-te, iubire de înțelepciune;Bucură-te, iubire de frumos;Bucură-te, chivot al Euharistiei lui Hristos;Bucură-te, chivot din care iese puterea lui Dumnezeu;Bucură-te, aflător al mărgăritarului din țarină;Bucură-te, lepădare de sine spre aflarea comorii de taină;Bucură-te, dorire de a împărtăși tuturor comoara harului;Bucură-te, vedere curată a lumii în lumina lui Hristos;Bucură-te, vedere curățită de întunericul patimilor;Bucură-te, cunoaștere prin vederea duhovnicească;Bucură-te, cunoaștere prin împărtășirea dumnezeiască;Bucură-te, credință lucrătoare prin iubire;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Condacul al 4-lea Unind tăcerea cu cuvântul și cu ascultarea, te-ai făcut vas ales al isihiei adevărate, din care toți cei ce beau cu credință se umplu de dorul lui Hristos, cântând: Aliluia! Icosul al 4-lea Împărați și episcopi, călugări, credincioși și barbari, toți te cunoșteau și te prețuiau pentru evlavia, cinstea și înțelepciunea ta izvorâte din liniștea minții și a inimii. Iar tu, iubindu-i pe toți cu dragostea lui Hristos, nu conteneai să-i tămăduiești și să-i luminezi spre a păși în hotarul lucrării duhovnicești.Bucură-te, minte curățită de patimi;Bucură-te, inimă luminată de har;Bucură-te, arhierească vrednicie a unirii cu Dumnezeu;Bucură-te, sfânt mărturisitor și de minuni făcător;Bucură-te, tămăduitor de bolile sufletești și trupești;Bucură-te, îmblânzitor prin iubire al sălbăticiei patimilor;Bucură-te, inimă de părinte, milostivă și iertătoare;Bucură-te, inimă primitoare și rugătoare;Bucură-te, inimă în care bat suferințele și bucuriile lumii;Bucură-te, brațe părintești grabnic ajutătoare;Bucură-te, mare ascet, plin de dragostea lui Hristos;Bucură-te, icoană vie, chip luminos;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Condacul al 5-lea Epocă de aur s-a arătat răstimpul păstoririi tale pentru mănăstirile și sihăstriile Dobrogei, Sfinte Ierarhe Teotim. Căci prin apostolica-ți râvnă pentru Hristos, dumnezeiasca viață de nevoință și isihie într-însele a înflorit, în neîncetată cântare: Aliluia! Icosul al 5-lea De mântuirea oamenilor pururi te îngrijeai, Teotime Preacinstite, chemându-i și călăuzindu-i la Hristos cu iubirea ta de părinte. Pentru aceasta, biserici mari ai înălțat și împodobit în pământul Dobrogei, pecetluindu-l cu dumnezeiasca frumusețe a Liturghiei lui Hristos.Bucură-te, apostole al dragostei lui Hristos;Bucură-te, gură de aur a Bisericii strămoșești;Bucură-te, floare a raiului isihiei;Bucură-te, veghe la hotarul veșniciei;Bucură-te, lucrarea roadelor de sfințenie;Bucură-te, izvor de blagoslovenie;Bucură-te, dar din Darul Treimii Sfinte;Bucură-te, inimă de părinte;Bucură-te, purtare a crucii de neam și pământ;Bucură-te, închinare de fiu pe altarul cel sfânt;Bucură-te, jertfă prefăcută în rod al Învierii lui Hristos;Bucură-te, al dragostei ce zidește rug luminos;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Condacul al 6-lea Mult ai avut de suferit din partea barbarilor migratori, dar cu desăvârșită blândețe și iubire de vrăjmași le-ai răspuns, supunând sălbăticia cugetului lor prin daruri, rugăciuni și sfințenia vieții. Drept aceea, „zeul romanilor” te numeau păgânii, iar tu neîncetat Îl mărturiseai pe Hristos, cântând: Aliluia! Icosul al 6-lea Icoană vie a lui Hristos te-ai arătat, chip al Bisericii în care Duhul Sfânt se pogoară și preface darul în împărtășire de taină a creației cu cele dumnezeiești.Bucură-te, nerăutate ce topești ura și vrăjmășia;Bucură-te, bunătate ce te reverși peste toată făptura;Bucură-te, ieșire în căutarea oii pierdute;Bucură-te, vedere în aproapele a chipului dumnezeiesc;Bucură-te, dar făcut punte peste abisul neiubirii;Bucură-te, părtaș la slava dumnezeirii;Bucură-te, neclintită răbdare în suferințe;Bucură-te, stâlp luminos al dreptei credințe;Bucură-te, odihnă în gestul de dăruire;Bucură-te, vas al luminii mai presus de fire;Bucură-te, iconom al Tainelor celor sfinte;Bucură-te, împlinitor al voii Cerescului Părinte;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi! Condacul al 7-lea Citind cu minte curată
Acatistul Sfintei Învieri a Domnului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre! Icos 1 Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;Iisuse, Cel ce vei veni să judeci viii și morții, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre! Condac 2 Văzând, Doamne, oamenii căzuți, Te-ai întrupat și ai înviat pe toți, dăruindu-le celor înviați toate spre mântuire. Înviază-ne și pe noi cei omorâți din pricina păcatelor, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia! Icos 2 Mintea nu pricepe dumnezeiasca taină, cum izvorul vieții înviază, omorând moartea. Pentru aceasta, numai cu inima simțind bucuria Învierii și astfel fiind luminați, cu glas de bucurie duhovnicească grăim către Tine unele ca acestea:Iisuse, Cel ce ai intrat prin ușile încuiate, intră și în casa sufletelor noastre;Iisuse, Cel ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii Tăi, întâmpină-ne și pe noi, pe calea acestei vieți, și ne mântuiește;Iisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde și inima noastră cea rece, spre dorirea de slava Ta;Iisuse, Cel ce Te-ai cunoscut întru frângerea pâinilor, dă-ne și nouă a Te cunoaște în dumnezeiasca împărtășanie;Iisuse, Cel ce ai făgăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor Tăi, trimite-ne și nouă pe acest Duh mângâietor de la Tatăl;Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre! Condac 3 Cu puterea Ta, cea dumnezeiască, înviind pe Lazăr, înviază-ne și pe noi cei ce suntem doborâți de patimi și zăcem în păcatul nepocăinței, ca sculându-ne după glasul Tău, să cântăm cântare: Aliluia! Icos 3 Având putere asupra morții, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheamă-ne și pe noi, din adâncul păcatelor noastre, ca și noi, curățindu-ne simțirile, Ție, Celui ce strălucești cu lumina cea neapropiată, cu bucurie să-Ți aducem cântare de biruință, așa:Iisuse, biruitorul morții, biruiește patimile noastre cele rele;Iisuse, Dătătorule de viață, dă-ne și nouă o viață mântuitoare;Iisuse, izvorul bucuriei, bucură inima noastră întru îndreptările Tale;Iisuse, Cel ce ai săturat, cu cinci pâini și doi pești, cinci mii de bărbați în pustie, afară de femei și copii, hrănește-ne și pe noi cu pâinea Ta cerească;Iisuse, nădejdea celor căzuți, scoate-ne și pe noi din adâncul răutăților noastre;Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre! Condac 4 Viforul patimilor ne tulbură și ne îneacă; ci Te rog pe Tine Iisuse, întinde-ne, ca și lui Petru, mâna Ta cea de ajutor și, cu puterea Învierii Tale, ridică-ne și ne înalță a cânta Ție: Aliluia! Icos 4 Având îmbucurătoarea veste a Învierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc și pământul se bucură; iar noi, prăznuind veselia cea veșnică, îndrăznim a-Ți cânta unele ca acestea:Iisuse, Cel ce șezi întru lumina cea neapropiată, fii aproape tuturor creștinilor, după îndurările Tale;Iisuse, Cel ce iubești zidirea Ta, nu ne uita pe noi cei de pe urmă;Iisuse, Cel ce atragi inimile noastre la Tine, întoarce la Tine și inima noastră cea ticăloasă;Iisuse, Cel ce împlinești toate cererile cele bune, împlinește și doririle noastre cele bune, ca mai mult decât toate să Te iubim pe Tine;Iisuse, Cel ce primești orice picătură de lacrimi, nu depărta rugăciunile noastre;Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre! Condac 5 Viață de Dumnezeu plăcută izvorăște din Tine, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te rugăm pe Tine, ca să nu ne piardă pe noi ucigătorul de suflete, nici să ne închidă gura ca să murim nepocăiți, ci învrednicește-ne să-Ți cântăm: Aliluia! Icos 5 Văzând cu Duhul pe Dumnezeu înviat, veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă și neroditoare, ci din izvorul nestricăciunii și purtătorul de viață mormânt al Mântuitorului, care, pe pământul cel neroditor al sufletelor noastre udându-l, ne-a învățat pe toți a cânta unele ca acestea:Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sângele Tău, învrednicește-ne fără de lipsă, a primi acest prea cinstit sânge;Iisuse, Cel ce trimiți ploaie asupra celor drepți și asupra celor păcătoși, stropește-ne și pe noi cu harul Tău, ca să aducem roadă duhovnicească;Iisuse, Cel ce nu Te-ai scârbit de păcătoasa care Ți-a sărutat cu lacrimi de pocăință picioarele Tale, dă-ne si nouă a-Ți uda picioarele Tale cu lacrimi de umilință;Iisuse, Cel ce ai întărit pe Toma în credința Învierii Tale, dă-ne și nouă credință nefățarnică;Iisuse, Cel ce ai zis: Căutați și veți afla, dă-ne și nouă a Te găsi pe Tine;Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre! Condac 6 Propovăduind cu duhul neîncetat bucuria Învierii tale, celei purtătoare de viață, Iisuse, Dumnezeul nostru, dă să fim și noi, păcătoșii, părtași acestei Învieri, ca neîncetat să cântăm în Ierusalimul cel de sus: Aliluia! Icos 6 Strălucind la toată lumea cu Învierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumină: și cerul și pământul și cele de dedesubt; ca să prăznuiască toată zidirea Învierea lui Hristos, întru care întăriți fiind vom cânta unele ca acestea:Iisuse, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, luminează și ochii noștri cei întunecați;Iisuse, Cel ce ai împreunat cerul cu pământul, ridică-ne și pe noi de pe pământ la cer;Iisuse, Cel ce Te-ai pogorât cu
Acatistul Sfântului Alexandru din Svir
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului! Icosul 1 Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului! Condacul al 2-lea Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinerețe ți-a îndreptat gândul tău, Cuvioase, și, pentru dragostea lui Hristos, părinții și casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deșarte lepădându-te, și în pustia Valaamului pentru nevoințe călugărești ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deșertăciunea și nestatornicia lumii acesteia ai înțeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neașteptate. De aceea bunătățile cele veșnice și nestricăcioase ți le-ai dorit, Părinte Cuvioase, și pe acestea, prin lepădarea de bunătățile lumești și prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ți cântăm:Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei;Bucură-te, râvnitor al smereniei și al sărăciei;Bucură-te, chip desăvârșit al adevăratei lepădări de sine;Bucură-te, arătare fără seamăn a viețuirii călugărești, cu adevărat îngerești;Bucură-te, pravilă a credinței și a evlaviei;Bucură-te, oglindă a ascultării și a răbdării;Bucură-te, cel ce tăcerea călugărească ai iubit;Bucură-te, cel ce lacrimi duhovnicești ai dobândit;Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veșnică o ai găsit;Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmașului le-ai nimicit;Bucură-te, cel ce prin osteneli și privegheri trupul tău sufletului l-ai supus;Bucură-te, cel ce prin post și înfrânare patimile ți le-ai omorât;Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului! Condacul al 3-lea Cu puterea Celui Preaînalt umbrit și întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, Cuvioase, și, ca un ostaș mult iscusit, schima călugărească armură a mântuirii dobândind, și cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmașului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind, și cu toată inima, către Domnul cântând: Aliluia! Icosul al 3-lea Izvor îmbelșugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, și har mare al înduioșării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ți-ai udat-o și băutura cu plâns ți-ai amestecat-o din preaplinul însetării de Dumnezeu și al dragostei către Domnul. De aceea și noi te fericim prin aceste cântări:Bucură-te, nevoitor al tăriei și al bărbăției;Bucură-te, om întocmai ca îngerii;Bucură-te, ostaș al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor;Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam;Bucură-te, viețuitor bineplăcut al pustiei;Bucură-te, rugător neobosit;Bucură-te, postitor fără pereche;Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii;Bucură-te, următor al nevoinței părinților celor purtători de Dumnezeu;Bucură-te, următor al răbdării și ostenelii lor;Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ți l-ai săpat;Bucură-te, cel ce la ceasul morții neîncetat ai cugetat;Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului! Condacul al 4-lea Furtuna ispitelor și a atacurilor diavolești nu a putut zdruncina locașul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinței în Hristos a fost întemeiat, Cuvioase Părinte, și ocrotit prin trezvie și neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmașului mântuirii omenești cu toată inima ai luptat, și pe scara virtuților către desăvârșire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deșartă te-ai temut, Părinte de Dumnezeu înțelepțite și, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ți-a fost arătat, și acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie ai slujit, pentru care îți cântăm laudele acestea:Bucură-te, următor bun și smerit al Domnului Hristos;Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci;Bucură-te, iubitor al fecioriei sufletești și trupești;Bucură-te, iubitor nefățarnic al ostenelii;Bucură-te, că slava cea omenească o ai disprețuit;Bucură-te, că ale slavei deșarte și ale mândriei curse le-ai nimicit;Bucură-te, că înșelăciunea trufiei celei vătămătoare de suflet în picioare o ai călcat;Bucură-te, cel ce sfânta smerenie a lui Hristos ți-ai însușit;Bucură-te, cel ce toate făgăduințele călugăriei le-ai împlinit;Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit;Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit;Bucură-te, că înfricoșările și vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat;Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului! Condacul al 5-lea Raza cea luminoasă în întunericul nopții locul cel pustiu l-a luminat și în el să te sălășluiești ai venit, Cuvioase, lumina sufletului tău arătând și cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplăcută I-a fost Făcătorului voința ta de a-I sluji în cuvioșie și sfințenie și de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia! Icosul al 5-lea Văzând cetele îngerești viețuirea ta cea îngerească, Părinte de Dumnezeu fericite, și adâncul smereniei tale, și stăruința în rugăciune, și tăria în înfrânare, și marea râvnă a duhului tău pentru curăție, s-au minunat și L-au preamărit pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, Care neputincioasa fire omenească o a întărit. Iar noi te fericim și îți cântăm:Bucură-te, sfeșnic al pustiei, cel ce pământul Kareliei cu strălucirea virtuților tale l-ai luminat;Bucură-te, podoaba
Rugăciune de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeule a toată milostivirea și îndurarea, Care ai nemăsurată milă, nespusă și neajunsă iubire de oameni, căzând acum către a Ta slavă cu frică și cu cutremur aduc Ție mulțumire pentru binefacerile de care m-ai învrednicit pe mine, nevrednicul robul Tău. Te slăvesc, Te laud și Te cânt ca pe un Domn, Stăpân și Făcător de bine. Și iarăși căzând înaintea Ta, Îți mulțumesc și cu smerenie mă rog nemăsuratei și negrăitei Tale milostiviri ca și de acum înainte să-mi dăruiești faceri de bine, ca să sporesc în dragostea de Tine și de aproapele meu. Izbăvește-mă de tot răul și necazul. Dăruiește-mi liniște. Și mă învrednicește ca în toate zilele vieții mele totdeauna mulțumire să-Ți aduc și să grăiesc și să cânt cele preabune Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfintei Mucenițe Tomaida lumea-ortodoxa
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Multe flori a odrăslit dreapta credință și toate de taină, dar ca Tomaida, nevasta cea întocmai cu monahiile, apărătoarea cea preatânără a fecioriei, păstrătoarea de aur curățit a întregii înțelepciuni, pomul sub care ne răcorim cei aprinși de arșița desfrânării, baia în care sângele muceniței ne spală pe toți înainte de a merge la Nunta Mielului, nu poți afla. Pentru aceea să cântăm plini de nădejde și iubire dumnezeiască: Bucură-te, Sfântă Muceniță Tomaida, vasul întregii înțelepciuni creștinești! Icosul 1 Egiptul, țara pedepsiților, dar și a celor izbăviți din gheara satanei, pustiul cel roditor de viață sfântă, a crescut în Alexandria trupul tău de taină, hotar și piatră de poticnire pentru tot necredinciosul și groapă fără de fund spre pierzarea duhurilor desfrânării:Bucură-te, copilă a unor dreptcredincioși creștini alexandrini;Bucură-te, ascunzătoare a chipului de mucenicie;Bucură-te, polată a minților îndumnezeite;Bucură-te, floare din care ne vom hrăni tainic noi, albinele următoare lui Hristos;Bucură-te, că inima ta a rămas Biserică neprihănită a chipului Mântuitorului;Bucură-te, că însoțindu-te cu bărbat, ai rămas neatinsă de stricăciunea patimii desfrânării;Bucură-te, lumină din Lumina Hristos;Bucură-te, strălucire fără de umbră sau schimbare;Bucură-te, candelă plină de untdelemnul poruncilor lui Dumnezeu;Bucură-te, corăbioară în care aflăm salvare cei înecați în oceanul păcatelor;Bucură-te, tămăduitoarea celor pe care lepra desfrânării i-a lăsat fără de chipul cel adevărat;Bucură-te, Sfântă Muceniță Tomaida, vasul întregii înțelepciuni creștinești! Condacul al 2-lea Cine este această făptură de taină, nevastă feciorelnică, încinsă cu adevărul, îmbrăcată fiind cu platoșa dreptății, propovăduitoarea Evangheliei păcii în chiar fața hâdă a morții, cu pavăza credinței acoperită, având coiful mântuirii pe cap și cu sabia Duhului zdrobind veșnic stăpânirea celui rău, pentru care cetele îngerești, împreună cu ale sfinților cântă Sfintei Treimi: Aliluia! Icosul al 2-lea Cuget feciorelnic neîntinat, suflet de înger, inimă arvunită poruncilor dumnezeiești, în trup de femeie te-ai păstrat, Tomaida, pentru a fi nouă, celor bântuiți de negurile desfrânării, călăuză spre ispășire și cale de mântuire:Bucură-te, că ai cunoscut Taina Cununiei;Bucură-te, că soțului i-ai fost credincioasă până la moarte;Bucură-te, că ai înțeles pe deplin menirea femeii creștine;Bucură-te, că toate cele lumești, ca monahiilor, îți păreau străine;Bucură-te, că ochii tăi lăuntrici au fost feriți de apele înșelătoare ale plăcerilor trupești;Bucură-te, că spurcăciunile poftelor diavolești cu puritatea copilărească le pierdeai;Bucură-te, că toate provocările desfrânatului tău socru în nimic le-ai prefăcut;Bucură-te, că ai slujit Luminii Hristos;Bucură-te, cea care nu ți-ai întinat Sfântul Botez;Bucură-te, apărătoarea familiilor creștine și a celor doritori de curăție;Bucură-te, stea călăuzitoare spre rai;Bucură-te, Sfântă Muceniță Tomaida, vasul întregii înțelepciuni creștinești! Condacul al 3-lea A pândit șarpele pierzării omenești și sufletul tău, dar fructul oprit întins și ție spre mâncare i-a fost pieirea, căci ai urmat Domnului tău Hristos pe Cruce și în moarte, biruind astfel moartea spre cântarea cea veșnică: Aliluia! Icosul al 3-lea Doar cel învechit în blestemății și rele nu intră pe Ușa Hristos, ci trece furiș peste hotarele stabilite de Domnul ca apărare a vieții creștinești, dar te-a aflat pe tine ca pe o oaste întreagă de pază ascultării, curăției, iubirii neîntinate – Căii, Adevărului și Vieții – celei dorite de toți cei cu mintea întreagă:Bucură-te, cea asemeni marilor Bărbați ai Sfintei Treimi;Bucură-te, gingășie mai tare decât toate săbiile lumii;Bucură-te, trup de carne în care, neștiut și neînțeles pentru mulți, nu s-a strecurat putrejunea păcatelor;Bucură-te, țară în care își află scăparea cei urmăriți de patimile trupești;Bucură-te, că despicându-ți-se trupul de spurcatul tău socru, s-a deschis nouă țara făgăduinței nepătimirii;Bucură-te, că rănile tale de moarte ne aduc nouă, celor morți după plăceri trupești, vindecarea de demonul desfrânării;Bucură-te, că nu te-ai temut de groaznica moarte prin sabie;Bucură-te, că de Domnul și de înțelepciunea judecăților Lui ți-a fost frică;Bucură-te, că cele șapte păcate de moarte cu rănile de moarte, făcute ție, le-ai prăvălit în iad;Bucură-te, iubire ce ai biruit patima;Bucură-te, tinerețe fără urâciuni și viață fără de moarte;Bucură-te, Sfântă Muceniță Tomaida, vasul întregii înțelepciuni creștinești! Condacul al 4-lea Cugetare de egumenă hotărâtă în fapte vitejești, asemenea oștilor îngerești, veghe neadormită, pustnicească abținere de la dulcegăriile vieții, blândețe și bunătate de sfântă măicuță, tu, copilă de cincisprezece ani, Tomaida, în inimă ai păstrat și păzit, pentru care veșnic vei auzi și vei cânta în cer și pe pământ: Aliluia! Icosul al 4-lea Însuși Hristos văzându-ți vitejia, înțelepciunea și hotărârea, te-a ales să-I urmezi printre spinii înfricoșători ai chinurilor, ca biruitoare ieșind din încercările de moarte, să ne poți tămădui și pe noi:Bucură-te, cea aleasă dintre femei drept mireasă;Bucură-te, asemenea mărgăritarului din țarină;Bucură-te, nevastă nestricată de împreunare;Bucură-te, că Însuși Hristos te-a cumpărat;Bucură-te, că ai fost mai tare decât orice diamant;Bucură-te, că Domnul a văzut în tine pe cea căutată să pecetluiască închisorile desfrâului;Bucură-te, vistierie a tainelor Sale;Bucură-te, că a lui Hristos Împărăție ai dobândit;Bucură-te, că de bunătate și blândețe nu te-ai despărțit;Bucură-te, foc care arzi patimile și poftele diavolești;Bucură-te, că și de viața cea trecătoare te-ai lepădat pentru viața cea veșnică;Bucură-te, Sfântă Muceniță Tomaida, vasul întregii înțelepciuni creștinești! Condacul al 5-lea Neîncetat spurcăciunea dorește pierderea noastră, dar harul dobândit de creștini prin Sfintele Taine are și putere și înțelepciune ce biruiesc firea noastră păcătoasă, trecându-ne în chip neștiut hotarul de spaimă înapoi la rai, desăvârșit cântând: Aliluia! Icosul al 5-lea Cât de mult ți-ai iubit bărbatul binecuvântat ție de Dumnezeu, întru slava și slujirea Stăpânului ceresc, dacă ai fost gata să aperi Taina Cununiei și a desăvârșitei iubiri din Sfintele Taine cu chiar viața ta de copilă:Bucură-te, asemenea tuturor mucenițelor;Bucură-te, pildă bună pentru toate femeile căsătorite;Bucură-te, stea călăuzitoare și tuturor fecioarelor;Bucură-te, că spaima de moarte nu te-a întunecat;Bucură-te, că moartea o ai rușinat;Bucură-te, drum nou săpat în carne și sânge;Bucură-te, că puterea Duhului ai dovedit;Bucură-te, fiică a Evei spălată de păcate;Bucură-te, raiule recâștigat;Bucură-te, noule Ierusalim creștinesc;Bucură-te, dar făcut altar Sfintei Treimi;Bucură-te, Sfântă Muceniță Tomaida, vasul întregii înțelepciuni creștinești! Condacul al 6-lea Afi monah înseamnă a-L iubi pe Hristos pe Cruce, a fi monah înseamnă a iubi desăvârșit și curat, a fi monah lepădarea de toate ale lumii plăceri și bucurii cere, a fi monah presupune ascultarea cea peste fire a poruncilor ce ucid trupul păcatului în care omul
Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului
Preasfântă Fecioară, Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă Bună, Iubitoare şi Grabnic Ajutătoare! Îţi mulţumesc pentru toate icoanele Tale făcătoare de minuni şi pentru tot Harul care se revarsă prin ele! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate mijlocirile Tale, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi! Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău! Iartă-mă Măicuţă pentru multele mele păcate şi Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă! Îţi mulţumesc că Te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa veşnică! Îţi mulţumesc Măicuţă că Te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă şi pentru tot ajutorul Tău! Şi eu Te iubesc, Te preamăresc şi Îţi mulţumesc pentru toate! Amin!
Acatistul Sfintelor şi Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne! Icosul 1 Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulţumire strigăm: Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi; Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat; Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat; Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite; Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne! Condacul al 2-lea Văzându-Te pe Tine îngerul în grădina Ghetsimani, în rugăciuni nevoindu-Te până la sudoare de sânge, stând înaintea Ta, Te întărea, când Te îngreunau ca o sarcină păcatele noastre. Căci Tu, pe Adam ridicându-l, l-ai adus înaintea Tatălui, plecându-Ţi genunchii şi rugându-Te. Pentru aceasta cu smerenie, cu credinţă şi cu dragoste Îţi cântăm Ţie: Aliluia! Icosul al 2-lea Înţelegerea cea neînţeleasă a pătimirii Tale celei de voie n-au înţeles-o iudeii. Pentru aceea, când Te căutau pe Tine noaptea cu făclii, le-ai zis lor: „Eu sunt”; iar ei, deşi au căzut la pământ, după aceea Te-au dus legat la judecată. Dar noi, căzând cu umilinţă şi cu dragoste, strigăm Ţie: Iisuse, Cel ce eşti Lumina lumii, ai fost urât de toată lumea cea vicleană; Iisuse, Cel ce locuieşti întru lumina cea neapropiată, ai fost prins de stăpânitorii întunericului; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte, de fiul pierzării ai fost dat la moarte; Iisuse, Cel ce Te dăruieşti tuturor în dar, ai fost vândut pentru treizeci de arginţi; Iisuse, Cel fără de vicleşug, de vânzătorul Iuda cu vicleşug ai fost sărutat; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne! Condacul al 3-lea Cu puterea dumnezeirii Tale ai arătat dinainte lepădarea cea de trei ori a ucenicului Tău. Dar el, deşi s-a lepădat de Tine cu jurământ, după aceea, când Te-a văzut în casa Arhiereului pe Tine, Domnul şi Învăţătorul lui, a plâns cu amar. Caută dar şi spre noi, Doamne, şi inimile noastre cele împietrite umple-le de dragostea Ta, iar ochilor noştri dă-le lacrimi de pocăinţă, ca să ne spălăm păcatele noastre, strigând către Tine: Aliluia! Icosul al 3-lea Având cu adevărat stăpânire ca un Arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec, ai stat înaintea Arhiereului Caiafa, cel fărădelege, Tu, Cel ce eşti Domnul şi Stăpânul tuturor, primind să fii chinuit de cei pe care Însuţi i-ai zidit; pentru aceasta primeşte acum de la noi această rugăciune: Iisuse, Cel ce eşti dorirea tuturor, dacă, pentru frică, Apostolul Petru de Tine s-a lepădat, nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, ci ne mântuieşte; Iisuse, ajută-ne să nu ne lepădăm de Tine; Iisuse, Cel ce eşti fără de preţ, dar cu preţ ai fost vândut, scapă-ne şi pe noi de vrăjmaşi; Iisuse, Arhiereule, Cel ce în Sfânta Sfintelor ai intrat, curăţeşte-ne şi pe noi cu sfânt Sângele Tău de toate întinăciunile trupeşti şi sufleteşti; Iisuse, Cel ce ai fost legat, dar singur ai puterea de a lega şi dezlega, dezleagă păcatele noastre cele multe; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne! Condacul al 4-lea Iudeii, cu viforul uciderii lui Hristos suflând şi glasul tatălui minciunii ascultând, al diavolului cel ucigător de oameni, Te-au lepădat pe Tine, Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa cea adevărată. Iar noi pe Tine, Hristoase, puterea lui Dumnezeu în care sunt tăinuite toate vistieriile înţelepciunii, mărturisindu-Te, strigăm către Tine: Aliluia! Icosul al 4-lea Auzind Pilat blândeţea graiurilor Tale, Te-a dat ca pe un vrednic de moarte spre răstignire, deşi singur a mărturisit că nici o vină n-a aflat întru Tine. Mâinile şi-a spălat, însă inima şi-a întinat-o, iar noi, minunându-ne de taina Pătimirii Tale celei de voie, cu umilinţă strigăm către Tine: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu şi al Fecioarei, muncit ai fost de fiii celor fărădelege; Iisuse, Cel ce îmbraci cu podoabă cerul şi pământul, gol ai fost şi batjocorit; Iisuse, Cel ce speli rănile păcatelor, rănit ai fost; Iisuse, Împăratul tuturor, în loc de dragoste şi mulţumire, chinuri aspre de la fiii lui Israel ai primit; Iisuse, Cel ce pentru noi ai fost chinuit şi batjocorit şi rănit, tămăduieşte rănile sufletelor şi trupurilor noastre; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne! Condacul al 5-lea Cu sângele rănilor Tale Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină. Ştim cu Proorocul, ştim cu adevărat pentru ce sunt roşite hainele Tale; noi, Doamne, cu păcatele noastre Te-am rănit pe Tine; încă Ţie, Celui ce ai fost rănit pentru noi, Îţi strigăm cu credinţă: Aliluia! Icosul al 5-lea Văzându-Te pe Tine cu Duhul mai-înainte grăitorul de Dumnezeu Isaia, plin de răni şi fără de cinste, înspăimântat fiind a strigat: „Văzutu-L-am pe El şi nu avea chip, nici frumuseţe”. Iar noi, privindu-Te răstignit pe Cruce, cu credinţă strigăm: Iisuse, Cel ce pentru noi necinste ai răbdat, cu slavă şi cu cinste L-ai încununat pe om; Iisuse, Cel ce pălmuit ai fost pe faţă, spre a Cărui faţă îngerii a căuta nu pot; Iisuse, Care cu trestia ai fost bătut peste cap, pleacă-ne spre smerenie capetele noastre; Iisuse, Cel ce ochii cei prealuminoşi cu sânge I-ai avut întunecaţi, întoarce ochii noştri ca să nu vadă deşertăciunile lumii; Iisuse, Care ai fost bătut şi cu toate mădularele dureri ai suferit, fă-ne întregi şi sănătoşi; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne! Condacul al 6-lea Propovăduitor al nevoinţei Tale s-a arătat Pilat, arătând poporului că nimic vrednic de moarte nu se află întru Tine, dar iudeii ca nişte fiare sălbatice, văzând sângele Tău, scrâşneau din dinţi strigând: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L”, iar noi, sărutând preacuratele Tale răni, cântăm: Aliluia! Icosul al 6-lea Strălucit-ai la arătare spre mirarea îngerilor şi a oamenilor. Pilat
Acatistul Icoanei Maicii Domnului „Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Mutatu-te-ai la viață, fiiind Maica Vieții, însă lumea nu ai părăsit-o, ci veghezi pururea asupra fiilor tăi, cei ce se roagă ție, iar prin sfântă icoana ta și apa izvorului tău dăruiești credincioșilor vindecare trupească și mângâiere sufletească. Pentru aceasta strigăm ție: Bucură-te, Maică Fecioară, ușa milostivirii! Icosul 1 Cu blândețe ai căutat spre cei smeriți, care păstrează nestinsă în cămara inimii făclia dragostei către tine, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu; de aceea, ai voit ca sfințită icoana ta să fie adusă din pământul Siriei, ca să lucreze fapte minunate și pe plaiurile României, în Mănăstirea Ghighiu, spre mântuirea celor ce te cinstesc pe tine, zicând unele ca acestea:Bucură-te, rai gânditor în care S-a sălășluit Cuvântul;Bucură-te, oglinda Răsăritului ceresc;Bucură-te, ușa mântuirii credincioșilor;Bucură-te, hotarul nestrămutat al înțelepciunii;Bucură-te, bucuria nerăpită a creștinilor evlavioși;Bucură-te, mijlocitoarea împăcării cu Dumnezeu;Bucură-te, podoaba Mănăstirii Ghighiu;Bucură-te, priveliștea frumuseții cerești;Bucură-te, comoara minunilor dumnezeiești;Bucură-te, ocrotitoarea monahiilor râvnitoare;Bucură-te, apărătoarea celor ce se nevoiesc pentru Hristos;Bucură-te, veselia inimilor celor smeriți;Bucură-te, Maică Fecioară, ușa milostivirii! Condacul 2 Împărăteasa cerului, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, prin sfântă icoana ta numită Siriaca, te-ai așezat lângă izvorul tău de la Mănăstirea Ghighiu și pe toate le chivernisești spre buna sporire a obștii rugătoare, precum și spre mângâierea și bucuria dreptcredincioșilor, care cântă Domnului neîncetat: Aliluia! Icosul 2 Prin rugăciunile tale cele către Domnul, ne dăruiești nădejde și întărire în fața ispitelor și a încercărilor de tot felul, aducând pacea lui Hristos în inimile smerite ale celor ce cu evlavie te cinstesc și îți cântă așa:Bucură-te, scut nebiruit în lupta duhovnicească;Bucură-te, solitoare a mântuirii credincioșilor;Bucură-te, ancoră neclintită a nădejdii noastre;Bucură-te, ceea ce ne scoți din cumplite primejdii;Bucură-te, scară, care ne înalți prin smerenie la Hristos;Bucură-te, ocrotitoare a rugătorilor evlavioși;Bucură-te, chip înfrumusețat de raze minunate;Bucură-te, dăruitoare de tămăduiri grabnice;Bucură-te, nădejde a familiilor doritoare de prunci;Bucură-te, fereastră către Împărăția cerurilor;Bucură-te, lumină povățuitoare a celor orbiți de păcat;Bucură-te, carte în care S-a scris Cuvântul vieții;Bucură-te, Maică Fecioară, ușa milostivirii! Condacul 3 Arătatu-te-ai în chip minunat episcopului Vasile din Siria, Preacurată, cerându-i să aducă icoana ta în România, ca un răspuns la rugăciunile neîncetate și pline de iubire ale dreptcredincioșilor români, care cu evlavie îți mulțumesc pentru odorul dăruit și Îl laudă pe Dumnezeu cântând: Aliluia! Icosul 3 Iar Biserica dreptslăvitoare, scăpând din acele încercări, cântă cu bucurie Fiului tău: Aliluia! Icosul 4 În sunet de clopote și cântări duhovnicești, cu multă bucurie soborul de slujitori, având în frunte pe ierarhii Vasile și Teoctist, a așezat icoana ta în paraclisul mănăstirii, unde s-a făcut întâia rugăciune, cinstindu-te cu duhovnicească închinare și aducându-ți aceste laude:Bucură-te, cununa mănăstirii Ghighiu;Bucură-te, povățuitoarea noastră spre mântuire;Bucură-te, sfințitoarea gândurilor noastre;Bucură-te, ceea ce ne dăruiești îndemn la rugăciune;Bucură-te, mireasa Împărăției cerurilor;Bucură-te, icoana viețuirii îngerești;Bucură-te, pace sfântă a inimilor smerite;Bucură-te, ceea ce ai venit pe pământ românesc;Bucură-te, lumina rugăciunii neîncetate;Bucură-te, ocrotitoarea ierarhilor ortodocși;Bucură-te, povățuitoarea slujitorilor evlavioși ai Bisericii;Bucură-te, candelă care luminezi inimile monahilor;Bucură-te, călăuză a dreptcredincioșilor;Bucură-te, Maică Fecioară, ușa milostivirii! Condacul 5 A lăcrimat cu durere și cu umilință în suflet episcopul Vasile când tu, Maica lui Hristos i-ai șoptit tainic în inimă pricina pentru care ai adus icoana ta la obștea monahală de la Mănăstirea Ghighiu, iar el, cerându-și iertare de la tine, Preacurată Fecioară, a înțeles că este voia lui Dumnezeu, Căruia I-a cântat: Aliluia! Icosul 5 Prin lucrarea ta, Preacurată Stăpână, umbrit de raza Duhului, Preasfințitul Episcop a înțeles că din pricina păcatelor poporului său, ai luat din patria lui icoana înaintea căreia, la despărțire, a cântat cu umilință așa:Bucură-te, dătătoare de binecuvântări cerești;Bucură-te, ceea ce înnoiești inimile prin smerenie;Bucură-te, trâmbiță care ne trezești din somnul păcatului;Bucură-te, ceea ce nu voiești pierzarea oamenilor;Bucură-te, mustrătoare spre îndreptare a celor fărădelege;Bucură-te, pământ al făgăduinței dăruit credincioșilor;Bucură-te, ceea ce ne îndemni stăruitor la pocăință;Bucură-te, mijlocitoare grabnică pentru poporul umilit;Bucură-te, înțelepțire tainică a smeriților rugători;Bucură-te, ceea ce nu îngădui înmulțirea păcatului;Bucură-te, ceea ce iubești evlavia celor prigoniți;Bucură-te, ceea ce odihnești inimile curate și smerite;Bucură-te, sfântă alinare a sufletelor noastre;Bucură-te, Maică Fecioară, ușa milostivirii! Condacul 6 În vremea prigoanei începute de cei fără de Dumnezeu, ai primit închinare de taină de la binecredincioșii care s-au îndreptat cu evlavie către tine, ocrotitoarea lor, Maica lui Dumnezeu, că au păstrat aprinsă dragostea către icoana ta cea sfântă, numită Siriaca, prin care primim binecuvântări și tămăduiri, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 6 Te-ai arătat stareței Pelaghia, pe când se închina la Locurile Sfinte, și i-ai spus: Scoateți-mă de aici, am venit să ajut lumea!, poruncindu-i ca, după căderea potrivnicilor lui Dumnezeu, să mute icoana ta în biserica mare a mănăstirii, spre bucuria tuturor credincioșilor care îți cântă laude ca acestea:Bucură-te, ceea ce ai împlinit lucrare dumnezeiască;Bucură-te, pavăza nebiruită a mănăstirii Ghighiu;Bucură-te, dar dumnezeiesc revărsat peste lume;Bucură-te, ceea ce toate le faci pentru mântuirea noastră;Bucură-te, ceea ce din icoană Îl arăți pe Fiul tău;Bucură-te, ceea ce ai auzit suspinele celor din nevoi;Bucură-te, ceea ce ai lucrat în lume venirea harului;Bucură-te, împlinitoarea cererilor dreptslăvitorilor;Bucură-te, risipitoarea gândurilor întunecate;Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii neîncetate;Bucură-te, îndemnătoare la pocăință spre mântuire;Bucură-te, porumbiță care vestești împăcarea cu Dumnezeu;Bucură-te, Maică Fecioară, ușa milostivirii! Condacul 7 Mulțime de credincioși s-au adunat într-un gând să vadă cinstită icoana ta care, prin minune dumnezeiască, a fost adusă din Siria în România; iar noi, aflând de bunăvoința ta spre noi, de mijlocirea și purtarea ta de grijă, Maica lui Dumnezeu, strigăm cu mulțumire Fiului tău: Aliluia! Icosul 7 Cu mare bucurie și evlavie, soborul de monahii și slujitorii Sfântului Altar ți-au așezat icoana cu numele Siriaca în biserica mare a mănăstirii, ca pe o comoară a darurilor dumnezeiești, că ai binevoit să asculți cu blândețe rugăciunile inimilor smerite împovărate de dureri și suferințe, care te laudă neîncetat așa:Bucură-te, acoperământ dăruitor de sfințenie;Bucură-te, lăcaș al Vieții, care ai venit în casa robilor tăi;Bucură-te, ceea ce pe toți ne ocrotești cu rugăciunile tale;Bucură-te, ceea ce cu dragoste ne-ai adus icoana spre închinare;Bucură-te, îndrumătoarea rugătorilor credincioși;Bucură-te, ceea ce nu ai trecut cu vederea cererea lor;Bucură-te, stea care ne călăuzești prin noaptea vieții;Bucură-te, pod care ne treci de pe pământ la
Acatistul Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe iubitorul de nevoințe sihăstrești și ierarhul preaînțelept al Bisericii lui Hristos, pe Pahomie, floarea cea minunată a pământului Gledinului, să-l lăudăm după vrednicie, ca pe cel ce s-a învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi lucrarea rugăciunii celei curate și a birui uneltirile vrăjmașilor. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie să-i cântăm: Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînțelepte! Icosul 1 Din pruncie ți-ai împodobit viața cu virtuțile creștinești; căci minunații tăi părinți din Gledinul Bistriței ți-au sădit în suflet credința cea de viață dătătoare și iubirea de Hristos, care te-au ajutat să-ți aduci tinerețea ta prinos de bună mireasmă lui Dumnezeu. Pentru aceasta, vrednicule de laudă Pahomie, îți aducem cântare:Bucură-te, odraslă minunată a plaiurilor transilvane;Bucură-te, că te-ai născut din părinți binecredincioși;Bucură-te, că ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;Bucură-te, că ai primit la botez numele Sfântului Apostol Petru;Bucură-te, că din tinerețile tale te-ai aplecat spre nevoință;Bucură-te, cel ce ai crescut în dreapta credință;Bucură-te, că sufletul ți-ai hrănit cu învățăturile lui Hristos;Bucură-te, că niciodată nu te-ai depărtat de dragostea Lui;Bucură-te, că te-ai adăpat din izvoarele Duhului Sfânt;Bucură-te, că de plăcerile lumești nu ți-ai lipit sufletul;Bucură-te, că viața plăcută lui Dumnezeu ai râvnit-o;Bucură-te, că din tinerețe te-ai arătat apărător al dreptei credințe;Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînțelepte! Condacul al 2-lea Ascultând cuvântul Mântuitorului, care zice: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”, îndată ai părăsit locurile natale ale Gledinului și ai plecat în lavra Neamțului, unde ți-ai închinat viața slujirii lui Dumnezeu, potrivit rânduielilor părintești, cântând neîncetat: Aliluia! Icosul al 2-lea Dacă ai intrat în obștea fraților și părinților din lavra Neamțului, ai căutat, ca un doritor de cele dumnezeiești, să urmezi pravila Bisericii și să te înduhovnicești din viața călugărilor îmbunătățiți, dând slavă lui Dumnezeu pentru că ți-a îndreptat pașii spre tot lucrul cel bun. Pentru aceasta, minunându-ne de râvna ta, Părinte, cu bucurie îți cântăm:Bucură-te, vistierie în care se adună roadele Duhului Sfânt;Bucură-te, că ai luat crucea și I-ai urmat lui Hristos;Bucură-te, tânăr înțelept lucrător al virtuților;Bucură-te, suflet plin de mireasma Duhului;Bucură-te, iconom al tainelor dumnezeiești;Bucură-te, floare a Gledinului răsădită în pământul Moldovei;Bucură-te, purtătorul suferințelor celor din Ardeal;Bucură-te, râvnitor pentru casa Domnului;Bucură-te, smerit ascultător față de mai-marii mănăstirii;Bucură-te, împlinitor al sfaturilor părinților îmbunătățiți;Bucură-te, că prin ascultare desăvârșită ai dobândit smerita cugetare;Bucură-te, lucrător iscusit în via Domnului;Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînțelepte! Condacul al 3-lea Văzând starețul Ioan al Neamțului râvna ta pentru cele duhovnicești, te-a împodobit cu schima călugăriei, pe care ai primit-o ca din mâna lui Hristos, iar după această chemare îngerească, mânat de dorirea bunătăților celor veșnice, te-ai angajat mai cu râvnă la lucrarea faptelor bune, cântând: Aliluia! Icosul al 3-lea Întărit fiind de puterea Duhului Sfânt dăruit la primirea chipului celui îngeresc în Lavra Neamțului, cu osârdie ai împlinit, Sfinte Părinte, poruncile Evangheliei și ai urmat calea sfinților cuvioși, încât numele tău s-a făcut cunoscut între toți frații și părinții mănăstirilor nemțene, pentru care îți cântăm unele ca acestea:Bucură-te, părinte bun, plin de mireasmă duhovnicească;Bucură-te, suflet luminat de razele dumnezeirii;Bucură-te, floare aleasă, udată de roua Duhului Sfânt;Bucură-te, trandafir cu petalele în lumina necreată;Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu virtuțile ca și cu o haină;Bucură-te, că postul și rugăciunea ți-au încununat viața;Bucură-te, păstrător și împlinitor al rânduielilor călugărești;Bucură-te, pildă bună monahilor nevoitori;Bucură-te, că te-ai deprins cu rugăciunea inimii;Bucură-te, rugător fierbinte pentru neamul tău;Bucură-te, bucuria călugărilor și lauda ortodocșilor ardeleni;Bucură-te, împlinitor al voii lui Dumnezeu;Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînțelepte! Condacul al 4-lea Rugându-te neîncetat la icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Mănăstirea Neamț, ai dobândit de la Preadulcele ei Fiu, Hristos, putere și har, prin care ai îndepărtat din viața ta ispitele și uneltirile vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, cântând neîncetat cântarea: Aliluia! Icosul al 4-lea Văzând înțelepciunea și dreapta socoteală pe care ți-a dat-o Dumnezeu, mitropolitul Moldovei te-a chemat la treapta sfântă a preoției, după care ai fost numit și egumen al Mănăstirii Neamț, vrednicule de laudă Părinte Pahomie, iubitorule de Hristos; pentru aceasta, primește de la noi cântarea:Bucură-te, vrednic slujitor al tainelor lui Dumnezeu;Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt din Biserica lui Hristos;Bucură-te, egumen înțelept și candelă aprinsă în lavra Neamțului;Bucură-te, luminător al monahilor și pildă începătorilor;Bucură-te, luptător neînfricat împotriva nedreptăților;Bucură-te, că zbuciumul veacului tău nu te-a tulburat;Bucură-te, că jugul lui Hristos cu cinste l-ai purtat;Bucură-te, duhovnic iscusit pentru mulți nevoitori;Bucură-te, povățuitor al voievozilor neamului tău;Bucură-te, reazem al celor osteniți și ajutător al săracilor;Bucură-te, bun chivernisitor al treburilor mănăstirești;Bucură-te, iubitorule de înțelepciune și liniște duhovnicească;Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînțelepte! Condacul al 5-lea Precum cerbul care caută să se adape din izvoarele cele limpezi ale munților, așa și sufletul tău dorea să se adape din izvoarele nesecate ale liniștii sihăstrești, Părinte Pahomie; pentru aceasta ai părăsit de bunăvoie ostenelile conducerii Mănăstirii Neamț și, cu binecuvântare, te-ai depărtat în singurătatea munților pentru a petrece împreună cu îngerii și a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul a 5-lea Purtător fiind de harul Duhului Sfânt și având pururea în ființa ta conștiința prezenței lui Dumnezeu, nu te-ai înfricoșat nicicum de ispitele și primejdiile pustiei, ci te-ai ridicat ca un stâlp de foc arzând, pentru dragostea lui Hristos, prin rugăciune și cugetare la cele cerești. Pentru aceasta, te lăudăm, zicând:Bucură-te, că ființa ți-a fost pătrunsă de dragostea Sfintei Treimi;Bucură-te, pustnic desăvârșit și alăută a Duhului;Bucură-te, cel ce ai înflorit pustia ca și crinul;Bucură-te, neadormit rugător plin de putere dumnezeiască;Bucură-te, minte trează și plină de smerita cugetare;Bucură-te, ochi lăuntric descoperitor al tainelor dumnezeiești;Bucură-te, cel ce harul l-ai dobândit prin rugăciune neîncetată;Bucură-te, cel ce toată viața ți-a fost ca o Sfântă Liturghie;Bucură-te, cel ce ai împlinit voia lui Dumnezeu;Bucură-te, că întru tine s-a împlinit chipul lui Hristos;Bucură-te, că Muntele Chiriacu pe care ai sihăstrit Tabor s-a arătat;Bucură-te, că Maica Domnului ți-a fost ocrotitoare;Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînțelepte! Condacul al 6-lea Nici asprimea iernii, nici viforul ispitelor, nici lipsurile pustiei nu te-au despărțit, minunate Părinte, de dragostea lui Hristos, Cel ce te-a iubit. Nevoințele tale au întărit în credință și răbdare pe ucenicii tăi, împreună nevoitori, Sofronie, Macarie și Lazăr,
Paraclisul Izvorului Tămăduirii lumea-ortodoxa
Tropar Ca un izvor neîmpuținat al milostivirii, de Dumnezeu dăruită Născătoare de Dumnezeu curată, izvorăște-ne apa darurilor tale; căci cu credință cinstim izvorul tău cel sfânt, care revarsă lumii ape de mântuire, ca să ne izbăvim de bolile sufletești și să ne învrednicim de darul tămăduirilor. Canonul (Alcătuire a monahului Gherasim Micraghiananitul) Cântarea 1 Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Preabinecuvântată Marie, izvor de Dumnezeu arătat al nematerialnicelor ape dătătoare de viață, șuvoaiele dumnezeieștii tale milostiviri revarsă-le nouă, celor ce cu credință slujim ție. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Apa izvorului tău rourează și adapă, Fecioară, și face roditoare într-o credință sufletele cele arse de multe dureri, cu lucrarea bunătății tale. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Când a auzit glasul tău, Fecioară, Leon a aflat izvorul tău cel minunat, de care apropiindu-ne cu credință și cu dragoste, primim dar de sfințenie. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Curățește-mi mintea și sufletul meu cel întinat, Fecioară, cu apele bogatelor tale îndurări și cu tainicele revărsări ale darurilor tale, Născătoare de Dumnezeu. Cântarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Ca mierea din piatră, precum zice David, așa a izvorât, Curată, apa izvorului tău în Bizanț, care, fiind gustată, dăruiește celor ce te slăvesc îndulcirea mântuitoare a bunătăților tale. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Cei însetați de apă, sârguiți-vă la izvorul Pururea Fecioarei Maria, Maica lui Dumnezeu, ca să stingeți arșița cumplitului păcat și să luați har și milă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Ca una ce ai născut pe Hristos, ai izvorât lumii curăție mântuitoare, Fecioară, iar acum ai dat izvorul tău, care izvorăște nectarul nestricăciunii tuturor celor ce aleargă cu credință. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Având eu minte neînțeleaptă, am băut otrava răutății cea ucigătoare de oameni și morții m-am dat; dar tu, prin apa izvorului tău purtător de viață, fă-mă iarăși viu și veselește-mi sufletul. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește-ne de ispitele celui potrivnic, Născătoare de Dumnezeu, ca un izvor neîmpuținat al milei dumnezeiești, pe noi, cei ce lăudăm minunile izvorului tău. Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. Sedealna Glasul al 2-lea Podobie: Ce ea ce ești rugătoare caldă… Izvor de bunătăți ești, pururea Fecioară, ceea ce ai născut pe Hristos, Adâncul bunătății; pentru aceasta, pe noi, cei ce alergăm la harul tău, Izvorule de viață purtător, izbăvește-ne din tot felul de patimi și dăruiește pace sufletelor noastre. Cântarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Dezlegare de orice răutate culeg cei ce se sârguiesc la apa ta; pentru aceasta, Maică-Fecioară, vestim multele tale minuni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Ca un nor de Dumnezeu rouat, picură dumnezeiasca apă nemuritoare nouă, celor ce alergăm cu credință la cinstitul tău locaș, Preacurată. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Născătoare de Dumnezeu, ca un izvor nesecat al milostivirii, îndreptare dăruiește-le celor care, deși zdrobiți de patimi, cu căldură aleargă la acoperământul tău. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Cei cuprinși de primejdii, alergând la cinstitul tău locaș, Stăpână, sunt izbăviți de necazuri și slăvesc măririle tale. Cântarea a 5-a Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Omoară cugetul nostru cel pământesc, Fecioară, cu lucrarea cea minunată și de viață făcătoare ce se revarsă din curgerea izvorului tău. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Înviază-mi inima cea omorâtă, tu, ceea ce mai presus de fire ai adus la viață pe cei morți prin stropirea cu apă din fântâna ta. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Arătatu-s-a cu adevărat locaș de vindecare a oricărui necaz cinstita biserică ce ai binevoit a purta dumnezeiescul nume al izvorului tău, Născătoare de Dumnezeu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Tainic s-au ridicat și au cuprins marginile lumii lucrarea și harul cel izbăvitor al sfântului tău izvor, Născătoare de Dumnezeu. Cântarea a 6-a Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci, ca Iona mă rog Ţie: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Apa izvorului tău celui purtător de viață, fiind plină de dumnezeiescul har, vindecă slăbiciunile trupurilor și alungă cetele demonilor; pentru aceasta, Curată, tămăduiește-ne și nouă sufletele și trupurile. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Revărsându-se fără zgomot apa izvorului tău în cetatea Bizanțului, sfințește cetele credincioșilor care o iau cu credință fierbinte; deci și pe cei ce vin acum cu credință la dumnezeiasca ta biserică, sfințește-i, Curată. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Născătoare de Dumnezeu, Izvor de viață purtător, precum ai potolit suferința cea greu de vindecat a credincioșilor împărați, așa tămăduiește și a mea inimă bolnavă și durerile trupului și păzește-mă nevătămat de cumplitele primejdii. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Apoi aceste Stihiri: Izbăvește-ne de ispitele celui potrivnic, Născătoare de Dumnezeu, ca un izvor neîmpuținat al milei dumnezeiești, pe noi, cei ce lăudăm minunile izvorului tău. Preacurată, ceea ce negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca una ce ai îndrăznire de Maică. Condacul Glasul al 2-lea Podobie: Cu curgerile sângiurilor tale… Ca un izvor de viață purtător al dumnezeiescului har, întru tot lăudată Fecioară, Împărăteasă
Acatistul Intrării Domnului în Ierusalim
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Alesule Împărat al Sionului de Sus, Blândule Biruitor și Dreptule Izbăvitor, Cel ce întru cele de sus ești purtat de Heruvimi și cântat de Serafimi, Te vedem acum pe mânz de asin intrând în Ierusalim, la patima cea de voie. Pentru acesta ne închinăm coborârii Tale celei negrăite și cu stâlpări și ramuri de copaci, Te întâmpinăm în smerenie și cu pruncii îți cântăm: Binecuvântat ești Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! Icosul 1 Cetele Arhanghelilor și ale îngerilor au văzut, cu frică și cu cutremur, din înălțimile cerești, intrarea Ta în Ierusalim, la patima cea de bună voie, Hristoase Mântuitorule. În chip nevăzut Te-au urmat cu Apostolii și cu pruncii evreilor au cântat: „Osana întru cei de Sus!” și au zis unele ca acestea:Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul nostru, că ai cercetat și ai săvârșit mântuirea poporului Tău;Binecuvântat ești, Stăpâne Hristoase, că ai venit și ai dăruit prin Cruce mântuirea fiilor Tăi;Binecuvântat ești, Cel ce ai venit să-l chemi pe Adam din adâncurile iadului;Binecuvântat ești, Cel ce ai venit să slobozești pe Eva din mâhnirea cea de demult;Binecuvântat ești, Cel ce ai binevestit pace lui Israel și mântuire neamurilor;Binecuvântat ești, Cel ce ai vestit Noul Legământ prin curgerea Sângelui Tău;Binecuvântat ești, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! Condacul al 2-lea Văzându-Te Marta și Maria pe Tine, lisuse, că ai venit iarăși în Betania cu șase zile înainte de Paști, Ți-au gătit cină mare, iar Lazăr, fiind unul din cei ce ședeau la masă, Marta cu sârguință îți slujea, Dătătorule a toate, Maria, însă, partea cea bună și-a ales, fiindu-Ți recunoscătoare pentru învierea fratelui ei și luând o litră cu mir de nard curat, de mare preț, Ți-a uns preacuratele Tale picioare și le-a șters cu părul capului ei și cu iubire, din preaplinul inimii, Ți-a cântat: Aliluia! Icosul al 2-lea Înțelesul cel greu de pătruns al venirii Tale la patima cea de voie neputând să-l priceapă, Iuda, care, voind să Te vândă, s-a tulburat văzând că Maria îți unge cu mir picioarele Tale, Doamne, a zis: „De ce s-a făcut această risipă? Mirul acesta se putea vinde cu trei sute de dinari si să fie dați săracilor”. Dar el a zis aceasta, nu pentru că avea grijă de săraci, ci pentru că era fur. Tu, însă, Doamne, știind că în curând vei suferi moarte, ai îndreptățit această femeie, zicând: „Să o lăsăm, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat”. Pentru aceasta, cinstind venirea Ta la patima cea de bunăvoie, îți cântăm așa:Binecuvântat ești, Doamne, că la cină ai fost gătit de Maria pentru îngropare;Binecuvântat ești, lisuse, că ai fost osândit la moarte de către Iuda, în sufletul lui, încă fiind în Betania;Binecuvântat ești, Cel ce ai venit în Betania, în casa păcii, ca să primești ungere cu mir de la Maria;Binecuvântat ești, Cel ce ai venit la Ierusalim, la patima de bunăvoie, ca să vestești lumii întregi iubirea;Binecuvântat ești, Cel ce pe Lazăr l-ai sculat din morți, ca venirea Ta să fie cu putere;Binecuvântat ești, Cel ce Însuți Te-ai sculat din mormânt, ca intrarea Ta să fie cu tărie;Binecuvântat ești, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! Condacul al 3-lea Având cu adevărat putere Dumnezeiască, Stăpâne Hristoase, foarte de dimineață, ai plecat din Betania și apropiindu-Te de Betfaghe, ai trimis pe doi din ucenicii Tăi, zicând: Mergeți în satul dinaintea voastră și acolo veți găsi un asin și un mânz legat, pe care nimeni dintre oameni n-a șezut vreodată. Și dezlegându-l să Mi-l aduceți. Și dacă va întreba cineva: Pentru ce îl dezlegați?, veți zice că Domnului îi trebuiește și să cântați: Aliluia! Icosul al 3-lea Plecând ucenicii au adus asinul și mânzul și și-au pus hainele peste acesta. Tu, însă, Dumnezeu fiind, purtat de Heruvimi, pentru noi Te-ai așezat pe mânzul asinei și, ca un Împărat blând, cu pace ai săvârșit intrarea în cetatea Părintelui Tău David. Pentru această și noi Te întâmpinăm cu aceste laude:Binecuvântat ești, Cel ce împreună cu Tatăl întru cele înalte șezi pe tron, dar ai binevoit să stai și pe mânzul asinei;Binecuvântat ești, Cel ce în Ceruri ești închinat de Puterile înalte, iar pe pământ ai primit închinare de la prunci;Binecuvântat ești, Cel ce împărățești cu tărie veacurile și ai venit cu slavă în Ierusalim;Binecuvântat ești, Cel ce privești la cei smeriți și cu blândețe ai venit întru ale Tale;Binecuvântat ești, Cel ce, șezând pe asin necuvântător, ai vrut să dezlegi necuvântarea cea de demult;Binecuvântat ești, Cel ce întru cele de jos primind micșorarea, sus, în Ceruri, ai șezut împreună cu Tatăl și cu Duhul;Binecuvântat ești, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! Condacul al 4-lea Furtună de gânduri îndoite îmi tulbură mintea și cum voi putea cânta cu vrednicie taina coborârii Tale, Doamne, că, având tron Cerul, ai șezut pe mânzul asinei, ca să-l cauți pe om, vrând să dezlegi necuvântarea lui cea mai dinainte, ca să se plinească cele spuse de Zaharia, prorocul, care zice: „Bucură-Te foarte, fiica Sionului, veselește-Te fiica Ierusalimului, căci iată împăratul Tău vine la Tine drept biruitor; smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei”. Pentru aceasta preaslăvim intrarea Ta cu pace, călare pe mânz, în Ierusalim și din adâncul sufletului Îți cântăm: Aliluia! Icosul al 4-lea Auzind mulțimile care au venit la prăznuire că Tu, Doamne, intri în Ierusalim, s-au adunat împreună și își așterneau hainele lor pe cale, alții tăiau ramuri de copaci și mergând în urma Ta cântau: Osana, Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este împărăția ce vine întru numele Domnului și tatălui nostru David! Osana, întru cei de sus! Pentru aceasta și noi în această zi de înainte prăznuire, purtând semnele Învierii Tale, ramuri de copaci, ca unui Biruitor al morții Îi cântăm:Binecuvântat ești, Împăratul lui Israel, Care ai venit să cauți împărăție care nu este din lumea aceasta;Binecuvântat ești, Fiul lui David, Cel ce nu ai vrut să frângi trestia plecată;Binecuvântat ești, Păstorul cel Bun, Care ai venit să cauți oaia cea
Acatistul Izvorului Tămăduirilor Născătoarei de Dumnezeu
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe fântâna cea pururea curgătoare și de viață dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăște apele darului mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credință și să zicem: „rugămu-ne, rourează-ne cu darul tău”, ca să strigăm ție: Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător! Icosul 1 Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ceea ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta ca să te slăvesc strigând către izvorul tău unele ca acestea:Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea norilor reverși minuni peste toată lumea;Bucură-te, Siloame al doilea, care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;Bucură-te, apă care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului lucrare ai primit;Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre trebuința celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;Bucură-te, că tuturor le dai, celor ce cer, întărire sufletelor și sănătate trupurilor;Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător! Condacul al 2-lea Stăpânul cerului și al pământului, lucruri minunate și prea slăvite a săvârșit întru tine, ceea ce ești cu totul fără prihană, pentru că de sus a picurat, arătat, ca o ploaie în pântecele tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-te pe tine izvor de tămăduiri, care vindeci pe toți cei ce-ți cântă: Aliluia! Icosul al 2-lea Dumnezeiesc izvor al Raiului Fecioară și Maică cerească pe tine te numim după vrednicie, căci curgerea și darul izvorului tău au străbătut în cele patru părți ale pământului, care se acoperă pururea cu străine minuni, din apa ce se dă spre băutură tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toți creștinii, cu credință alergăm la izvorul tău, scoțând totdeauna apă, cu sfințenie și cu dulceață zicând:Bucură-te, izvorule curgător de tămăduiri;Bucură-te, că în dar reverși din destul, bogate vindecări celor bolnavi;Bucură-te, că pe cei orbi, ce aleargă la tine, a vedea lămurit îi faci;Bucură-te, că pe mulți șchiopi i-ai îndreptat;Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai întărit;Bucură-te, că prin turnarea apei de trei ori pe cel mort, l-ai vindecat;Bucura-te, minune străină, acoperită pururea de slava Celui Preaînalt;Bucură-te, că pe tine te numim rai cugetător;Bucură-te, căci ca o ploaie pe pământ uscat căzând adăpi sufletele cele însetate de viață;Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător! Condacul al 3-lea Puterile tale cele mari și pline de minuni nedeșertate și mai presus de fire pe care tuturor le reverși, cine le va putea spune, o, izvorule dătător de daruri; că nu numai că gonești bolile cele cumplite de la cei ce aleargă la tine cu dragoste, ci și patimile cele sufletești le speli, curățindu-le, la toți cei ce-ți cântă ție: Aliluia! Icosul al 3-lea Pe norul cel ceresc cu cântări minunate să-l lăudăm credincioșii, care pe picătura Hristos, dătătorul de viață, pe pământ L-a plouat, pe apa cea dumnezeiască și vie, cea săltătoare și izvorâtoare, fără de moarte, a dăruit-o nouă credincioșilor care cântăm:Bucură-te, vasul băuturii celei dumnezeiești, ceea ce după băutură niciodată nu se deșartă;Bucură-te, ceea ce alungi setea care topește sufletele;Bucură-te, că din pântecele minții cei ce beau înțelepțește, revarsă râuri dumnezeiești;Bucură-te, că tuturor le izvorăști darul din destul;Bucură-te, izvor de viață primitor care pururea izvorăște daruri;Bucură-te, fântâna tămăduirilor, care toată tăria bolilor o arată a fi slabă și neputincioasă;Bucură-te, vedere orbilor;Bucură-te, dumnezeiască curăție a celor leproși;Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător! Condacul al 4-lea Izvorăște-mi mie Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, darurile Cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și dar credincioșilor, că tu pe Cuvântul Cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă și izvor de tămăduire, de obște, te-ai arătat tuturor celor ce-I cântă: Aliluia! Icosul al 4-lea Biserica ta, Preacurată Fecioară, se arată tuturor casă de doctorie mai presus de fire, că din moarte văzută, ridică arătat pe credincioșii cei ce aleargă la Dânsa și tuturor izvorăște dulceață din destul. Pentru care și noi nevrednicii cu cântări duhovnicești, veselindu-ne, zicem:Bucură-te, apa izvorului celui dătător de viață;Bucură-te, norul care aduci ploaie de mântuire;Bucură-te, vindecare a celor bolnavi;Bucură-te, slobozirea celor din primejdii;Bucură-te, răcoreala celor înfierbântați de arșița păcatelor;Bucură-te, luminarea ochilor orbiți de neștiință;Bucură-te, auzirea celor surzi;Bucură-te, că pe cei ce zăceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scăpat;Bucură-te, loc de tămăduire sfințit cu adevărat;Bucură-te, că ne izvorăști din Ceruri daruri fără împuținare;Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător! Condacul al 5-lea Daruri din destul curg din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că izvorăști apă de tămăduiri din care se adapă sufletele credincioșilor celor însetați de viață și gonești arșița păcatelor celor ce cântă: Aliluia! Icosul al 5-lea Neamul omenesc te laudă pe tine Preacinstită, că tuturor le izvorăști din Ceruri daruri fără încetare, arătându-te pe tine izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă, celor ce-ți aduc aceste cântări de laudă:Bucură-te, izvorâtoarea apei, Hristos, din care se adapă toată lumea;Bucură-te, că Făcătorul tuturor întru tine ca o picătură s-a pogorât arătat;Bucură-te, că pe cel orb l-ai făcut a vedea lumina;Bucură-te, izvorule care ai dezlegat prin apă firea pietrei cea înfricoșată;Bucură-te, curățirea leproșilor și sugrumarea diavolilor;Bucură-te, că pe împărați i-ai făcut credincioși desăvârșiți;Bucură-te, înțelepciunea celor simpli;Bucură-te, bogăție de daruri a săracilor;Bucură-te, că prin revărsarea apei, tămăduiri de multe feluri le-ai dăruit;Bucură-te, ceea ce ești izvor de viață dătător! Condacul al 6-lea Lucru cu adevărat necuprins și mai presus de fire este Cel ce s-a lucrat întru tine, Născătoare de Dumnezeu, că apa izvorului tău este tămăduirea bolilor celor de moarte aducătoare, ceea ce firea cu adevărat nu a văzut. Pentru care și noi cu umilință ne rugăm: Nu ne trece cu vederea, sârguiește ajutătoarea noastră grabnică și ne izbăvește din cursele vrăjmașilor ca să te lăudăm zicând așa: Aliluia! Icosul al 6-lea Măririle minunilor izvorului tău, Fecioară Preacurată, cine le va putea spune, ca ceea ce cu adevarat ai înspăimântat gândul omenesc prin picăturile izvorului tău, de care povestesc limpede lâna, și mana, și Siloamul, și piatra ceea ce a izvorât,
Acatistul Sfântului Mucenic Sava de la Buzău
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Sfinte Mucenice al lui Hristos, care din pruncie ai slăvit pe Dumnezeu prin a ta viață îngerească, trăită pe pământul țării noastre, cu credință și cu dragoste îți cântăm așa: Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credințe! Icosul 1 Îngerească viață din copilărie ai trăit, Sfinte Mucenice Sava, căci, prin cuvânt, cu fapte bune și prin cântare sfântă, meleagurile Buzăului le-ai luminat în duhul Evangheliei lui Hristos și pe strămoșii noștri la dreapta credință i-ai îndemnat, pentru care îți cântăm, zicând:Bucură-te, căci cu îngerii viețuiești, acum, în ceruri;Bucură-te, că de acolo neîncetat te rogi pentru noi;Bucură-te, că ale tale sfinte rugăciuni sunt bineprimite;Bucură-te, grabnic ajutător în nevoi și necazuri;Bucură-te, că te-ai făcut pe tine pildă vie de slujire lui Hristos;Bucură-te, că la Dumnezeu ai cugetat ziua și noaptea;Bucură-te, că ale tale tinereți lui Iisus le-ai închinat;Bucură-te, că în biserică cu glasul tău cel dulce ai cântat;Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credințe! Condacul al 2-lea Cu nespusă dragoste și evlavie creștină, L-ai slujit pe Dumnezeu în Biserică, prin rugăciune și post, asemănându-te prin aceasta cu îngerii din ceruri, unde neîncetat cânți împreună cu ei lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Asemenea unei făclii ce arde, te-ai aprins, o, Sfinte Mucenice Sava, de focul dragostei lui Dumnezeu, punându-ți viața în primejdie, prin apărarea dreptei credințe creștine de păgânii care slujeau cele neînsuflețite, și ai îndemnat pe toți credincioșii Bisericii să se îndepărteze de mâncărurile cele jertfite idolilor; pentru aceasta, noi, cu bucurie, îți cântăm așa:Bucură-te, că lumina lui Hristos în tine a strălucit;Bucură-te, că învățăturile tale, Sfinte, pe mulți i-au luminat;Bucură-te, că nu ți-ai cruțat ale tale tinereți, pentru Hristos;Bucură-te, că te-ai împotrivit până la moarte păgânilor;Bucură-te, că ai arătat la toți neputința și zădărnicia idolilor;Bucură-te, că de mic ai iubit calea Bisericii, prin care dobândim mântuire;Bucură-te, că te-ai făcut pe tine străjer al Ortodoxiei;Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credințe! Condacul al 3-lea Sfântul Vasile cel Mare, printr-o scrisoare către guvernatorul Sciției Minor, a cerut să i se trimită, în grabă, moaștele Sfântului Mucenic Sava de la Buzău, pe care să le așeze la loc de cinste în Biserica din Capadocia, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 3-lea Ca-ntr-o icoană sfântă s-a zugrăvit viața ta cea duhovnicească în acea scrisoare a Bisericii din Goția către Biserica din Capadocia, care a primit ale tale moaște făcătoare de minuni, pentru care-ți cântăm așa:Bucură-te, că de numele tău se leagă vechimea creștinismului pe meleagurile buzoiene;Bucură-te, că în ținutul Buzăului ai viețuit ca un monah;Bucură-te, că ai fost apărător al dogmelor creștine în fața păgânilor;Bucură-te, că te-ai arătat pe tine foarte silitor spre orice lucru bun;Bucură-te, că ai trăit drept în credință până la moarte;Bucură-te, că în feciorie și în ascultare de Biserică ai viețuit;Bucură-te, că în biserică ai cântat neîncetat lui Dumnezeu;Bucură-te, că pe mulți i-ai întărit în duhul Evangheliei lui Hristos;Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credințe! Condacul al 4-lea Mulțimea prigoanelor și răutatea păgânilor din Goția nu te-au îndepărtat pe tine, Sfinte Mucenice Sava, de la dreapta credință a Bisericii, pentru care, împreună cu tine, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Nevoind să mănânci din jertfele idolilor, Sfinte Mucenice Sava, ai fost supus la grele și mari chinuri, pe care însă le-ai biruit cu dragostea fierbinte pentru Hristos, pentru care-ți cântăm așa:Bucură-te, că mai presus de toate L-ai iubit pe Dumnezeu;Bucură-te, că sufletul tău l-ai încredințat Mântuitorului Hristos;Bucură-te, că nu te-ai înfricoșat de cei ce ucid trupul;Bucură-te, că Atanaric al goților n-a putut să te îndepărteze de Biserică;Bucură-te, că ai răbdat cu bărbăție crucea suferințelor;Bucură-te, că pentru credință ai fost scos afară din satul tău;Bucură-te, că prin toate persecuțiile îndurate și mai mult te-ai întărit în credință;Bucură-te, că în apa Buzăului ai primit cununa muceniciei;Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credințe! Condacul al 5-lea În Săptămâna Luminată a Sfintelor Paști, Sfinte Mucenice Sava, ai fost chinuit împreună cu duhovnicul tău, preotul Sansala, iar tâlharii cei nelegiuiți v-au prigonit amarnic, pe voi, care v-ați închinat și ați cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Fiind prigoane împotriva creștinilor, tu, Sfinte Mucenice Sava, ai îndrăznit să prăznuiești, cu bucurie, în biserica satului tău, Sfintele Paști, împreună cu preotul Sansala, unde ai fost găsit de Atharid, prigonitorul care v-a dus prin locuri pustiite de focul migratorilor, bătându-vă pe voi cu nuiele și bice, fără de milă, pătimind mult pentru credința în Hristos. Pentru aceasta și noi îți cântăm:Bucură-te, că multe cu bucurie mare ai pătimit pentru dreapta credință;Bucură-te, că nu te-ai lepădat de Taina Sfântului Botez;Bucură-te, că Învierea lui Hristos ți-a dat tărie în credința cea dreaptă;Bucură-te, că în Săptămâna Luminată a Sfintelor Paști ai fost martirizat;Bucură-te, că și acum, în ceruri, proslăvești Învierea Mântuitorului Iisus Hristos;Bucură-te, că la necazuri și prigoane te întăreai, preamărind pe Dumnezeu;Bucură-te, că până în clipa morții ai cântat: Hristos a înviat;Bucură-te, că apele Buzăului ți-au spălat ale tale răni însângerate;Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credințe! Condacul al 6-lea Moaștele tale, Sfinte Mucenice Sava, au fost mutate de la Buzău pe malul Mării Negre, în cetatea Tomisului, prin stăruința preastrălucitului guvernator al Sciției Minor, Iunius Soranus, care, împreună cu fericitul episcop Bretanion și cu mult popor, le-a primit cu mare cinste și cu bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Aflând Sfântul Vasile cel Mare de ale tale moaște, Sfinte Mucenice Sava, a trimis o scrisoare Sfântului Bretanion, episcopul de Tomis, prin care-l ruga stăruitor să le trimită în Capadocia. Pe care cu multă evlavie primindu-le, te-a preamărit, zicând așa:Bucură-te, că pe meleagurile Buzăului ai viețuit;Bucură-te, că prin viață curată și smerenie ai ajuns în rândul sfinților;Bucură-te, că te-ai luptat ca un viteaz ostaș împotriva ispitelor și păcatelor;Bucură-te, că te-ai învrednicit de mari daruri de la Dumnezeu;Bucură-te, că pentru mulți ai fost o pildă vie de credință;Bucură-te, că pe cei din Tomis i-ai mângâiat prin ale tale sfinte moaște;Bucură-te, că pe mulți i-ai întors la dreapta credință;Bucură-te, că și celor din Capadocia mare bucurie le-ai adus cu moaștele tale sfinte;Bucură-te,
(Audio) Paraclisul Maicii Domnului
(Audio) Paraclisul Maicii Domnului
Acatistul Sfântului și Dreptului Lazăr
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Ca un adevărat prieten și casnic al lui Hristos, din mormânt ai înviat a patra zi la chemarea cea dătătoare de viață a Domnului, iar acum, stând înaintea jertfelnicului ceresc, roagă-te să fie izbăviți de tot necazul cei ce-ți cântă ție: Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Icosul 1 Viețuind după Lege și având neprihănită purtare, Sfinte Lazăr, te-ai arătat prieten al lui Hristos, căci încă de aici El te-a învrednicit de bogate daruri, minunat fiind, prin care luminezi pe cei ce-ți cântă unele ca acestea:Bucură-te, dumnezeiesc prieten al lui Hristos;Bucură-te, flacără a luminii celei fără de materie;Bucură-te, împlinitor al poruncilor Legii;Bucură-te, cel plin de darurile harului;Bucură-te, cel ce, prin viața ta, ai arătat înălțimea curăției;Bucură-te, adâncime a cunoștinței dumnezeiești a Întrupării lui Hristos;Bucură-te, cel ce, trăind după Lege, strălucești cu sfințenia;Bucură-te, cel ce faci cunoscut harul Mântuitorului;Bucură-te, steaua iubirii celei mai înalte;Bucură-te, furtună înfricoșătoare pentru înșelăciunea cea josnică;Bucură-te, chip al vieții virtuoase;Bucură-te, grădină a cereștilor obiceiuri;Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Condacul 2 Văzând Hristos – Cuvântul felul vieții tale, te-a arătat prieten apropiat; și, făcându-te părtaș tainei celei negrăite a Întrupării Sale, fericite Lazăr, cu evlavie I-ai adus cântarea: Aliluia! Icosul 2 Cu nădejde puternică, L-ai așteptat întru răbdare pe Hristos, Care pentru noi cu trupul S-a arătat, și, văzând cu ochii tăi iubirea Sa cea sfântă, L-ai urmat cu credință și sufletește te-ai unit cu El. Pentru aceasta, lăudând strălucirea ta, strigăm unele ca acestea:Bucură-te, cel ce cunoști tainele lui Dumnezeu-Cuvântul;Bucură-te, cel ce ești străin de orice lucru lumesc;Bucură-te, cel ce ești rod al rânduielii Legii;Bucură-te, comoară a dumnezeieștilor înțelesuri;Bucură-te, pom care ai adus roadele harului;Bucură-te, izvor ceresc, ce răcorești pe cei credincioși;Bucură-te, că Domnului cu totul te-ai încredințat;Bucură-te, cel ce, cu gând dumnezeiesc, de cele lumești te-ai depărtat;Bucură-te, cel ce pe Hristos cu toată căldura L-ai iubit;Bucură-te, cel ce vezi strălucirea Lui;Bucură-te, cel ce ai rupt legătura cu cele stricăcioase;Bucură-te, cel ce te-ai îmbogățit cu frumusețea lui Dumnezeu;Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Condacul 3 În trup fiind Domnul, Sfinte Lazăr, cu ochii sufletului, te-ai alipit de El cu evlavie, făcându-te cunoscător al tainelor celor mai presus de minte, pentru care preamărești smerenia Lui cea sfântă, strigând: Aliluia! Icosul 3 Ai murit după legea firii și ai fost înmormântat de rude¬niile tale, care te plângeau pe tine, de Dumnezeu cugetătorule, dar, venind Hristos-Viața, cu glas de viață dătător, din mormânt te-a ridicat în chip minunat, pentru care auzi de la noi unele ca acestea:Bucură-te, floare a cucerniciei;Bucură-te, crin al nașterii din nou;Bucură-te, bună mireasmă a iubirii dumnezeiești;Bucură-te, tămâie bine-primită a rugăciunii;Bucură-te, viță care dai rodul cel dulce al întoarcerii la Hristos;Bucură-te, vas aurit al dumnezeieștii insuflări;Bucură-te, cel ce, la cuvântul Mântuitorului, ai înviat;Bucură-te, cel ce stai lângă tronul Domnului;Bucură-te, cinstită mângâiere a credincioșilor;Bucură-te, comoară a vieții neîntinate;Bucură-te, cel ce curățești întinăciunile sufletelor;Bucură-te, cel ce nimicești cursele vrăjmașilor;Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Condacul 4 Cunoscându-te pe Tine, Hristoase, că ești Izvorul Vieții, Marta și Maria strigau către Tine, plângând: Dacă erai în Betania, Milostive, nu ar fi murit fratele nostru! Dar Tu, înviindu-l pe acesta prin cuvântul Tău, ai primit de la ele cântarea de mulțumire: Aliluia! Icosul 4 Harul Duhului te-a arătat pe tine, cu adevărat, vas al cereștilor virtuți și sfânt ierarh, care cu dreaptă credință și cu toată cucernicia îi păstorești cum se cuvine pe cei ce strigă ție, cu frică de Dumnezeu:Bucură-te, ierarh dumnezeiesc;Bucură-te, păstor al cetății Chition;Bucură-te, cel ce ai dobândit râvna apostolilor;Bucură-te, cel ce ai primit harul îngerilor;Bucură-te, cel plin de Duhul Sfânt, ca un prieten al lui Hristos;Bucură-te, adevărat casnic al Mântuitorului și Dumnezeului nostru;Bucură-te, cel ce întru cuvioșie slujești Domnului;Bucură-te, cel ce ai strălucit ca un luminător în Chition;Bucură-te, laudă a sfinților păstori;Bucură-te, bucurie a cuvioșilor părinți;Bucură-te, cel ce pe Hristos L-ai slujit cu viața ta;Bucură-te, cel ce pe mulți i-ai luminat cu al tău cuvânt;Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Condacul 5 Ascultând de porunca dumnezeiască, te-ai așezat în Cipru, venind din Betania, întru tot fericite Lazăr; și, plin de râvnă apostolică, Bisericii din Chition te-ai arătat păstor de Dumnezeu luminat, care cânți lui Hristos, Mai-marele păstorilor: Aliluia! Icosul 5 Viața ta ți-ai călăuzit-o ca un slujitor al Domnului, cu credință și cu fapte sfinte, iar lumina Evangheliei deslușit ai descoperit-o prin purtarea ta, aducând către Atotțiitorul pe cei ce cu evlavie strigă ție unele ca acestea:Bucură-te, cunoscător desăvârșit al Evangheliei;Bucură-te, slujitor al Domnului;Bucură-te, podoabă cinstită a sfinților;Bucură-te, roadă a vieții celei înalte;Bucură-te, comoară veșnică a darurilor Duhului;Bucură-te, cort al harului și pășune veșnic neveștejită;Bucură-te, cel ce te-ai umplut de lumina nematerialnică a Dumnezeirii;Bucură-te, cel ce te-ai înălțat prin sârguința către cele cerești;Bucură-te, rază a dumnezeieștii bunătăți;Bucură-te, mireasmă a vieții celei preacurate;Bucură-te, cel ce oprești năvălirile patimilor;Bucură-te, cel ce dai bucurie celor aflați în întristări;Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Condacul 6 Cu adevărat Hristos, Prietenul tău, din mormânt te-a ridicat și, apoi, te-a arătat pe tine, fericite Lazăr, păstor, călăuzitor și păzitor al cetății Chition; Aceluia toate I le-ai dăruit, cântând cu înțelepciune: Aliluia! Icosul 6 Leon, înțeleptul împărat, cu evlavie a strămutat oarecând din Cipru în cetatea împărătească a Constantinopolului sfințitele tale moaște, care izvorăsc sfințenie și tămăduiri celor ce cu evlavie aleargă la tine, fericite, și grăiesc unele ca acestea:Bucură-te, vatră a dumnezeieștilor daruri;Bucură-te, cel ce ești părtaș al celor negrăite;Bucură-te, comoară a prieteniei Domnului;Bucură-te, vlăstar al vieții celei sfinte;Bucură-te, stâlp de Dumnezeu zidit, al iubirii lui Hristos;Bucură-te, izvor pururea curgător al apei Duhului;Bucură-te, cel ce dăruiești dulceața nestricăciunii;Bucură-te, cel ce alungi de la noi somnul trândăviei;Bucură-te, cel ce te-ai făcut apropiat al lui Hristos;Bucură-te, că pui pe fugă puterea vrăjmașului;Bucură-te, lumină strălucitoare a ciprioților;Bucură-te, flacără dumnezeiască a creștinilor;Bucură-te, Sfinte Lazăr, cel înviat de Hristos! Condacul 7 Călăuzit fiind de Hristos, pe când Acesta pe pământ a viețuit, ai crezut întru-Însul cu toată inima ta, făcând cele plăcute Domnului, iar El, chemându-te la Sine, prieten al Său te-a arătat, fericite Lazăr; pentru aceasta, cu evlavie strigai: Aliluia! Icosul
Rânduiala Ceasurilor Sfintelor Paști lumea-ortodoxa
În ziua luminatului praznic al Învierii lui Hristos, în toată Săptămâna Luminată, precum și la Odovania Paștilor (miercuri, înainte de Înălțarea Domnului), rugăciunile dimineții și ale serii sunt înlocuite de rostirea Ceasurilor, după următoarea rânduială: Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin. Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori) Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat. (de trei ori) Apoi se citește IPACOI, glasul al 4-lea: Venind mai înainte de zori cele ce au fost cu Maria şi găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce-L căutaţi printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare! Alergaţi şi vestiți lumii că S-a sculat Domnul, omorând moartea, că este Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce mântuieşte neamul omenesc. Condacul Glasul al 8-lea De Te-ai şi pogorât în mormânt, Cela ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bucuraţi-vă! și Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel Ce dai celor căzuţi ridicare. Și aceste tropare: În mormânt cu trupul, în iad cu Sufletul, ca un Dumnezeu, în Rai cu tâlharul şi pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce eşti necuprins. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Ca un purtător de viaţă, ca un mai înfrumuseţător decât raiul, cu adevărat şi mai luminat decât orice cămară împărătească s-a arătat, Hristoase, mormântul Tău, Izvorul Învierii noastre. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Ceea ce eşti locaş sfinţit dumnezeiesc al Celui Preaînalt, bucură-te! Că prin tine s-a dat bucuria, Născătoare de Dumnezeu, celor ce strigă: Binecuvântată eşti tu între femei, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, Stăpână. Apoi: Doamne miluieşte (de 40 de ori) Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin. Hristos a Înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte, viaţă dăruindu-le (de trei ori).
Acatistul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Ierarhe Calinic, veselește sufletele celor credincioși și atingerea de racla sfintelor tale moaște sfințește simțirile și dăruiește tămăduiri; pentru aceasta, după datorie, te cinstim pe tine și cu bucurie îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înțelepțite! Icosul 1 Adunarea îngerilor și soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor, ajutător al săracilor și îndreptător al monahilor, cel ce ai dus viață îngerească pe pământ și prin nevoințe și fapte bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos, te laudă, o Sfinte Ierarhe Calinic, și cu dragoste zice ție: Bucură-te, alesul lui Dumnezeu, plăcutul tuturor sfinților, lauda arhanghelilor și bucuria îngerilor; Bucură-te, veselia pruncilor și mireasma chipului călugăresc; Bucură-te, scutul și acoperământul Cernicăi, ocrotitorul Bucureștiului, păzirea Frăsineiului și lauda Râmnicului Severin; Bucură-te, lauda cea mare, că, după darul lui Dumnezeu, cu cuvântul tău ai legat ca parte femeiască la Frăsinei să nu intre; Bucură-te, că prin pilda vieții tale ești călăuză bună ostenitorilor în viața călugărească; Bucură-te, că de mari daruri te-ai învrednicit, fiind bolnavilor tămăduire, orbilor vedere, surzilor auzire, muților grăire; Bucură-te, izbăvitorul celor nedreptățiți, bucuria celor necăjiți și veselia celor ce nădăjduiesc întru tine și te cheamă într-ajutor; Bucură-te, îndreptătorul celor rătăciți, ridicarea celor căzuți și vistieria faptelor celor bune; Bucură-te, locașul luminii celei dumnezeiești, organ al Preasfântului Duh și stâlp neclintit al Bisericii; Bucură-te, bine-luptătorule, cel ce ai fost neînvins de furtuni și de ispite; Bucură-te, Părinte, de trei ori fericite; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înțelepțite! Condacul al 2-lea Văzând noi smeriții pe părinții tăi cucerindu-se și afierosindu-te Domnului și știindu-te noi pe tine, Sfinte, că din brațele maicii tale ai avut inima locaș al Preasfântului Duh, prin care te-ai dovedit mare între aleșii lui Dumnezeu, pentru aceea și noi, ca unii ce în Dumnezeu viem, trăim și ne mișcăm, împreună cu părinții tăi aducem Domnului toată slava, lauda, cinstea și închinăciunea, zicând: Pe Tine Doamne, Cel ce Te odihnești întru sfinți, binecuvântându-Te, Te adorăm, pe Tine Te lăudăm, Ție Îți mulțumim, Ție ne închinăm, în tot locul stăpânirii Tale, Ție Îți aducem ale Tale dintru ale Tale, de toate și pentru toate, cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Înțelegerea viețuirii celei ascunse în Iisus Hristos căutând a o înțelege, ai alergat din tinerețe în ostrovul pustnicesc al celui preacuvios și sfânt părinte Gheorghe, starețul de la Cernica, și viața ți-ai jertfit lui Hristos, făcându-te Biserică Preasfântului și închinatului Său Duh; trupul ți l-ai smerit cu privegherea, postul și rugăciunea, punând tuturor simțirilor povățuitor bun cugetul cel dinăuntru; ochiul ți-a fost ferit de toată vederea cea vicleană și auzul nestrăbătut de cuvinte deșarte, iar limba curată de vorbe necuviincioase; buzele curățate de lauda Domnului; mâinile ferite de faptele rele, lucrând numai cele bineplăcute Domnului; toate mădularele și gândul ți le-ai întărit cu harul Sfântului Duh, bineviețuind în duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării, al ascultării și al dragostei. Drept aceea, acum cu îngerii în ceruri petrecând, primește de la noi laude ca acestea: Bucură-te, diamantul răbdării în Ostrovul Cernicăi ascuns; Bucură-te, cel în care lucrează Dumnezeu cel nepătruns; Bucură-te, porumbelul Domnului, cel cu aripile Duhului mereu desfăcute; Bucură-te, urmaș iubit și moștenitor în virtute al starețului cuvios Gheorghe; Bucură-te, cel unit întru Dumnezeu cu duhovnicul tău, Pimen; Bucură-te, cel pecetluit cu amândoi în pravilele călugărești; Bucură-te, că de bunăvoia ta venind după Iisus, de tine însuți te-ai lepădat; Bucură-te, că, luându-ți crucea ta, ai urmat lui Hristos fără întoarcere; Bucură-te, că râvna asprimii tale celei de canon a uimit pe cârmuitori; Bucură-te, că ai amuțit pe clevetitori, ajunând prin îndelungate postiri de câte 40 de zile; Bucură-te, raiul fecioriei, întru care curăția a odrăslit; Bucură-te, pomul dragostei cerești, că de dorul și de focul dragostei preadulcelui nume al lui Iisus ți s-a mistuit inima; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înțelepțite! Condacul al 3-lea Puterea Celui de sus adumbrindu-ți inima ta, ai dorit, Părinte Sfinte, pe duhovnicul tău Pimen, precum odinioară Ioasaf pe Varlaam, și luând cu tine daruri de mult preț pentru sfintele lui Dumnezeu locașuri, ai pornit la Sfântul Munte al Atonului în căutarea lui acolo; apoi aprinzându-se în tine focul cel netrupesc de râvnă sfântă pentru altarele Domnului, te-ai întors în patria ta, „grădina Maicii Domnului”, cântând: Aliluia! Icosul al 3-lea Având pe Dumnezeu cel în Treime închinat sălășluit în sufletul tău, mare osârdie dovedit-ai, Părinte, în vremea stăreției tale, când cu lacrimi fierbinți către făcătorul de minuni Nicolae ți-ai pus sufletul tău pentru ocrotirea mulțimilor flămânde și înspăimântate ce alergaseră la tine îngrozite de urgia cea păgână, că, încă în priveghere fiind cu toată obștea ta, căruțe cu grâu în grabă și soseau; iar oștile păgâne înțelegând ocrotirea cea de sus și sfințenia ta, s-au întors rușinate, lăsându-ne amintire peste veacuri „fântâna turcului”. Pentru aceasta, împreună cu cei trecuți prin foc și prin apă și aduși la odihnă, cântare de mulțumire înălțăm și cu dragoste zicem: Bucură-te, asemănare cu Domnul prin iubirea de oameni, care suspină, însetează și aleargă să vindece orice pătimire; Bucură-te, milostivire de samarinean, ce arde pentru întreaga zidire; Bucură-te, alinarea suspinului celor ferecați; Bucură-te, căci cu măreția gloriei brațului tău păzești pe fiii celor apăsați; Bucură-te, văpaie dornică să ne îndrume; Bucură-te, revărsare de har peste lume; Bucură-te, cuibul celor înviforați; Bucură-te, hrana celor înfometați; Bucură-te, că ai scăpat de foamete și de boală obștea creștinească din război; Bucură-te, cel ce asemenea lui Moise te-ai arătat mare ocrotitor în primejdii; Bucură-te, că și tu ai împlinit faptele făcătorului de minuni Nicolae; Bucură-te, limanul cel lin al mulțimilor amărâte și oprimate; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înțelepțite! Condacul al 4-lea Vifor de gânduri despre sfârșitul veacului acestuia tulburându-te, îngeri coborând din înălțimea Tronului Preasfintei Treimi ți s-au înfățișat, descoperindu-ți taine asupra celor ce vor urma; și ție; celui ce iubești oamenii, ți s-au arătat aievea Ierarhul Nicolae și Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, împreună cu preacuviosul și sfântul părinte stareț Gheorghe, poruncindu-ți să zidești slăvit locaș de închinare, liman de mântuire celor păcătoși și
Acatistul Sfinților Mucenici Rafail, Nicolae și Irina
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Pe Rafael, minunatul mucenic, pe Nicolae și Irina să-i slăvim, pe cei cu prisosință slăviți de Domnul. Căci în Thermi ne-au strălucit nouă ca niște stele, luminându-ne neîncetat cu dumnezeieștile lor minuni, pe noi, cei ce strigăm: Sfinților mucenici ai lui Hristos, bucurați-vă! Icos 1 Fericită luptă ați purtat cu inimă neîndoită, treime de mucenici, Rafael, Nicolae și Irina, și pe tirani i-ați rușinat. Pentru aceasta, și noi, cinstindu-vă, într-un glas strigăm:Bucură-te, treime de tari luptători;Bucură-te, pleiadă de slujitori ai lui Hristos;Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu, Rafaele, alesule al lui Dumnezeu;Bucură-te, purtătorule de biruință, Nicolae, cugetătorule de Dumnezeu;Bucură-te, Sfântă Muceniță Irina, ceea ce porți numele păcii, candela fecioriei;Bucură-te, cântare dumnezeiască în trei stihuri și treime a biruitorilor mucenici;Bucură-te, ceată dumnezeiască întreit strălucită de nebiruiți luptători;Bucură-te, lauda ortodocșilor evlavioși;Bucură-te, întreită adunare dumnezeiască;Bucură-te, dumnezeiască slavă a dreptmăritorilor creștini;Bucură-te, sobor de mucenici;Bucurați-vă, cei împreună-cinstiți cu toți sfinții;Sfinților mucenici ai lui Hristos, bucurați-vă! Condac 2 Viață dumnezeiască ducând, ați biruit atacul necredincioșilor păgâni prin râvna inimii voastre și, tăinuiți fiind vreme îndelungată, acum, în chip minunat, ați fost descoperiți nouă, o, întreiți luptători, minunându-i pe cei ce strigă cu uimire: Aliluia! Icos 2 Cu hotărâre bărbătească ai înfruntat, o, Rafaele, nebunia cea plină de răutate a dușmanilor credinței și, fiind supus chinurilor de multe feluri, de cinstea muceniciei te-ai învrednicit; de aceea și noi, minunându-ne de îndelunga ta răbdare, strigăm:Bucură-te, stâlp al răbdării;Bucură-te, surparea necredinței;Bucură-te, vlăstar preasfânt al cetății Ithaca;Bucură-te, cel întru toate următor mucenicilor;Bucură-te, îndumnezeit liturghisitor al dragostei lui Hristos;Bucură-te, stâlp neclintit al poporului dreptcugetător de Dumnezeu;Bucură-te, că pe Domnul întru toate L-ai urmat.Bucură-te, că de plăcerile acestei lumi te-ai lepădat;Bucură-te, fierbinte slujitor al lui Hristos;Bucură-te, pavăză neclintită a credincioșilor;Bucură-te, cârmă a vieții virtuoase;Bucură-te, vas ales al luminii cerești;Bucură-te, Sfinte Rafaele, vrednicule de laudă! Condac 3 Putere cerească având în cuvânt, inspirat de Evanghelia lui Hristos, încercat povățuitor te-ai arătat, Rafaele, și tuturor te-ai făcut cunoscut, pe toți ridicându-i să strige: Aliluia! Icos 3 Lumina credinței purtând în inimă, Nicolae, prin cuvintele lui Rafael, ai fost chemat la slujba diaconiei, ca să slujești după cuviință Bisericii lui Hristos; pentru aceasta, pe tine te fericim, cântându-ți unele ca acestea:Bucură-te, cel ce te-ai hrănit cu dragostea lui Hristos;Bucură-te, cel ce te-ai dovedit ascultător de Dumnezeu întru toate;Bucură-te, strălucire a sfințiților diaconi;Bucură-te, podoaba slăviților luptători ai lui Hristos;Bucură-te, următor și împreună-lucrător cu Rafael preotul;Bucură-te, cuvioase diacon al Bisericii lui Hristos;Bucură-te, dumnezeiască laudă a Tesalonicului;Bucură-te, floare bine-înmiresmată a nemuririi;Bucură-te, cel ce ești mai presus de orice stricăciune;Bucură-te, cel ce te-ai făcut părtaș cetei mucenicilor;Bucură-te, sfințită jertfă a lui Hristos;Bucură-te, rană de mult plâns a vrăjmașului;Bucură-te, Sfinte Mucenice Nicolae! Condac 4 Viață virtuoasă ducând ca diacon sfințit, te-ai împotrivit năvălirii barbarilor. Și lupta cea bună luptând în Thermi, ca un atlet al lui Hristos ai fost slăvit, strigând Celui ce te întărea pe tine, împreună cu sfinții biruitori mucenici: Aliluia! Icos 4 Din copilărie având cugetul la Dumnezeu, ai luptat cu tărie de suflet, Sfântă Muceniță Irina, fericită fecioară, și, disprețuind mândria tiranului, te-ai adus Domnului ca o jertfă bine primită, auzind de la noi unele ca acestea:Bucură-te, alabastru al curăției;Bucură-te, surparea răutății;Bucură-te, ceea ce porți numele păcii celei veșnice;Bucură-te, ceea ce sălășluiești în același cort cu sfinții mucenici biruitori;Bucură-te, crinul cel cu mireasmă de mir al iubirii lui Hristos;Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva mândriei vrăjmașului;Bucură-te, podoaba cea sfântă a tinerelor;Bucură-te, pajiște preaînmiresmată a fecioriei;Bucură-te, blândă mielușea neprihănită a lui Hristos;Bucură-te, ceea ce călătorești spre lumina cea nematerialnică;Bucură-te, mireasă preacurată a lui Hristos;Bucură-te, a credincioșilor biruință, de Dumnezeu încununată;Bucură-te, Sfântă Irina, fecioară preacuvioasă! Condac 5 Ai stârnit mânia barbarilor năvălitori, deși aveai făptură firavă, Muceniță Irina, și, sub privirile îngrozite ale tatălui tău, ai răbdat cu mult curaj înfricoșată mucenicie; pentru aceea, te-ai învrednicit să auzi de la toți cântarea: Aliluia! Icos 5 Plin de dârzenie te-ai arătat, o, Rafaele, în fața tiranilor chinuitori, înfruntându-i cu bărbăție. Și, după ce în felurite chipuri te-au chinuit, ți-au tăiat trupul cu fierăstraie cumplite, ucigându-te cu sălbăticie, o, preasfinte, spre îngrozirea tuturor celor ce te priveau. Pentru aceasta ajută-i pe cei ce strigă ție:Bucură-te, lauda preoților;Bucură-te, răsplata pustnicilor;Bucură-te, pildă minunată a răbdării;Bucură-te, chip al îndrăznirii celei bune a sufletului;Bucură-te, sfeșnic prealuminat al mănăstirilor din Thermi;Bucură-te, de Dumnezeu dăruit sprijinitor în nevoi al celor evlavioși și cucernici;Bucură-te, că ai suferit chinuri de neîndurat;Bucură-te, că pe tiranii cei necredincioși i-ai întors la Dumnezeu;Bucură-te, învățătorule neprihănit al virtuților;Bucură-te, cel plin de multe haruri duhovnicești;Bucură-te, izvor de minuni tămăduitoare;Bucură-te, izvor de agheasmă care adapi sufletele noastre;Bucură-te, Sfinte Rafaele, vrednicule de laudă! Condac 6 Fiind tăinuit pentru mulți ani în pământul din Thermi, Sfinte Rafaele, purtătorule de Dumnezeu, în chip minunat, te-ai făcut cunoscut credincioșilor, prin vederile și puterile semnelor, minunându-i cu binefacerile tale pe toți cei ce strigă: Aliluia! Icos 6 Strălucind prin faptele tale cucernice te-ai arătat, Nicolae, împrăștiind razele slavei pe care ai dobândit-o; iar noi cei ce venim astăzi la mormântul tău, sfinte mucenice, Îl lăudăm pe Dumnezeu și, împărtășindu-ne toți din harul Său, cu bucurie îți cântăm:Bucură-te, diacon al lui Dumnezeu;Bucură-te, împotrivitorul înșelătorului;Bucură-te, că ai biruit învârtoșarea tiranilor;Bucură-te, cel ce te-ai îmbogățit cu strălucirea îngerilor;Bucură-te, mucenic nebiruit al Stăpânului Hristos;Bucură-te, căderea și nimicirea diavolului celui pierzător;Bucură-te, că ai săvârșit până la capăt cursa mucenicilor;Bucură-te, că ai preamărit cuvântul Domnului;Bucură-te, lauda de Dumnezeu dăruită a credincioșilor;Bucură-te, cununa noastră cea dumnezeiască;Bucură-te, cel ce ai intrat în ceata mucenicilor;Bucură-te, că te împărtășești de bucuria sfinților;Bucură-te, Sfinte Mucenice Nicolae! Condac 7 Lupta mucenicilor săvârșind cu dumnezeiesc cuget, Nicolae fericite, ai rămas tăinuit pentru mulți ani în pământul orașului Thermi. Și în chip minunat te-ai descoperit nouă acum. Pentru aceasta, noi, cei ce ne apropiem cu credință de sfintele tale moaște, strigăm: Aliluia! Icos 7 Cu moarte groaznică fiind omorâtă, la slava cea nemuritoare te-ai mutat, fericită Irina, și în cămara de nuntă a vieții celei adevărate privind strălucirea Mântuitorului, roagă-te pentru noi, cei ce cu smerenie strigăm ție:Bucură-te, sfântă copilă a lui Hristos;Bucură-te, fericită fecioară;Bucură-te, că arderea focului pentru adevăr ai răbdat;Bucură-te, că ai învins
Acatistul Sfântului Mucenic Caliopie lumea-ortodoxa
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Adunați-vă, toți iubitorii de mucenici, la prăznuirea Sfântului Mucenic Caliopie, care pe Dumnezeu din inimă L-a iubit și jertfă bineprimită lui Hristos, prin răstignire, s-a adus. Pe care toți cu evlavie să-l cinstim și cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos! Icosul 1 Din copilărie ai petrecut viață îngerească și ai fost crescut întru învățătura Sfintelor Scripturi, având chemare sfântă și alegere de sus; pentru aceasta și noi, smeriții, cu credință te lăudăm, zicând așa:Bucură-te, odrasla Teocliei celei neroditoare;Bucură-te, a Pergei Pamfiliei duhovnicească floare;Bucură-te, rodule al credinței și al rugăciunii;Bucură-te, curată stâlpare a nestricăciunii;Bucură-te, că din pruncie ai fost chemat și ales;Bucură-te, că a ta chemare la vreme o ai înțeles;Bucură-te, că în vremea marilor prigoane te-ai născut;Bucură-te, că în frica lui Dumnezeu ai crescut;Bucură-te, al Bisericii lui Hristos frumos mărgăritar;Bucură-te, dar al dumnezeiescului har;Bucură-te, sămânță aleasă spre mult folos;Bucură-te, mlădiță tânără cu rod preafrumos;Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos! Condacul al 2-lea Petrecerea copilăriei tale a fost în rugăciune, în postire și în citirea dumnezeieștilor Scripturi și din fragedă vârstă ai iubit pe Hristos, lăudându-L și cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Sosind vremea prigoanei asupra creștinilor, ai plecat, după sfatul maicii tale, în ținutul Ciliciei, lăsând astfel loc mâniei ighemonului. Iar noi, cinstind paza ta cea cu înțelepciune, te lăudăm, zicând așa:Bucură-te, că de primejdia tiranului te-ai ferit;Bucură-te, că în locul mâniei dreapta socoteală ai voit;Bucură-te, că ferirea de primejdii după sfatul Scripturii a fost;Bucură-te, că prin această pază ai urmat lui Hristos;Bucură-te, că și Hristos de furia lui Irod a fugit;Bucură-te, că și Petru Apostolul, la Simon curelarul ascuns a găzduit;Bucură-te, că și ucenicii Domnului uneori stăteau cu ușile încuiate;Bucură-te, că și ei, de multe ori se duceau din cetate în cetate;Bucură-te, că sfatul Scripturii l-ai urmat, dintre toate;Bucură-te, că ferirea ta de primejdii după sfatul Mântuitorului a fost;Bucură-te, că din cetate ai fost izgonit și scos;Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos! Condacul al 3-lea Ajungând în Cilicia și găsind acolo pe ighemonul Maxim, care aducea jertfă necuraților diavoli, foarte te-ai mirat de amara lui rătăcire și în taina inimii tale te îngrețoșai de nebunia lui, cântând: Aliluia! Icosul al 3-lea Fiind chemat la prăznuirea slujitorilor de idoli, ai defăimat cu hotărâre prăznuirea lor, mărturisind că numai lui Hristos vei prăznui cu adevărat. Iar noi, cinstind sfânta ta hotărâre, zicem așa:Bucură-te, că de jertfele lor tu foarte te-ai îngrețoșat;Bucură-te, că de întunericul și de rătăcirile lor foarte te-ai mirat;Bucură-te, că pe tine creștin te-au numit;Bucură-te, că lui Hristos ai prăznuit;Bucură-te, că vestea despre tine, la urechile tiranului a ajuns;Bucură-te, că ostașii prinzându-te la el te-au dus;Bucură-te, că tiranul pe tine de nume te-a întrebat;Bucură-te, că pe tine creștin te-a chemat;Bucură-te, că prin chemare foarte l-ai înfuriat;Bucură-te, ostaș al cerului neînfricoșat;Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos! Condacul al 4-lea Nu te-au înspăimântat amenințările ighemonului și nici momelile lui nu te-au înșelat, ci ca o stâncă ai rămas neclintit în hotărârea ta și pe Dumnezeu L-ai lăudat, cântând: Aliluia! Icosul al 4-lea Văzând ighemonul că nici cu amenințările, nici cu momelile nu te poate întoarce de la credința în Hristos, a poruncit ostașilor să te întindă la pământ și să-ți sfărâme oasele cu toiege de plumb. Iar noi, cinstind a ta sfântă pătimire, zicem așa:Bucură-te, că oasele tale cu toiege de plumb au fost zdrobite;Bucură-te, că durere mare ai suferit;Bucură-te, că pentru toate, Domnului ai mulțumit;Bucură-te, că în a ta chinuire ai rămas neclintit;Bucură-te, că de dulceața odihnei tale, în chinuri ți-ai amintit;Bucură-te, că Ierusalimul cel de sus patria ta l-ai numit;Bucură-te, că Biserica maică o ai chemat;Bucură-te, căci chinurile cu mare dragoste le-ai răbdat;Bucură-te, că în chinuri fiind, mintea la cer o aveai;Bucură-te, că dorind pe Hristos, durerile nu le simțeai;Bucură-te, că ai defăimat cu totul lumea și cele de jos;Bucură-te, că spre cer cu tot sufletul te-ai întors;Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos! Condacul al 5-lea Stând înaintea ighemonului, tu, fericite Caliopie, voit-ai mai degrabă moartea pentru Hristos decât dulceața păcatului cea trecătoare și, pregătindu-te cu sufletul spre chinuire, rugai pe Dumnezeu cu multă dorire, cântând: Aliluia! Icosul al 5-lea Văzând neclintita ta hotărâre, tiranul ighemon a adus asupra ta chinuire peste chinuire, dar tu cu inimă tare răbdai și mustrai rătăcirea lui; auzi-ne și pe noi, care cu umilință te lăudăm așa:Bucură-te, că pe ighemon, nebun și fiară l-ai numit;Bucură-te, că ai fost cu o vână de bou foarte chinuit;Bucură-te, că pe roată cu fiare ascuțite ai fost tras;Bucură-te, că până la desfacerea legăturilor și încheieturilor ai răbdat;Bucură-te, că de cuțite ai fost tăiat;Bucură-te, că foc sub roată călăii au ațâțat;Bucură-te, că nici iuțimea focului nu te-a biruit;Bucură-te, că de tăierea cuțitelor foarte ai fost rănit;Bucură-te, că rănile tale cu foc se ardeau;Bucură-te, că sângele tău că apa curgea pe roată și focul se stingea;Bucură-te, că întru aceste groaznice chinuri ai cerut ajutorul lui Hristos;Bucură-te, că mila Domnului spre tine s-a întors;Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos! Condacul al 6-lea Stând legat pe roată, răni adânci îți brăzdau trupul și prin ele se vedeau oasele însângerate; iar tu, viteazule ostaș al lui Hristos, fiind în aceste amare chinuri, cu ochii minții căutai spre Hristos și din inimă Îl lăudai, cântând: Aliluia! Icosul al 6-lea Multă îmbărbătare și mângâiere ți-au adus în aceste cumplite chinuri mila lui Dumnezeu și grabnicul Său ajutor; iar noi slăvim pe Dumnezeul minunilor și zicem către tine așa:Bucură-te, că spre rugăciunea ta Domnul a căutat;Bucură-te, că îngerul Domnului îndată în față ți-a stat;Bucură-te, că îngerul roata oprind-o, focul s-a stins;Bucură-te, că din această vedere pe toți spaima i-a cuprins;Bucură-te, că de înger dezlegat de pe roată ai fost;Bucură-te, că privirea tuturor spre tine s-a întors;Bucură-te, că jalnică priveliște la toți erai;Bucură-te, că pe toți cu a ta privire înspăimântai;Bucură-te, că de pe roată coborând pe ighemon l-ai mustrat;Bucură-te, că tot poporul pe el foarte s-a mâniat;Bucură-te, că pe mândrul tiran l-ai arătat neputincios;Bucură-te, că a ta pătimire multora a
Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la Praznicul Izvorului Tămăduirii
Cântarea 1 Glasul 1 Irmosul Izvorăşte-mi acum, Izvorule, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, dându-mi darul cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăşte viaţă şi har credincioşilor; că tu ai izvorât pe Cuvântul Cel într-un ipostas. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Locaş de tămăduire mai presus de fire se arată tuturor biserica ta cea sfântă, Fecioară! Că din moarte vădită ridică lămurit pe credincioşii care aleargă la dânsa şi izvorăşte tuturor mângâierea cea din belşug. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Din ceruri reverşi nouă daruri fără împuţinare, ceea ce eşti cu adevărat una; căci pe cel orb îl faci să vadă lumina, prin tina cea nouă, strigând tu de sus către Leon, mai presus de gând. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Bucură-te, Mărie, bucură-te, ceea ce eşti lauda de obşte şi cinstită a neamului omenesc! Că Ziditorul tuturor peste tine S-a pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă. Cântarea a 3-a Irmosul Luminat şi sfânt locaş ai Stăpânului tuturor te ştiu pe tine, Fecioară, şi izvor de nestricăciune, care ai izvorât pe Hristos, apa din care ne adăpăm. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Cât de mare dar ai dat împăratului, Izvorule şi Stăpână, sfărâmând prin apă tăria cea înfricoşătoare a pietrei, care oprea cu dureri cumplite scurgerea udului. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Dar neîmpuţinat curge din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorând din belşug; cu ajutorul tău cei şchiopi umblă, mulţimea celor leproşi se curăţeşte şi demonii se înăbuşă. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Tuturor credincioşilor le împărţi vindecare: împăraţilor şi popoarelor, sărmanilor şi ocârmuitorilor; săracilor şi bogaţilor, revărsându-le apa îndeobşte, Izvorule, ca pe un leac fără deosebire. Cântarea a 4-a Irmosul Cu adevărat mai mult decât nisipul şi decât picăturile ploilor au crescut mulţimile minunilor izvorului tău, Fecioară, care neîncetat curg din belşug peste tot pământul, tămăduind degrab pe tot cel ce zace de boală grea. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Apă din izvorul tău, Stăpână Fecioară, s-a turnat peste sânul cel ros de răni chinuitoare al femeii; şi îndată au încetat, prin stropire, durerile cele de moarte şi a cunoscut că s-a tămăduit de boala ei. Stih: Hristos a Înviat din morţi! De neînţeles şi mai presus de fire este cu adevărat ceea ce s-a făcut prin tine, Născătoare de Dumnezeu. Că apa izvorului tău se face tămăduire alungătoare de bolile cele pricinuitoare de moarte, ceea ce firea cu adevărat niciodată nu a văzut. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Neîncetat mă omoară vrăjmaşul cu aţâţările desfătărilor, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Izvorule; nu mă trece cu vederea, ci apucă înainte, ajutătoarea cea grabnică, şi din cursele lui mă izbăveşte, ca necurmat să te măresc pe tine, cea mult lăudată. Cântarea a 5-a Irmosul Grăite fiind cele cu adevărat minunate ale izvorului tău, Curată Fecioară, umplu de uimire cugetul oamenilor; căci s-au făcut peste fire, sfinţind pe toţi credincioşii. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Grăit-au despre darul tău lâna, mana şi Siloamul şi stânca din care a ţâşnit apă, foişorul lui Solomon, apele Iordanului şi fântâna samarinencii. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Picăturile izvorului tău, Curată Fecioară, şi pe un mort au înviat, lucruri mai presus de cuvânt şi de pricepere! Că toate ale tale, Preacurată, biruiesc judecata omenească. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Vindecă patimile mele, Fecioară, ceea ce ai uscat izvorul scurgerii de sânge, frigurile şi fierbinţeala aprinderii şi boala ofticei, oprirea udului şi curgerea pântecelui. Cântarea a 6-a Irmosul Cuvintele cântării te laudă pe tine, curată, ca pe ceea ce eşti cu adevărat izvor; că ai născut mai presus de cuvânt pe Adâncul înţelepciunii, pe Cel ce a spânzurat norii în văzduh şi pământul pe ape. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Împiedicat-ai prăbuşirea scărilor, care ameninţa cu zdrobirea pe zugravii de acolo, o, Izvorule preasfânt, mântuind şi pe popor de cutremur, când s-a dărâmat locaşul. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Pântecele cel mai înainte sterp din pricina nerodirii l-ai dezlegat în chip vădit, prin apa izvorului tău; că tu ocroteşti şi naşterile de prunci, ca ceea ce ai născut pe Stăpânul a toate, rămânând fecioară. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Nici cuvântul, nici mintea, nici limba nu izbutesc să laude naşterea ta, curată! Ci neputincioase sunt şi se ruşinează faţă de tine şi înţelepciunea filozofilor şi măiestria ritorilor. CONDAC Glasul al 8-lea Podobie: Apărătoare Doamnă… Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită, îmi dăruieşti mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci ca ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să grăiesc ţie: Bucură-te, apă izbăvitoare! Cântarea a 7-a Irmosul Scoateţi, bolnavilor, din izvor tămăduiri! Că Preacurata face să curgă, din izvorul cel dumnezeiesc, îndulcirea cea adevărată, izvorând cu adevărat torentul desfătării. Pentru aceasta să ne adăpăm cu toţii, cu credinţă, din şuvoaiele cele îmbelşugate. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Minunile tale nemaiauzite, stăpână, pe toţi credincioşii care le aud îi umplu de mirare. Căci pe cei muţi şi surzi apa ta îi arată ca pe nişe bine grăitori; iar pe cei ce pătimesc cumplit îi tămăduieşte şi vindecare le dăruieşte. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Din văpaia durerilor scoţi pe cei ce aleargă la tine, curată, rourându-i cu ape din izvorul cel minunat; că de ulcer se izbăveşte omul şi de pelagră, iar pe lepros îl vindeci şi cărbunele l-ai stins. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Tineri şi fecioare şi toţi oamenii, pe stăpâna cu credinţă din suflet să o lăudăm în chip luminat. Căci a vindecat străpungeri de cuie şi boli de ochi şi bubele cele rele şi umflături şi pe paralitic. Cântarea a 8-a Irmosul Dumnezeiască şi sfântă apă izvorăşte izvorul tău, Fecioară. Căci curgerea idropicilor o opreşte degrab cu dumnezeiasca chemare a harului. Pentru aceasta te cinstim, Izvorule, în veci. Stih: Hristos a Înviat din morţi! Să lăudăm toţi, cu înţelepciune, apa cea sfântă şi de
Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Sinaitul
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Prin dumnezeiasca judecată, pentru păcatele creştinilor, s-au ridicat asupra lor agarenii robindu-i şi chinuindu-i. Aşa şi tu, Părinte, răpit împreună cu fraţii şi părinţii tăi pe vremea lui Andronic Paleologul, ai fost dus din cinste şi bogăţie, departe în Laodiceea, în robie. Însă intrând prin bunăvoirea de sus în biserica acelui loc, aţi fost răscumpăraţi de creştini şi cu dumnezeiască râvnă aţi cântat: Aliluia! Icosul 1 În lumina Domnului umblând, iar în inimă dorul şi dragostea de Hristos hrănind, ai aflat în Cipru pe un monah ce alesese viaţa cea liniştită şi pustnicească. Deci cu bucurie la dânsul ai alergat şi haina călugărească ai îmbrăcat, ca pe un chip al duhovniceştii prefaceri:Bucură-te, închinare de fiu, taina întâlnirii cu Dumnezeu;Bucură-te, conştiinţă de alegere sfântă;Bucură-te, dar viu pe altarul Bisericii;Bucură-te, stare neclintită cu duhul în Biserica lui Hristos;Bucură-te, îmbrăcare prin ascultare în voia Tatălui ceresc;Bucură-te, jertfire a gândurilor şi intrare în odihna Cuvântului;Bucură-te, zămislire de la Duhul Sfânt a seminţei harului;Bucură-te, simţirea prezenţei Lui, ce odrăsleşti cunoştinţa adevărului;Bucură-te, postire de plăcerile lumii ce opreşti gustarea morţii;Bucură-te, isihie, viaţă împlinită în lumina chipului lui Hristos;Bucură-te, primire cu credinţă a înnoirii Duhului;Bucură-te, închinare de dăruire a lumii pe altarul cereştii Împărăţii;Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii! Condacul al 2-lea Întărindu-te de către povăţuitorul tău în viaţa şi înţelegerea monahicească, te-ai dus ca un alt Moise văzător de Dumnezeu la Muntele Sinai. Acolo ai tăiat odată cu tunderea părului şi voia mişcărilor deşarte şi te-ai făcut sprinten în lupta cea dumnezeiască, cu neclintire cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Îngrădindu-ţi trupul cu puterea duhului, ai uimit pe toţi prin îngereasca aşezare, prin ascultarea şi smerenia cea de minuni făcătoare, nevoindu-te peste fire a te asemăna lui Hristos:Bucură-te, înfricoşat legământ al arderii de tot duhovniceşti;Bucură-te, icoană vie a chipului de Fiu;Bucură-te, pecetluire a faptelor cu chipul rugăciunii;Bucură-te, înmulţire prin credinţă a părinteştii binecuvântări;Bucură-te, rugăciune de toată noaptea întru zdrobirea inimii;Bucură-te, ridicare a mâinilor şi plecare a genunchilor;Bucură-te, aspră postire din dorirea de laptele şi mierea harului;Bucură-te, purtare cu vitejie a toiagului psalmodierii;Bucură-te, stare ca înaintea lui Dumnezeu;Bucură-te, voire ca de la Dumnezeu;Bucură-te, slujire ca pentru Dumnezeu;Bucură-te, alipire cu toată râvna de Trupul lui Hristos;Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii! Condacul al 3-lea Locul slujirii celei smerite îl socoteai scaun şi jertfelnic al Domnului, iar la cinstitul vârf al Sinaiului mereu alergai ca să chemi în rugăciune sfânt numele Lui. Aşa grăind cu Dumnezeu, te bucurai de duhovniceasca vedere cea prin chipul de taină al lui Hristos: Aliluia! Icosul al 3-lea Cu iubire de osteneli sădeai în inima ta florile dumnezeieştii Scripturi, hrănindu-te zi şi noapte din Cartea Vieţii. Iar prin starea cea plină de trezvie înaintea Cuvântului, însuţi carte vie te-ai făcut, din care izvorăsc mai presus de fire neapropiata Lui putere şi înţelepciune:Bucură-te, minte curăţită prin lacrimi şi îmbrăcată în smerenie;Bucură-te, suflet înviat încă de aici prin Duhul;Bucură-te, înţelegere cufundată şi prefăcută în lumină;Bucură-te, trup curăţit prin asceză de musturi şi grosime;Bucură-te, trup înflorit prin har, părtaş al frumuseţii dumnezeieşti;Bucură-te, candelă a credinţei din har, lucrătoare prin porunci;Bucură-te, cunoaştere întru curăţie a dogmelor credinţei;Bucură-te, închinare în duh şi adevăr ce sfărâmi idolii patimilor;Bucură-te, intrare în întunericul cunoştinţei de Dumnezeu;Bucură-te, blândeţe ce moşteneşti deprinderea teandrică a Fiului;Bucură-te, fiu al Învierii lui Hristos;Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii! Condacul al 4-lea Văzând sporirea ta în Hristos, semănat-a vrăjmaşul între monahi pizmă şi tulburare. Atunci, ca un ucenic bun şi paşnic, ai ieşit în taină din mănăstire şi ai plecat la Ierusalim să te închini Sfintelor Locuri şi întru pacea inimii să cânţi: Aliluia! Icosul al 4-lea Mergând din Ierusalim către ostrovul Crit şi adăugând acolo osteneli la osteneli, ai covârşit cu voirea duhovnicească fireasca tărie. Atunci, căutând Domnul la râvna inimii tale de a afla un povăţuitor, ţi l-a trimis în chip minunat pe negrăitul organ al Duhului, Arsenie, văzătorul de Dumnezeu:Bucură-te, ieşire din grijile lumii şi îmbrăcare în pacea de sus;Bucură-te, aflare a tainelor Duhului prin părintescul cuvânt;Bucură-te, trezvie a minţii, altar al pomenirii de Dumnezeu;Bucură-te, gustare de taină a Cuvântului;Bucură-te, rugăciune, jertfă curată şi părtăşie cu Hristos;Bucură-te, nedezlegat aşezământ al pătimirii pentru dragostea Lui;Bucură-te, fericită robie a inimii întru păzirea numelui lui Iisus;Bucură-te, isihie, rod al Crucii şi Învierii lui Hristos;Bucură-te, isihie, rod al dumnezeieştii Liturghii;Bucură-te, isihie, pământ udat de harul Sfintelor Taine;Bucură-te, isihie, plinire a Trupului lui Hristos;Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii! Condacul al 5-lea Înaintea Fericitului Arsenie căzând şi în numele Domnului rugându-l, dumnezeiescul meşteşug al isihiei şi ştiinţa luptei duhovniceşti ai învăţat de la dânsul. Apoi te-ai dus la muntele Athos, păstrând în inimă şi punând în lucrare darul lui Hristos: Aliluia! Icosul al 5-lea Toate mănăstirile Athosului le-ai cercetat cu duhovnicească închinăciune, dar învăţăturile cele pentru liniştea şi păzirea minţii le-ai aflat cufundate în uitare. Drept aceea ai mers la Schitul Magula, unde cu osteneală ai ridicat împreună cu ucenicii chilii spre sălăşluire, iar tu ţi-ai zidit sihăstrie într-un loc mai departe, ca să vorbeşti singur cu Dumnezeu:Bucură-te, înstrăinare de lume, chip al morţii Domnului celei de viaţă dătătoare;Bucură-te, rodire a sfintelor sfaturi întru zdrobirea inimii;Bucură-te, pironire în duh pe crucea rugăciunii lui Iisus;Bucură-te, zdrobire a patimilor prin pomenirea de Dumnezeu;Bucură-te, revărsare de lacrimi din dumnezeiasca dorire;Bucură-te, rouă a umilinţei ce oglindeşti Chipul lui Hristos;Bucură-te, adânc al strălucirii celei mai presus de fire;Bucură-te, chip pătruns de dorul dumnezeieştii iubiri;Bucură-te, chip acoperit cu lucrarea nemărginitei lumini;Bucură-te, vedere însă şi a lumii în lumina Sfintei Treimi;Bucură-te, mişcare spre Dumnezeu în lumina netâlcuitei prefaceri;Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii! Condacul al 6-lea Întru curăţia inimii arvuna Duhului primind şi de Hristos alipindu-te, învierea sufletului tău ai văzut, mai înainte de învierea cea de obşte. Aşa lumină lumii te-ai arătat, Sfinte Grigorie, şi chip al părinteştii iubiri, întru care Biserica negrăit se adună: Aliluia! Icosul al 6-lea Pe drumul cel apostolesc ai apucat, Cuvioase, semănând cu lumina învăţătura cea bună a liniştei. Căci pe cât
Canon de rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu
Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Marcu Glasul al 3-lea Învăţat fiind de Apostolul Petru, te-ai făcut Apostol al lui Hristos şi ca un soare ai strălucit marginilor, podoaba alexandrinilor ai fost, fericite, căci prin tine Egiptul s-a eliberat de înşelăciune şi ca un stâlp al Bisericii, prin învăţătura ta cea Evanghelică pe toţi ai luminat. Pentru aceasta luminat cinstind, pomenirea ta prăznuim, de Dumnezeu grăitorule Sfinte Apostole Marcu; roagă pe Dumnezeu Cel Înduplecat prin tine, să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre. Cântarea 1 Glasul 1 Irmos: Dreapta ta cea purtătoare… Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe Apostolul Marcu văzătorul de Dumnezeu lăudându-l, chem harul Duhului, ca, insuflându-mi mie luminat, să-mi gonească neştiinţa şi dumnezeiască bogăţie de înţelepciune să-mi dăruiască. Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe al tău de Dumnezeu grăitor, cu lumina harului luminându-l, l-ai trimis lumii Mântuitorule, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca un pricinuitor al celor bune, care a Ta venire nouă ne-a binevestit. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Apostolului Petru cel înţelept ucenic fiind şi îmbogăţindu-te cu a aceluia primire de fiu, Sfinte Apostole Marcu cel întru tot cântat, tăinuitor te-ai arătat tainelor lui Hristos şi împreună moştenitor măririi Lui te-ai făcut. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Cel Ce pe egipteni în adânc i-ai înecat, în nor şezând, Acela a venit din tine, Preacurată, la egipteni mai pe urmă şi prin Apostolul Marcu pe aceia din înşelăciune i-a izbăvit. Cântarea a 3-a Irmos: Însuţi Cel ce ştii… Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe Tine, Hristoase, Înţelepciunea Cea Ipostatnică, Care Te-ai arătat la toată lumea, Stăpâne şi viaţă ai dăruit şi pe oameni i-ai luminat, Te-a propovăduit, cu Razele Tale fiind strălucit, slujitorul Tău, Apostolul Marcu, Iubitorule de oameni. Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Izvorul înţelepciunii cel pururea curgător primindu-l Hristoase, însuşi văzătorul Tău, Apostolul Marcu, ca un râu vuind, a udat marginile pământului cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu, arătând proorocia Ta cea adevărată, Iubitorule de oameni. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Apostolului Petru urmând, înţelepte, ca un ucenic al lui, înţelepţeşte ai aşezat Evanghelia, lumina teologiei luând de la dânsul, Apostole şi venirea lui Dumnezeu în Trup ai vestit-o prealuminat. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). În braţe fecioreşti de demult fiind purtat, altarele Egiptului cele diavoleşti Tu le-ai sfărâmat şi la aceasta iarăşi ai trimis pe Sfântul Marcu să facă pe toţi să cunoască întruparea Ta şi dumnezeiască Taina Ta, Hristoase al meu. Cântarea a 4-a Irmos: Munte Umbrit… Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. În tot pământul a ieşit vestirea ta şi la marginile lumii cu strălucire puterea cuvintelor tale, înţelepte, precum zice David, luminat propovăduieşte mântuirea şi înnoirea noastră. Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe dumnezeiescul şi preaînţeleptul Marcu, ca pe un propovăduitor şi tainic învăţător al harului, cel ce a vestit tuturor lumina cea neapusă şi cu razele propovăduirii sale a luminat lumea, cu cântări să-l lăudăm. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Picioarele tale, după proorocie, s-au înfrumuseţat, căci ai binevestit nouă luminat pacea cea mai presus de cuvânt, de Dumnezeu primite, care prin Trup s-a arătat marginilor, spre mântuirea şi înnoirea noastră. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Pe Norul cel Fecioresc Cuvântul fiind purtat, sfaturile egiptenilor şi gândurile cele împotriva lui Dumnezeu nebune socotindu-le, le-a stricat prin învăţăturile dumnezeiescului Marcu, ca un milosârd, spre mântuirea şi înnoirea noastră. Cântarea a 5-a Irmos: Cel Ce ai luminat… Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Picat-ai dulceaţa dreptei credinţe din dumnezeieştile ploi ale cuvintelor tale, arătându-te cu harul, peste tot fiind strălucit, luminat cu razele soarelui celui înţelegător, preafericite Marcu, de Dumnezeu primite. Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Din Casa Domnului izvor ai ieşit şi adăpi inimile cele uscate cu apele Duhului din destul, învăţând ca să aducă rod în loc de nerodire, Apostole. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Tu al marelui Apostol Petru fiu ai fost şi cu învăţăturile lui fiind luminat totdeauna, sufletele celor ce au venit la tine cu căldură le-ai luminat, Apostole al Domnului, Sfinte Marcu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Ca un Om născut din Fecioară, egiptenilor Te-ai arătat, Hristoase, Cel Ce ai strălucit din Tatăl mai înainte de zidirea lumii; cărora pe Apostolul Marcu l-ai uns, ca să-i înveţe pe ei înţelepțeşte Tainele cunoştinţei de Dumnezeu. Cântarea a 6-a Irmos: Înconjuratu-ne-au pe noi… Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pogorât-ai sprânceana celor fărădelege, Doamne şi ocara cea mândră ai smerit, pe Apostolul Tău arătându-l purtător de biruinţă cu puterea Ta, că Tu eşti tăria celor neputincioşi şi îndreptarea. Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cununa nădejdii, mărite, cu care acum ne încununăm, ai propovăduit-o cu cuvintele tale, pe Ziditorul făpturii, Cel spre mărirea noastră arătat în firea trupului, înţelepte Apostole Marcu. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Petru Apostolul, mărite, pe tine luminat cu taină te-a învăţat de ai scris cinstita Evanghelie, arătându-te slujitor al harului, că tu ne-ai tâlcuit nouă lumina cunoştinţei de Dumnezeu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Egiptul cel ce era mai înainte întru întuneric, Doamne, prin Fecioara, dumnezeiasca Maică, l-ai luminat, ca un Prunc mergând la el şi ai surpat capiştile lui cu învăţăturile Apostolului Marcu, de Dumnezeu grăitorul, Iubitorule de oameni. CONDAC Glasul al 4-lea Podobie: Cele de sus căutând… Harul Duhului primind dintru înălţime, împletirile ritorilor le-ai stricat, Apostole şi pe toţi păgânii vânându-i, vrednicule de laudă, Sfinte Apostole Marcu, Stăpânului tău i-ai adus, propovăduind dumnezeiasca Evanghelie. CONDAC Glasul al 4-lea Podobie: Cele de sus căutând… Arătându-te săditură a Apostolului Petru
Acatistul Icoanei Maicii Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră”
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Celei alese dintre toate neamurile, Stăpânei lumii, Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, să-i aducem daruri de laude, că şi acum, precum mai înainte, pe cei căzuţi îi ridici, pe cei slabi îi întăreşti, pe bolnavi îi vindeci, de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi izbăveşti, pe cei slabi în credinţă îi înţelepţeşti, celor mâhniţi le dai tărie să creadă în puterea plină de har a sfintelor Tale icoane, învăţându-i cu inima şi buzele pline de mulţumire şi de umilinţă să-Ţi cânte Ţie: Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Icosul 1 Îngerii în ceruri cântă măreţia şi desăvârşirea Ta, o, Maică şi Fecioară, că pe Atotmilostivul Dumnezeu şi Mântuitorul ne-ai născut nouă, iar noi pe pământ îndrăznim cu buze păcătoase să-Ţi cântăm, slăvindu-Te, unele ca acestea:Bucură-Te, neîncetată uimire a celor cereşti;Bucură-Te, a pământenilor închinare cu multă bucurie;Bucură-Te, gonirea răutăţii şi a întunericului duhovnicesc;Bucură-Te, că îi umpli de pace şi dragoste pe cei ce vin la Tine;Bucură-Te, că pentru miluirea noastră, a păcătoşilor, îl rogi pe Fiul Tău;Bucură-Te, că izvorăşti nouă milă de la icoana Ta;Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Condacul 2 Văzând cu ochi duhovniceşti apropierea vremurilor luptei straşnice cu drept-măritoarea credinţă, sfântul şi dreptul Ioan din Kronstadt a binecuvântat zugrăvirea sfintei Tale icoane, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ca sprijin şi ocrotire pentru toţi cei aflaţi în necazuri care, căzând şi cu nădejde de mântuire, cântă Fiului Tău şi Dumnezeului nostru: Aliluia! Icosul 2 Spre luminarea minţii omeneşti este această icoană că nu cu puterea noastră gonim pe vrăjmaşi, ci cu Atotputernicia lui Dumnezeu şi cu mijlocirea Maicii lui Dumnezeu care revarsă minuni de la sfintele Sale icoane, cântând Preaputernicei noastre Apărătoare:Bucură-Te, grabnică întărire a neputincioşilor şi a celor ce cad;Bucură-Te, scut de nădejde împotriva dracilor şi a oamenilor răi;Bucură-Te, că ne înţelepţeşti în ceasul ispitei şi al nedumeririi;Bucură-Te, găsirea căii adevărate pentru cei rătăciţi;Bucură-Te, stârpirea eresurilor şi a dezbinărilor;Bucură-Te, alungarea grabnică a întunericului necredinţei;Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Condacul 3 Puterea prigonitoare a păgânilor s-a ridicat asupra creştinilor, batjocorindu-le bisericile şi icoanele lor, dar, primind sfânta Ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, părintele Serafim din Virița, a păstrat-o pe ea. Că, alergând sub Acoperământul Împărătesei Cerurilor, călugării şi toţi drept-măritorii creştini, întăriţi de ajutorul Dumnezeiesc, cu frică şi cu dragoste să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 3 Mari şi nenumărate minuni având, Preasfânta Fecioară, prin sfânta Sa icoană, ajutorul Său revarsă tuturor celor ce aleargă cu credinţă, grăindu-i aşa:Bucură-Te, Împărăteasa Cerului şi a pământului;Bucură-Te, Maica Domnului celui Preaînalt;Bucură-Te, că izvorăşti bogăţie de minuni;Bucură-Te, că descoperi fărădelegea luptei împotriva lui Dumnezeu;Bucură-Te, auzirea grabnică a rugătorilor credincioşi;Bucură-Te, pacea sufletelor tulburate;Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Condacul 4 Furtuna nelegiuită a prigoanei asupra drept-măritoarei credinţe a trecut, pângărind sfinţeniile, şi prin îngăduinţa lui Dumnezeu au venit vrăjmaşii asupra creştinilor ca prin necazuri să se cureţe şi cu lacrimi să se spele şi, înţelepțindu-se, să se pocăiască, iar, pocăindu-se, să strige Mântuitorului Dumnezeu: Aliluia! Icosul 4 Cunoscând scârbele omeneşti, părintele Serafim, a înfăptuit în chilia sa nevoinţa cuviosului Serafim din Sarov, strigând cu osârdie zi şi noapte în faţa icoanei Născătoarei de Dumnezeu:Bucură-Te, că pe păcătoşi îi pregăteşti de pocăinţă;Bucură-Te, că nu îi goneşti pe cei ce se pocăiesc;Bucură-Te, că pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru îl milostiveşti;Bucură-Te, că scârba noastră în bucurie o prefaci;Bucură-Te, că de duşmanii văzuşi şi nevăzuţi ne izbăveşti;Bucură-Te, că ne mântuieşti de moartea cea fără de veste;Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Condacul 5 Văzând harul revărsat de Dumnezeu prin sfânta icoana a Maicii Domnului, au început sa vină în Virița credincioşii care, primind tămăduiri trupeşti şi sufleteşti, cu veselie au cântat Fiului Preasfintei, Preacuratei, Preabinecuvântatei: Aliluia! Icosul 5 Primind de la Fiul Tău şi Dumnezeul nostru puterea plină de har a vindecării şi ajutorării, Preabună Maică, cu dărnicie o trimiţi tuturor celor ce vin la Tine şi-Ţi grăiesc aşa:Bucură-Te, învierea pruncului răposat;Bucură-Te, tămăduirea bolilor nevindecabile;Bucură-Te, sănătatea trupurilor noastre;Bucură-Te, mântuirea sufletelor noastre;Bucură-Te, slobozirea noastră din lanţurile păcatelor;Bucură-Te, înălțare la viaţa cea de sus;Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Condacul 6 Propovăduind grabnica sa plecare din această vale a plângerii plină de necazuri şi zbucium, stareţul a prezis noul loc al aflării sfintei Tale icoane, Născătoare de Dumnezeu, unde vor striga cu dragoste Atotmilostivului Dumnezeu în Treime slăvit: Aliluia! Icosul 6 Strălucind bucurie egumenei mâhnite că a primit vechea Mănăstire a Sfântului Gheorghe zăcând în ruine şi nu are puteri să o înnoiască, i-ai dăruit ei mare milă, arătându-i preaminunată icoana Ta sfântă ca să-i cânte cu dragoste şi cu frică unele ca acestea:Bucură-te, că nici o dată nu ne lipseşti pe noi de dragostea Ta de Maică;Bucură-Te, că pe cei ce Te iubesc pe Tine îi acoperi cu Dumnezeiască dragoste;Bucură-Te, că îndrepţi grabnic neorânduielile mării vieţii;Bucură-Te, Eu sunt cu voi – celor ce vin la Tine le vesteşti;Bucură-Te, Şi nimenea împotriva voastră – ne îmbărbătezi;Bucură-Te, că pe cei aflaţi în mâhnire şi durere nu îi părăseşti;Bucură-Te, Maica noastră cerească, care prin cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre! Condacul 7 Oamenii cei râvnitori de mântuire au primit icoana ca pe Însăşi Împărăteasa Cerurilor, care a venit împreună cu sfinţii apostoli Ioan şi Iacob în locaşul Sfântului Gheorghe la sărbătoarea Laudei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi cu umilinţă au cântat Domnului: Aliluia! Icosul 7 O nouă faptă a milei ne-ai arătat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, prin icoana Ta făcătoare de
Acatistul Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Celui ce a fost vas curat al Duhului Sfânt, îndreptătorul călugărilor, înălțimea cea strălucită a smereniei, cumpăna cea dreaptă a înfrânării și solitorul cel tare al rugăciunii inimii, Cuviosului Părinte Vasile, să-i aducem rugăciuni pentru izbăvirea noastră și să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos! Icosul 1 De tânăr, te-ai arătat iubitor de viață călugărească, Părinte Vasile. Ai lepădat cu îndrăzneală toată grija cea lumească și cu dragoste ai pornit pe calea cea aspră a sihăstriei. Pentru aceea, cu smerenie și glas de bucurie, îți cântăm:Bucură-te, floare binemirositoare sădită în grădina vieții sihăstrești;Bucură-te, cel ce pururea vorbești cu Iisus prin rugăciune;Bucură-te, că întru nevoințe ți-ai petrecut viața călugărească;Bucură-te, că îngerilor te-ai asemănat prin viețuire pustnicească;Bucură-te, împreună-locuitorule cu sfinții care au bineplăcut lui Dumnezeu;Bucură-te, că din Munții Buzăului ai făcut un Athos românesc;Bucură-te, mare iubitor și trăitor al învățăturii Sfinților Părinți;Bucură-te, că te-ai hrănit din dumnezeieștile Scripturi;Bucură-te, că întru tine numele lui Iisus s-a preamărit;Bucură-te, că pe ucenici i-ai învățat smerita viețuire;Bucură-te, cel ce pururea te rogi lui Dumnezeu pentru noi;Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos! Condacul al 2-lea Cine nu te va ferici pe tine, Părinte Vasile, cel ce cu pricepere ai știut să alungi duhurile înșelăciunii prin viața curată și plăcută lui Dumnezeu, căci ai strălucit ca o făclie în grădina Maicii Domnului – pe pământul românesc – unde ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Luminător preastrălucit al călugărilor din mănăstirile românești ai fost, fericite părinte. Căci pilda faptelor și mireasma învățăturilor tale au îndreptat pe mulți către viața cea îmbunătățită a împlinirii virtuților sihăstrești. De aceea, primește și de la noi laude ca acestea:Bucură-te, pom răsădit în grădina neamului românesc;Bucură-te, că prin tine s-a binecuvântat pământul țării noastre;Bucură-te, că noi, românii, te avem pururea rugător la Dumnezeu;Bucură-te, că te-ai făcut povățuitor cinului călugăresc;Bucură-te, că te afli în ceata celor iubitori de credință;Bucură-te, că ți-ai îndreptat pașii spre Țara Românească;Bucură-te, că în aceste ținuturi ai binevestit pe Dumnezeu;Bucură-te, că ai întărit obștile mănăstirilor noastre;Bucură-te, că pe mulți i-ai călăuzit pentru viața pustnicească;Bucură-te, cel ce ai viețuit pe plaiurile Buzăului;Bucură-te, că la Poiana Mărului ai fost pildă de rugăciune pentru monahi;Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător ai lui Hristos! Condacul al 3-lea Iubitor al rugăciunii lui Iisus și trăitor în liniștea sihăstriei te-ai arătat, Părinte Cuvioase Vasile, și, în trup fiind, te-ai învrednicit de la Dumnezeu să te îndulcești din roadele bunătăților nepieritoare ale Împărăției cerurilor și de vederea fericirii raiului, cântând cu îngerii neîncetat: Aliluia! Icosul al 3-lea Chemat de Dumnezeu la treapta preoției, Cuvioase Părinte Vasile, te-ai înfricoșat de această Sfântă Taină; pentru aceea, cu umilință, îți strigăm:Bucură-te, că vrednic ai fost de harul preoției;Bucură-te, că împreună cu îngerii ai slujit;Bucură-te, că, prin evlavie, lui Dumnezeu te-ai dăruit;Bucură-te, că pe mulți i-ai împărtășit de învățături dumnezeiești;Bucură-te, că de mari daruri de la Dumnezeu te-ai învrednicit;Bucură-te, cel ce viața ta ai închinat-o slujirii lui Hristos;Bucură-te, că întru cele duhovnicești tu strălucești;Bucură-te, că acum în ceruri slujești cu sfinții;Bucură-te, cel ce ești cinstitor al preoției lui Hristos;Bucură-te, podoaba de cinste a călugărilor evlavioși;Bucură-te, că la Poiana Mărului de mult folos ai fost ucenicilor tăi;Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos! Condacul al 4-lea Prin tine, Cuvioase Părinte, mulți călugări și credincioși au descoperit deprinderea rugăciunii lui Iisus prin care s-au umplut de harul dumnezeiesc, slăvind pe Hristos neîncetat. Pentru aceea, și noi, cu glas de mulțumire, cântăm, împreună cu toți sfinții, lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Scară duhovnicească până la cer a fost, cu adevărat, viața ta, de Dumnezeu înțelepțite; căci cu lacrimile tale nerodirea pustiului o ai lucrat, iar cu rugăciunile te-ai ridicat până la asemănarea cu Dumnezeu pe cât este cu putință oamenilor; pentru aceea, cu bucurie, îți aducem laude ca acestea:Bucură-te, osârduitorule al neîncetatei chemări a numelui lui Iisus;Bucură-te, că, prin rugăciune, cu duhul te-ai luminat;Bucură-te, că sufletul tău cu Dumnezeu l-ai unit;Bucură-te, că, prin evlavie, liniștea sufletească ai dobândit;Bucură-te, că, prin post, trupul împotriva ispitelor ți-ai întărit;Bucură-te, că de la tine iubirea de Dumnezeu am învățat;Bucură-te, că ne-ai povățuit să ne rugăm Domnului cu luare-aminte;Bucură-te, că pururea cu îngerii te-ai rugat;Bucură-te, cel ce ai împletit rugăciunea cu munca;Bucură-te, că pe viețuitorii schiturilor i-ai învățat smerita cugetare;Bucură-te, cel ce la Athos pe Paisie Velicicovschi l-ai călugărit;Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos! Condacul al 5-lea Cu bucurie, prealăudate părinte, toate cetele călugărilor și adunarea credincioșilor săvârșesc cinstită pomenirea ta; că te-ai îmbrăcat cu fapta cea bună ca un viteaz ostaș al lui Hristos, iar cu dragostea cea adevărată ți-ai îngrădit viața ta plăcută îngerilor, care cântă împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Pe îngerul cel pământesc plăcut lui Dumnezeu, pe Cuviosul Vasile, să-l lăudăm, după cuviință, astăzi; în Biserica lui Hristos, cântând unele ca acestea:Bucură-te, luceafărul de dimineață ca aurul strălucitor;Bucură-te, purtătorule de făclie al călugărilor;Bucură-te, mlădița cea preafrumoasă a pustiului;Bucură-te, trandafirul cel cu bun miros al sihaștrilor;Bucură-te, povățuitorule al celor rătăciți;Bucură-te, cămara cea cu bun miros a pustniceștilor nevoințe;Bucură-te, că ai biruit trufia trupului cea râvnitoare la cele de jos;Bucură-te, că frumusețea vieții duhovnicești ai dorit;Bucură-te, că, prin rugăciune, a vorbi cu Hristos te-ai învrednicit;Bucură-te, că de vederea luminii taborice te-ai umplut;Bucură-te, că întru tine chipul lui Hristos a rodit;Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos! Condacul al 6-lea Ca și văzătorul de Dumnezeu Moise, ai intrat în norul cel cu adevărat înțelegător al vedeniilor și ai cunoscut că Dumnezeu Se descoperă aceluia care se leapădă de sine și lasă pe Hristos să vieze în inima și în sufletul său, iar prin Duhul Sfânt cântă neîncetat: Aliluia! Icosul al 6-lea Prin tine, Cuvioase Părinte Vasile, viața călugărească de la Poiana Mărului s-a statornicit după rânduiala Athosului, unde postul și rugăciunea sunt căile desăvârșirii, pe care, împlinindu-le cu dragoste, ne ridicăm la înălțimea cerului. De aceea, și noi, străduindu-ne a le urma, te cinstim cu aceste cântări:Bucură-te, că prin smerenie, ai biruit pe nevăzuții vrăjmași;Bucură-te, iubitorule de isihie călugărească;Bucură-te, povățuitorul iscusit al monahilor
Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora din Tesalonic
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos, nu te-ai lăsat biruită de deznădejde, ci ai răbdat cu vitejie toate încercările vieții, și astfel ai dobândit cununa sfințeniei, Sfântă Teodora. Iar noi, alergând la tine, nădăjduim că nu ne vei lăsa fără ajutor, și pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului! Icosul 1 Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul după ce te-a născut, și orfană de mamă fiind, ai crescut ocrotită de iubirea maicii duhovnicești primite la botez, care te-a crescut ca pe o mlădiță binecuvântată a Bisericii, nașa ta Teopisti, care te laudă împreună cu noi așa:Bucură-te, mărgăritar al cinului monahicesc;Bucură-te, că traiul tău pe pământ a fost îngeresc;Bucură-te, că numele tău de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeiești;Bucură-te, că iubirea către cele sfinte te-ai nevoit să o sporești;Bucură-te, vlăstar al unei familii sporite în sfințenie;Bucură-te, a sfintelor cuvioase duhovnicească rudenie;Bucură-te, că familia voastră a fost o biserică vie;Bucură-te, că astăzi despre nevoințele voastre în toată lumea se știe;Bucură-te, că pe Dumnezeu împreună cu fratele tău Ștefan L-ai slăvit;Bucură-te, că el a luat cununa muceniciei, așa cum mult a râvnit;Bucură-te, că îi ajuți pe copiii și pe tinerii apăsați de nevoi;Bucură-te, că pentru rugăciunile tale suntem ocrotiți noi;Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului! Condacul al 2-lea Bătrânul pustnic, duhovnicul tău, te-a binecuvântat să mergi pe calea familiei, spunându-ți că „nunta este o taină și încă o mare taină”, dar te-a și înștiințat proorocește că Dumnezeu nu va trece cu vederea râvna ta de a duce viață călugărească. Și, văzând ascultarea ta, noi Îi cântăm Lui: Aliluia! Icosul al 2-lea Mulți creștini arată prin faptele lor că nunta e o cale a leneviei și a înrobirii de cele lumești, tu însă ne-ai mărturisit, asemenea sfinților din veacurile de prigoană, că familia e chemată de Dumnezeu la sfințenie. Cum ai trăit ca un înger în trup, soție și mamă fiind? Căci pentru nevoințele tale îți cântăm:Bucură-te, că soție fiind ai urmat monahiilor în ascultarea de Dumnezeu;Bucură-te, că spre plinirea poruncilor te-ai ostenit mereu;Bucură-te, adeverire a curăției nunții celei legiuite;Bucură-te, că ai adunat virtute lângă virtute;Bucură-te, chip al femeii creștine și al sufletului smerit;Bucură-te, că binecuvântarea cerească din belșug te-a acoperit;Bucură-te, că soțul ți-a fost de Dumnezeu rânduit;Bucură-te, că nu după voia voastră, ci după voia cerească ați trăit;Bucură-te, că, luând drumul pribegiei, în Tesalonic v-ați statornicit;Bucură-te, că ocrotirea Sfântului Mucenic Dimitrie v-a odihnit;Bucură-te, pavăză a celor care vor să se căsătorească;Bucură-te, icoană a soțiilor care duc viață creștinească;Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului! Condacul al 3-lea Neștiind cum să își crească copiii în aceste vremuri de împuținare a credinței, la tine aleargă mulțimile de creștini, minunându-se că și fiica ta, Teopisti, a intrat în soborul sfinților, iar acum împreună cu tine Îl slăvește pe Cel ce toate le rânduiește spre mântuirea noastră, cântându-I: Aliluia! Icosul al 3-lea Necunoscând iubirea mamei tale trupești, ai cunoscut însă iubirea nașei tale Teopisti, arătând că legătura dintre copii și nașii lor trebuie să stea sub semnul lui Hristos, și nu sub semnul darurilor degrab trecătoare. Și, simțind în viața ta lucrarea Părintelui Ceresc, ai stăruit în rugăciune pentru ca și fiii tăi să trăiască după voia Sa sfântă, și pentru aceasta te lăudăm așa:Bucură-te, a inimilor înviforate grabnică alinare;Bucură-te, a părinților credincioși sprijinitoare;Bucură-te, călăuzitoare a copiilor creștini pe drumul mântuirii;Bucură-te, îndrumătoare a părinților pe calea rugăciunii;Bucură-te, aducătoare de liniște în casele dezbinate;Bucură-te, împăciuitoare a sufletelor tulburate;Bucură-te, că părinții te cheamă să veghezi asupra caselor lor;Bucură-te, însoțitoare a fiilor pe scara virtuților;Bucură-te, al familiilor evlavioase oaspete ceresc;Bucură-te, rugătoare pentru mântuirea neamului creștinesc;Bucură-te, că lanțurile patimilor prin rugăciunile tale se rup;Bucură-te, împreună cu Sfânta Teopisti, fiica ta după trup;Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului! Condacul al 4-lea Durerea pierderii celor doi fii ai tăi și a socrilor care te-au crescut ca pe o fiică bună a lor nu te-a îngenuncheat, ci ai răbdat cu inimă tare, și atunci pe fiica ta Teopisti ai închinat-o Domnului prin mâinile Cuvioasei Ecaterina, iar pe soțul tău Ioan l-ai îmbărbătat, ca să Îi cânte împreună cu tine Domnului, Celui ce poartă grijă de toate: Aliluia! Icosul al 4-lea Noi cârtim și la cele mai mici valuri care se ridică asupra noastră, tu însă ne ești pildă de răbdare și de credință, căci nu te-ai mâniat pe Dumnezeu și nici nu ai cârtit, lăsând deznădejdea să te cuprindă. Iar virtuțile tale strălucesc înaintea noastră ca niște făclii în întuneric, și pentru aceasta îți cântăm:Bucură-te, nou Iov acoperit de al răbdării nor;Bucură-te, învățându-ne să înfruntăm al vieții vifor;Bucură-te, că, purtând crucea durerilor, Împărăția Cerurilor ai dobândit;Bucură-te, veselindu-te acum de frumuseți de negrăit;Bucură-te, că putere ai primit pentru că viața lui Hristos ți-ai încredințat;Bucură-te, că moartea celor doi copii și a socrilor tăi ai răbdat;Bucură-te, că Domnul ți-a primit nesângeroasa mucenicie;Bucură-te, că ai fost răsplătită cu netrecătoare bucurie;Bucură-te, că, femeie fiind cu firea, pe soțul tău l-ai îmbărbătat;Bucură-te, că prin cuvintele tale și prin pilda ta l-ai ajutat;Bucură-te, că pentru puține suferințe veșnic te desfătezi;Bucură-te, că spre urmarea răbdării tale ne îndreptezi;Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului! Condacul al 5-lea După moartea mamei tale părintele Antonie, tatăl tău, s-a grăbit să depună voturile monahale înainte de a o înmormânta, și tu, când ai rămas văduvă, ți-ai îndreptat pașii spre mănăstire, căci ai însetat după viața monahală precum însetează cerbul după izvoarele apelor, și L-ai slăvit pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia! Icosul al 5-lea Intrând tu în Mănăstirea Sfântului Arhidiacon Ștefan, Cuvioasa stareță Ana l-a auzit pe sfântul mucenic zicându-i proorocește din icoană: „Rânduiește-o degrabă pe Teodora în obștea noastră, că e darul lui Dumnezeu pentru mănăstire și pentru orașul Tesalonic, după Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Iar noi, știind că proorocia s-a împlinit, îți zicem cu inimile pline de bucurie unele ca acestea:Bucură-te, că ai purtat cu cinste a văduviei haină;Bucură-te, că intrând în mănăstire ți-ai împlinit dorința cea de taină;Bucură-te, că Sfântul Mucenic Ștefan în mănăstirea sa te-a primit;Bucură-te, că la tunderea în monahism numele de Teodora ți-a fost rânduit;Bucură-te,
Acatistul Stareţilor de la Optina
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Aleşi fiind de Dumnezeu din această lume plină de deşertăciuni, o, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, aţi ridicat cu evlavie crucea voastra şi lui Hristos cu credinţă I-aţi urmat şi îndrăzneală în mijlocirea voastră înaintea Domnului aţi căpătat. Pentru aceasta, aducându-vă acum cu sârguinţă rugăciune, cu dragoste strigăm vouă: Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Icos 1 Căutand din toată inima viaţa îngerească monahală, aţi lepădat toate patimile lumeşti, înţelepţilor întru Dumnezeu. Şi în braţele Tatălui cu dragoste la Sihăstria Optina aţi venit, umblând pe calea cea strâmtă şi plină de suferinţe până la sfârşitul petrecerii voastre pământeşti. Pentru aceasta, cântări de laudă vă aducem, strigând:Bucuraţi-vă, alergare cu bucurie la chemarea Domnului;Bucuraţi-vă, următori lui Hristos cu toată dorinţa;Bucuraţi-vă, luare pe umeri a crucii voastre;Bucuraţi-vă, iubire de Dumnezeu mai presus de toate cele din lume;Bucuraţi-vă, desăvârşită lepădare de sine pentru Hristos;Bucuraţi-vă, moştenitori fericiţi ai Împărăţiei Cerului;Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Condac 2 Văzând mrejele vrăjmaşului întinse ca un păienjeniş în toată lumea şi simţind în adâncul inimilor voastre că de ele oamenii se izbăvesc doar prin smerenie, în rugăciune fierbinte înaintea lui Dumnezeu vă aruncaţi, strigând cu umilinţă: Aliluia! Icos 2 Înţelegând cu inima şi cu mintea, că prin faptele sale nimeni dintre cei vii nu se poate îndreptăţi înaintea lui Dumnezeu şi ţinând totdeauna înaintea ochilor voştri păcatele voastre, şuvoaie de lacrimi doar de Domnul văzute n-aţi încetat să vărsaţi. Şi aducând lui Hristos pocăinţa sufletului, chipul Lui ni l-aţi arătat nouă, celor ce strigăm:Bucuraţi-vă, pomenire de toată vremea a fărădelegilor voastre;Bucuraţi-vă, primire de la Domnul a darului umilinţei şi lacrimilor;Bucuraţi-vă, cunoaştere a fericirii ce vine în urma plângerii pentru păcate;Bucuraţi-vă, dobândire a smereniei prin neîncetata părere de rău pentru păcate;Bucuraţi-vă, propovăduitori ai pocăinţei pe pământ;Bucuraţi-vă, că în cer sunteţi mângâiaţi acum de către Domnul;Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Condac 3 Încredinţându-vă în puterea patimilor mântuitoare ale lui Hristos, sfinţilor, cu nădejde nebiruită de mântuire, vă socoteaţi mai răi decât toţi oamenii şi nevrednici de milostivire. Pentru aceasta cu multă smerenie şi cu mulţumire pururea lui Dumnezeu îi strigaţi: Aliluia! Icos 3 Avand în inimile voastre darul dumnezeiesc al smeritei înţelepciuni, ca nişte adevăraţi ucenici ai lui Hristos, Care S-a smerit până la moartea pe Cruce, socoteaţi ca nimica nevoinţele şi ostenelile voastre. Şi sporind în nevoinţe, îndoit creşteaţi şi cu smerenia, lucru de care minunându-ne, strigăm:Bucuraţi-vă, deprindere a ascultării şi smereniei de la Mântuitorul;Bucuraţi-vă, smerenie înălţată de către Domnul Slavei;Bucuraţi-vă, câştigare prin smerenie a nerăutăţii şi blândeţei;Bucuraţi-vă, dobândire prin smerita cugetare şi defăimarea de sine a liniştei sufletului;Bucuraţi-vă, aleşi îmbogăţiţi prin sărăcia cu duhul;Bucuraţi-vă, moştenitori ai Împărăţiei Cerului, celor săraci cu duhul gătită;Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Condac 4 Furtuna patimilor, ridicată de trup şi de diavol, aţi liniştit-o, mintea stăpână peste patimile pierzătoare cu postiri aşezându-o. Fiinţa lui Hristos v-aţi închinat-o, cugetul l-aţi strâmtorat spre împlinirea poruncilor şi de harul lui Dumnezeu v-aţi împărtăşit, răul binelui şi trupul duhului le-aţi supus, lui Hristos începătorul nevoinţelor neîncetat cântând: Aliluia! Icos 4 Auzind cuvântul Domnului, că Împărăţia Cerului se ia cu asalt şi doar cei ce se silesc o dobândesc pe dânsa, prin post, priveghere şi rugăciune v-aţi nevoit neîncetat şi trupul cu patimile le-aţi răstignit pe Crucea lui Hristos, neabătut păzind rânduielile monahale. Pentru aceasta vă fericim:Bucuraţi-vă, purtare cu râvnă a jugului bun al lui Hristos;Bucuraţi-vă, priveghere a inimii ce ţine duhul nestins;Bucuraţi-vă, guri străjuite cu trezvie duhovnicească;Bucuraţi-vă, supunere cu duhul a trupului, fără pierzătoare a milei de sine;Bucuraţi-vă, împletire a nevoinţei minţii cu ostenelile trupeşti;Bucuraţi-vă, dobândire a sufletelor în răbdarea cea după Dumnezeu;Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Condac 5 Ca pe o armă nebiruită împotriva legiunilor diavoleşti, numele purtător de lumină al lui Hristos neîncetat cu credinţa în inimă l-aţi purtat. Şi primind izvorul veşnic al harului, aţi urcat din putere în putere şi foc la foc aţi adăugat. Pentru aceasta, cu mintea curăţită lui Dumnezeu îi cântaţi: Aliluia! Icos 5 Văzându-vă neîncetat neputinţa, mântuitoarea şi purtătoarea de har rugăciune a lui Iisus niciodată n-aţi încetat să o lucraţi şi printr-însa primele răsăriri ale patimilor le-aţi tăiat şi uneltirile vrajmaşului le-aţi ars. În tăcerea inimii, vorbirea în rugăciune cu Domnul tainic aţi dobândit şi sfeşnice vii făcându-vă nouă, celor ce mergem pe calea mântuirii, vă strigăm:Bucuraţi-vă, adâncire în rugăciune a întregii voastre minţi;Bucuraţi-vă, frângere de inimă ce chemi pogorârea harului;Bucuraţi-vă, lepădare în vremea rugăciunii a cugetelor pământeşti;Bucuraţi-vă, chemare neîncetată a numelui lui Iisus;Bucuraţi-vă, nevoitori de toată vremea ai rugăciunii inimii;Bucuraţi-vă, primire a cererilor voastre înălţate în numele Domnului;Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Condac 6 Stând cu inima la rugăciune înaintea Crucii Domnului Cel ce pătimeşte pentru păcatele omeneşti, îmbelşugate lacrimi aţi vărsat, Cuvioşilor. Cu durerea inimii pentru păcatele voastre şi mistuiţi de o dragoste nespusă către Răscumpărătorul nostru, până la sfârşitul vieţii către Dânsul aţi strigat: Aliluia! Icos 6 Strălucind în inimile voastre lumina dragostei Dumnezeieşti, slava lumească şi laudele deşarte le-aţi urât şi le-aţi dispreţuit, iar ocările din partea oamenilor şi toate suferinţele cu inima deschisă le-aţi primit, împărtăşindu-vă cu osârdie de patimile lui Hristos. Prin aceasta chipul pătimirii şi răbdării ne-aţi arătat nouă, celor care cu credinţă strigăm:Bucuraţi-vă, purtare în trupurile voastre a rănilor Domnului Iisus Hristos;Bucuraţi-vă, sorbire a ocărilor ca pe o băutură purificatoare;Bucuraţi-vă, îndepărtare cu toată inima de măririle pământeşti;Bucuraţi-vă, rugăciune cu dragoste pentru cei care vă cinstesc pe voi;Bucuraţi-vă, iubire ce socoteşti ca pe nişte binefăcători pe cei ce te supără;Bucuraţi-vă, mulţumire neîncetată adusă Milostivului Dumnezeu;Bucuraţi-vă, Cuvioşilor Părinţi ai Optinei, luminoşi purtători ai harului stăreţiei! Condac 7 Văzând dorinţa voastră bună şi osteneala neîncetată pentru împlinirea poruncilor Sale, Domnul Cel ce voieşte ca tot omul să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină v-a luminat mintea ca să înţelegeţi căile Sale şi dreptatea Sa v-a învăţat. Iar voi, cu inima învăpăiată de har I-aţi cântat pururea: Aliluia! Icos 7 Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne,
Acatistul Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Îngerului luminii și luceafărului pustiei cele de laudă să-i aducem, noi, care ne minunăm de nevoințele ei cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii și cununa slavei ai dobândit-o de la Dumnezeu, roagă-te Stăpânului Hristos, ca să ne izbăvească de păcate pe noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, Preacuvioasă Maică Maria, mult folositoare ! Icos 1 Înger pământesc ai fost, Preacuvioasă Maică, iar acum ești om ceresc, bucurându-te negrăit de lumina dumnezeirii, în care pururea te veselești, iar noi, cei ce ne minunăm de frumusețea harului tău, te lăudăm așa:Bucură-te, a lui Hristos pentru vecie mireasă;Bucură-te, Maică preaînțelepțită;Bucură-te, a Egiptului rază luminoasă;Bucură-te, fiică a Maicii Domnului preaiubită;Bucură-te, că în nevoințele tale ai fost mângâiată;Bucură-te, că Împărăția Cerească ai câștigat;Bucură-te, că puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;Bucură-te, că în ceata Preacuvioșilor Părinți de cerească lumină strălucești;Bucură-te, că împreună cu Sfintele Mironosițe și cu toate Cuvioasele femei te veselești;Bucură-te, învățătoarea înfrânării;Bucură-te, cununa Bisericii;Bucură-te, a pustnicilor îmbărbătare;Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare! Condac 2 Lucrurile lui Dumnezeu, tăinuite în aleșii Săi, a le descoperi spre folosul sufletesc, bine este, cugeta Sfântul Sofronie, auzind de la Cuviosul Zosima prealuminatele tale fapte, Preacuvioasă Maică Maria Egipteanca, iar noi, neputincioșii, mult minunându-ne de cele mai presus de fire ale tale aspre nevoințe, întru mare umilință îi strigăm lui Dumnezeu, Cel ce minunat se proslăvește întru sfinții Săi: Aliluia ! Icos 2 În veșnica fericire din ceruri voind Dumnezeu a te așeza, din Egipt la pustniceasca viață te-a chemat și, ascultând tu chemarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ai petrecut patruzeci și șapte de ani în cea mai adâncă pustie a Iordanului, întru multe și mari nevoințe, ți-ai închinat viața lui Hristos, Mirele tău, pentru care noi, smeriții, împreună cu Puterile Cerești, te lăudăm așa:Bucură-te, că de desfrânare te-ai lepădat;Bucură-te, că, părăsind Egiptul, la Ierusalim ai alergat;Bucură-te, că, Preacuratei Fecioare rugându-te, cu lacrimi fierbinți în biserică cu multă ușurință ai intrat;Bucură-te, că cinstitei și de viață făcătoarei Cruci te-ai închinat;Bucură-te, că atunci ochii sufletului tău s-au luminat;Bucură-te, că Maica Domnului din icoană ți-a vorbit;Bucură-te, că ea trecerea Iordanului ți-a poruncit;Bucură-te, Maică Maria, prealăudată;Bucură-te, că în pustie de Duhul Sfânt ai fost luminată;Bucură-te, stea de lumină purtătoare;Bucură-te, a celor ce te cinstesc, apărătoare;Bucură-te, duh de rugăciune cu dulce alinare;Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare ! Condac 3 Trupul ți-a fost robit de patimi, timp de șaptesprezece ani, dar prin aspră petrecere, prin lacrimi de pocăință și rugăciune neîncetată către Preasfânta Fecioară, al ei ajutor ai primit, și întru smerenia inimii Îi cânți lui Dumnezeu: Aliluia ! Icos 3 Părăsind păcatul, în pustia Iordanului ai alergat, unde numai cu două pâini și jumătate te-ai hrănit timp de șaptesprezece ani, ducând cele mai grele lupte cu foamea, cu setea, cu bântuielile necuratelor gânduri și cu duhul desfrânării care te mistuia, dar după aceste încercări, cu totul te-ai ușurat și te-ai hrănit treizeci de ani cu rădăcini și cu ierburi, petrecând ca un înger în trup, pentru care noi te fericim cu umilință, cântând așa:Bucură-te, Cuvioasă maică cerească;Bucură-te, fiică a Egiptului, de Maica Domnului aleasă;Bucură-te, că de păcat cu totul te-ai lepădat;Bucură-te, că, uscându-ți trupul cu foamea și cu setea, de urâtele patimi ai scăpat;Bucură-te, că Sfintei Fecioare te-ai rugat;Bucură-te, că al ei grabnic ajutor ai căpătat;Bucură-te, că prin viața ta curată pustia s-a sfințit;Bucură-te, că mult ostenindu-te, cununa slavei ai primit;Bucură-te, povățuitoare preaînțeleaptă;Bucură-te, locuitoarea pustiei cea minunată;Bucură-te, de lacrimi duhovnicești izvorâtoare;Bucură-te, a duhurilor rele înfricoșătoare;Bucură-te, Preacuvioasă Maică Maria, mult folositoare ! Condac 4 Prin viață pustnicească ți-ai luminat cugetul, și firea de relele pornirii ți-ai curățat. Ajută-ne, Preacuvioasă Maică, să ne ridicăm și noi din păcat, prin post și prin rugăciuni, să ne sfințim firea, ca împreună cu tine, să-i cântăm lui Dumnezeu: Aliluia ! Icos 4 Tu ești nădejdea și întărirea celor deznădăjduiți, Preacuvioasă Maică Maria, că văzând noi alegerea ta, de la păcătoasă viețuire la înaltă trăire duhovnicească, nădăjduim în a sufletului mântuire și cântăm lăudându-te așa:Bucură-te, a noastră mângâiere;Bucură-te, duhovnicească alinare;Bucură-te, că ai biruit pe omul cel vechi cu înfrânarea;Bucură-te, cetate neînvinsă;Bucură-te, ușa către Rai deschisă;Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost luminată;Bucură-te, casă sufletească pe stâncă ridicată;Bucură-te, că ai biruit puterea vrăjmașului;Bucură-te, bună mireasmă a pustiului;Bucură-te, că ai răbdat frigul nopții și arșița soarelui;Bucură-te, a noastră povățuitoare;Bucură-te, a celor ce se roagă ție, de patimi izbăvitoare;Bucură-te, Preacuvioasă Maică Maria, mult folositoare ! Condac 5 Cuviosul Zosima, pustia Iordanului străbătând, în aspră postire și neîncetate rugăciuni petrecând, aflându-te pe tine, Preacuvioasă Maică Maria, înger în trup, îmbrăcată cu dumnezeiască lumină, s-a sârguit a striga cu lacrimi către Dumnezeu: Aliluia ! Icos 5 Când te-ai rugat Preacuvioasă Maică, erai înălțată de la pământ și cu fața prealuminată, iar Cuviosul Zosima, căzând la pământ, a cerut ca de tine să fie binecuvântat și cu frică ți-a strigat:Bucură-te, înger pământesc;Bucură-te, om ceresc;Bucură-te, mireasma raiului dumnezeiesc;Bucură-te, minune preaslăvită;Bucură-te, Preacuvioasă Maria, de Dumnezeu iubită;Bucură-te, a mea umilință;Bucură-te, strig către tine cu credință;Bucură-te, de cuviosul Zosima mult cinstită;Bucură-te, maică duhovnicească;Bucură-te, că pe toți îi înveți să se mântuiască;Bucură-te, a vrăjmașilor îngrozire;Bucură-te, stea luminoasă între popoare;Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare ! Condac 6 Ispitele sufletului și patimile trupului le-ai tăiat cu sabia postului, păcatele gândului cu tăcerea sihăstriei le-ai înecat și cu curgerile lacrimilor tale ai adăpat toată pustia și ne-ai odrăslit nouă roadele pocăinței. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta și Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia ! Icos 6 Minunată cu adevărat a fost viața ta, Preacuvioasă Maică, iar noi, știind a ta sfântă viețuire, ne întărim și te lăudăm, zicând:Bucură-te, pildă aleasă de viețuire duhovnicească;Bucură-te, a noastră învățătură pentru trăire creștinească;Bucură-te, a Egiptului floare aleasă;Bucură-te, că din pustie roditoare ai fost culeasă;Bucură-te, a sihaștrilor lumină;Bucură-te, a celor nevoitori odihnă;Bucură-te, nădejdea creștinilor;Bucură-te, lauda monahilor;Bucură-te, mângâierea sufletului meu;Bucură-te, a mea mijlocitoare către Dumnezeu;Bucură-te, a călugărilor îmbărbătare;Bucură-te, a păcătoșilor pildă de urmare;Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare ! Condac 7 Chip al pocăinței te-ai arătat, Preacuvioasă Maică Maria, că din roabă a diavolilor prin păcat, înger al Luminii
Acatistul Sfintei Cruci lumea-ortodoxa
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Icos 1 Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii; Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare; Bucură-te, că luminezi marginile lumii; Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor; Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare; Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor; Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor; Bucură-te, pahar plin de curată băutură; Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus; Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea; Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 2 Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia! Icos 2 Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa: Bucură-te, semnul adevăratei bucurii; Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem; Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă; Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită; Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului; Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată; Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită; Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată; Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului; Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii; Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților; Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 3 Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o. Înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia! Icos 3 Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii; Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții; Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului; Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare; Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos; Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic; Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților; Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor; Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței; Bucură-te, păzitoarea a toată lumea; Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori; Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 4 Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia! Icos 4 În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis: Bucură-te, raza Soarelui celui gândit; Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat; Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei; Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului; Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți; Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești; Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită; Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită; Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor; Bucură-te, lauda credincioșilor; Bucură-te, prin care s-a surpat iadul; Bucură-te, prin care a răsărit Darul; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 5 Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia! Icos 5 Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea: Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit; Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat; Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor; Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni; Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști; Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști; Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor; Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor; Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți; Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți; Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos; Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 6 Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia! Icos 6 Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa: Bucură-te, învierea celor omorâți; Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc; Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului; Bucură-te, câștigarea desfătării raiului; Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană; Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat; Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire; Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă; Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul; Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o; Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor; Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 7 Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia! Icos 7 Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru
Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Împărătesei celei alese mai înainte de veci, Împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Icos 1 Mulțimea arhanghelilor și a îngerilor, cu Înaintemergătorul, cu Teologul și cu Soborul tuturor sfinților, împreună cu tine, Împărăteasa lor, stând în biserica din Vlaherne și ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu bucurie cântă ție:Bucură-te, bunăvoința Tatălui celui mai înainte de veci,Bucură-te, încăpere preacurată a lui Dumnezeu, a Fiului cel fără de ani,Bucură-te, locuință umbrită de puterea Duhului Sfânt,Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngerești,Bucură-te, spaima cea grozavă a puterilor celor întunecate ale iadului,Bucură-te, ceea ce ești întâmpinată în văzduh de Heruvimii cei cu ochi mulți,Bucură-te, cea ale cărei laude le cântă Serafimii cei cu câte șase aripi,Bucură-te, preabunule Acoperământ, căruia cu credință ne închinăm și noi, neamul creștinesc,Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Condac 2 Sfântul Andrei cu Epifanie, văzându-te în biserică, în văzduh, rugându-te lui Dumnezeu pentru creștini, au cunoscut că ești Maica lui Hristos Dumnezeul nostru și, căzând la pământ, cu credință s-au închinat sfântului tău Acoperământ, cântând: Aliluia! Icos 2 Înțelegere neînțeleasă ești Născătoare de Dumnezeu Fecioară întru apărarea poporului ortodox; pentru aceasta vrăjmașii noștri nu pricep cât de puternică este rugăciunea Maicii lui Dumnezeu; însă noi, bineștiind atotputernica ta apărare, cu umilință cântăm ție:Bucură-te cea preamilostivă, mângâierea tuturor celor scârbiți și împovărați,Bucură-te, povățuitoarea neadormită a tuturor celor orbiți și rătăciți,Bucură-te, ceea ce cu rugăciunile tale degrabă potolești mânia lui Dumnezeu, cea cu dreptate pornită asupra noastră,Bucură-te, ceea ce cu atotputernică amenințarea ta potolești patimile noastre cele rele,Bucură-te, puternică deșteptare a conștiințelor adormite,Bucură-te, cea prin care iadul suspină și duhurile răutății tremură,Bucură-te, cea prin care se deschid nouă, credincioșilor, porțile raiului,Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Condac 3 Puterea Celui Preaînalt umbrește pe cei ce cu credință și cu evlavie scapă la preaputernicul tău Acoperământ, căci numai ție, uneia, Preasfântă și Preacurată Maică a lui Dumnezeu, s-a dat a împlini toate cererile tale. Pentru aceasta, credincioșii de toate vârstele te slăvesc pe tine și pe Fiul tău, cântând: Aliluia! Icos 3 Având bogăție de milostivire neîmpuținată, tuturor, până la marginile pământului, le întinzi mână de ajutor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Bolnavilor le dai vindecare, celor ce pătimesc alinare, orbilor vedere și tuturor le dai toate, fiecăruia după a lui trebuință. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm ție:Bucură-te, tărie nesurpată și ocrotirea tuturor creștinilor,Bucură-te, cea dintâi înfrumusețare a sfintelor locașuri și altare,Bucură-te, îngrădirea cea sigură a tronurilor împărătești,Bucură-te, ajutătoare neadormită a căpeteniilor de orașe,Bucură-te, arhistrategă nebiruită a oștilor creștinești,Bucură-te, oglindă sfântă a dreptății pentru judecătorii cei nemitarnici,Bucură-te, minte desăvârșită a învățătorilor,Bucură-te, binecuvântarea caselor și a familiilor evlavioase,Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Condac 4 Fiind cuprinși de viforul multor nevoi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, tu ajută-ne nouă. Și stând înaintea feței altarului Domnului și ridicând mâinile tale, roagă-te ca Domnul, Împăratul slavei, să caute la nevrednica noastră rugăciune, și să asculte cererile celor ce cheamă numele tău cel sfânt și cântă Fiului tău: Aliluia! Icos 4 Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Isus al lui Navi rugându-se și a poruncit soarelui de a stat până ce a biruit asupra vrăjmașilor lui. Și acum Domnul Iisus aude rugăciunile tale, Împărăteasă aleasă a Duhului Sfânt. Pentru aceasta și noi păcătoșii, nădăjduind la Acoperământul tău, îndrăznim a cânta ție ca Maicii lui Dumnezeu:Bucură-te, cea luminată de Soarele cel veșnic, care ne luminezi pe noi cu Lumina cea neînserată,Bucură-te, ceea ce ai luminat tot pământul cu strălucirea preacuratului tău suflet,Bucură-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin curăția trupului tău,Bucură-te, Acoperământul și păstrarea sfintelor locașuri ale lui Hristos,Bucură-te, luminarea și înțelepțirea păstorilor credincioși ai Bisericii,Bucură-te, povățuitoarea monahilor și a monahiilor care neîncetat slujesc lui Dumnezeu,Bucură-te, liniștea cea netulburată a bătrânilor evlavioși,Bucură-te, veselia cea tainică a fecioarelor și a văduvelor ce trăiesc în curăție,Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Condac 5 Văzătorul de Dumnezeu, Moise, luptând oarecând asupra lui Amalec, când ridica mâinile biruia Israel, iar când le lăsa în jos, atunci Amalec învingea. Însă, ajutat de cei ce-l sprijineau, a biruit pe vrăjmași. Tu, însă, o, Maică a lui Dumnezeu, ridicând mâinile tale la rugăciune către Fiul tău, deși nesprijinită de nimeni, totdeauna biruiești pe vrăjmașii creștinilor și ești scut nouă, celor ce cântăm Fiului tău: Aliluia! Icos 5 Văzutu-te-au pe tine cetele sfinților, stând în văzduh, în biserica din Vlaherne, ridicând mâinile la rugăciune către Fiul tău și Dumnezeu; iar arhanghelii cu îngerii cântau ție cântare de mulțumire. Deci, prin mâinile tale cele mai sfinte decât ale lui Moise, întărește-ne și pe noi, cei ce cu umilință cântăm ție:Bucură-te, cea ale cărei mâini sunt ținute la rugăciune de însăși dragostea și milostivirea ta cea către noi,Bucură-te, că înaintea ta nu pot să stea vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți,Bucură-te, ceea ce izgonești din adâncul sufletului nostru patimile și poftele cele rele și spurcate,Bucură-te, ceea ce fără ardere ții pe mâinile tale focul cel dumnezeiesc al lui Hristos, și pe noi cei reci ne aprinzi cu el,Bucură-te, aleasă încununare a celor ce, cu întreagă înțelepciune, se luptă împotriva patimilor,Bucură-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce se nevoiesc în post și în tăcere,Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor osteniți de mâhnire și de întristare,Bucură-te, ceea ce ne dai harul umilinței și al răbdării,Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Condac 6 Propovăduitor al harului tău celui neîmpuținat și al milelor tale s-a arătat Sfântul Roman, dulce cântătorul, când în vis a primit de la tine o foaie de hârtie spre
Psaltirea
Catisma întâi PSALMUL 1 Al lui David 1. Fericit bărbatul, care n‑a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n‑a șezut; 2. Ci în legea Domnului e voia lui și la legea Lui va cugeta ziua și noaptea. 3. Și va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa și frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor spori. 4. Nu sunt așa necredincioșii, nu sunt așa! Ci ca praful ce‑l spulberă vântul de pe fața pământului. 5. De aceea nu se vor ridica necredincioșii la judecată, nici păcătoșii în sfatul drepților. 6. Că știe Domnul calea drepților, iar calea necredincioșilor va pieri. PSALMUL 2 Al lui David 1. Pentru ce s‑au întărâtat neamurile și popoarele au cugetat deșertăciuni? 2. S‑au ridicat împărații pământului și căpeteniile s‑au adunat împreună împotriva Domnului și a unsului Său, zicând: 3. «Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor». 4. Cel ce locuiește în ceruri va râde de dânșii și Domnul îi va batjocori pe ei! 5. Atunci va grăi către ei întru urgia Lui și întru mânia Lui îi va tulbura pe ei; 6. Iar eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. 7. Domnul a zis către mine: «Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te‑am născut! 8. Cere de la Mine și‑Ți voi da neamurile moștenirea Ta și stăpânirea Ta, marginile pământului. 9. Le vei paște pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!». 10. Și acum, împărați, înțelegeți! Învățați‑vă toți, care judecați pământul! 11. Slujiți Domnului cu frică și vă bucurați de El cu cutremur. 12. Luați învățătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul și să pieriți din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiți toți cei ce nădăjduiesc în El. PSALMUL 3 Al lui David 1. Doamne, cât s‑au înmulțit cei ce mă necăjesc! Mulți se scoală asupra mea; 2. Mulți zic sufletului meu: «Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui!». 3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea și Cel ce înalți capul meu. 4. Cu glasul meu către Domnul am strigat și m‑a auzit din muntele cel sfânt al Lui. 5. Eu m‑am culcat și am adormit; sculatu‑m‑am, că Domnul mă va sprijini. 6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară. 7. Scoală, Doamne, mântuiește‑mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert; dinții păcătoșilor ai zdrobit. 8. A Domnului este mântuirea și peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. Slavă… PSALMUL 4 Al lui David 1. Când Te‑am chemat, m‑ai auzit, Dumnezeul dreptății mele! Întru necaz m‑ai desfătat! Milostivește‑Te spre mine și ascultă rugăciunea mea. 2. Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce iubiți deșertăciunea și căutați minciuna? 3. Să știți că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său; Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul. 4. Mâniați‑vă, dar nu greșiți; de cele ce ziceți în inimile voastre, întru așternuturile voastre vă căiți. 5. Jertfiți jertfa dreptății și nădăjduiți în Domnul. 6. Mulți zic: «Cine ne va arăta nouă cele bune?». Dar s‑a însemnat peste noi lumina feței Tale, Doamne! 7. Dat‑ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin și de untdelemn ce s‑a înmulțit. 8. Cu pace, așa mă voi culca și voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi întru nădejde m‑ai așezat. PSALMUL 5 Al lui David 1. Graiurile mele ascultă‑le, Doamne! Înțelege strigarea mea! 2. Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi ruga, Doamne! 3. Dimineața vei auzi glasul meu; dimineața voi sta înaintea Ta și mă vei vedea. 4. Că Tu ești Dumnezeul meu, Care nu voiești fărădelegea, nici nu va locui lângă Tine cel ce viclenește. 5. Nu vor sta călcătorii de lege în preajma ochilor Tăi. Urât‑ai pe toți cei ce lucrează fărădelege. 6. Pierde‑vei pe toți cei ce grăiesc minciuna; pe ucigaș și pe viclean îl urăște Domnul. 7. Iar eu, întru mulțimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina‑mă‑voi spre sfânt locașul Tău, întru frica Ta. 8. Doamne, povățuiește‑mă întru dreptatea Ta din pricina dușmanilor mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta. 9. Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deșartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile lor viclenesc. 10. Judecă‑i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; după mulțimea nelegiuirilor lor, alungă‑i pe ei, că Te‑au amărât, Doamne, 11. Și să se veselească toți cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se vor bucura și le vei fi lor sălaș și se vor lăuda cu Tine toți cei ce iubesc numele Tău. 12. Că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci cu arma buneivoiri ne‑ai încununat pe noi. PSALMUL 6 Al lui David 1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerți. 2. Miluiește‑mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă‑mă, Doamne, că s‑au tulburat oasele mele; 3. Și sufletul meu s‑a tulburat foarte și Tu, Doamne, până când? 4. Întoarce‑Te, Doamne; izbăvește sufletul meu, mântuiește‑mă, pentru mila Ta. 5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomenește pe Tine. Și în iad cine Te va lăuda pe Tine? 6. Ostenit‑am întru suspinul meu, spăla‑voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele așternutul meu voi uda. 7. Tulburatu‑s‑a de supărare ochiul meu, îmbătrânit‑am între toți vrăjmașii mei. 8. Depărtați‑vă de la mine toți cei ce lucrați fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele. 9. Auzit‑a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit. 10. Să se rușineze și să se tulbure foarte toți vrăjmașii mei; să se întoarcă și să se rușineze foarte degrab. Slavă… PSALMUL 7 Al lui David 1. Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit. Mântuiește‑mă de toți cei ce mă prigonesc și mă izbăvește, 2.
Rugăciune la începerea lucrului
Doamne Iisuse Hristoase, Fiule Unule-Născut al Tatălui Celui fără de început, care în Sfânta Ta Evanghelie, ai zis: „Tatăl Meu până acum lucrează şi Eu lucrez”; Tu, Doamne, Cel ce ai grăit prin gura Proorocului Tău, David: „Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa, până seara”; şi iarăşi Tu ai hotărât prin gura fericitului Tău Apostol Pavel, că: „Cel ce nu lucrează, nici să nu mănânce”. Apoi, Însuţi Tu, ai grăit cu Însăţi preacurată gura Ta: „Fără de Mine nu puteţi face nimic” şi „Orice veţi cere (de la Tatăl) întru Numele Meu, Eu voi face…”. Doamne, Dumnezeule, ascult din toată inima Dumnezeieştile Tale cuvinte şi cu umilinţă alerg la bunătatea Ta, rugându-mă: ajută-mi cu Harul Tău, să săvârşesc lucrul ce am început în Numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!
Rugăciuni de seară
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin Troparele de umilință Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi. Slavă…, Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm. Și acum…, Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc. Doamne, miluiește (de 12 ori). Rugăciunea întâi, a Sfântului Macarie cel Mare, către Dumnezeu Tatăl: Dumnezeule cel veșnic și Împărate a toată făptura, Cel ce m-ai învrednicit a ajunge până în acest ceas, iartă-mi păcatele ce am făcut în această zi, cu fapta, cu cuvântul și cu gândul; și curățește, Doamne, smeritul meu suflet de toată întinăciunea trupului și a sufletului. Și-mi dă, Doamne, în această noapte, a trece somnul în pace ca, sculându-mă din ticălosul meu așternut, bine să plac Preasfântului Tău nume în toate zilele vieții mele și să calc pe vrăjmașii cei ce se luptă cu mine, pe cei trupești și pe cei fără de trup. Și mă izbăvește, Doamne, de gândurile cele deșarte, care mă întinează, și de poftele cele rele. Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Rugăciunea a doua, a Sfântului Antioh, către Domnul nostru Iisus Hristos: Atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui, Însuți fiind desăvârșit, Iisuse Hristoase, pentru multă milostivirea Ta, nu Te dezlipi de mine, robul Tău, ci odihnește întru mine pururea, Iisuse, Cel ce ești Păstor bun al oilor Tale. Nu mă da ispitei șarpelui, nici nu mă lăsa în pofta satanei, că sămânța stricăciunii este întru mine. Tu, Doamne Dumnezeule, Cel Căruia ne închinăm, Împărate Sfinte, Iisuse Hristoase, păzește-mă în timpul somnului cu lumina cea neîntunecată, cu Duhul Tău cel Sfânt, cu Care ai sfințit pe ucenicii Tăi. Dă-mi, Doamne, și mie, nevrednicului robului Tău, mântuirea Ta în așternutul meu. Luminează mintea mea cu lumina înțelegerii Sfintei Tale Evanghelii, sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea cu curăția cuvintelor Tale, trupul meu cu patima Ta cea nebiruită, cugetul meu cu smerenia Ta îl păzește și mă ridică la vreme cuviincioasă spre a Ta slăvire, că preaslăvit ești cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul Duh în veci. Amin. Rugăciunea a treia, către Sfântul Duh: Doamne, Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhule adevărate, milostivește-Te spre mine, păcătosul robul Tău, și mă miluiește și-mi iartă mie, nevrednicului, toate câte am greșit Ție astăzi ca un om, și nu numai ca un om, ci și mai rău decât necuvântătoarele, păcatele mele cele de voie și cele fără de voie, cele știute și cele neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de L-am hulit în gândul meu, sau pe cineva am ocărât, sau pe cineva am clevetit în mânia mea, sau am mâhnit, sau de ceva m-am mâniat, sau am mințit, sau fără de vreme am dormit, sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am socotit, sau pe fratele meu l-am mâhnit, sau m-am sfădit, sau pe cineva am osândit, sau m-am mărit, sau m-am trufit, sau m-am mâniat, sau, stând la rugăciune, mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi, sau răzvrătire am cugetat, sau prea m-am săturat, sau m-am îmbătat, sau nebunește am râs, sau ceva rău am cugetat, sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima, sau ce nu se cuvine am grăit, sau de păcatul fratelui meu am râs, iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit, sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă ușurează, și mă slobozește și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu, păcătosul și necuratul și ticălosul, și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc preacinstitul Tău nume, împreună cu al Tatălui și cu al Unuia-Născut Fiului Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Rugăciunea a patra: Doamne, Dumnezeul nostru, orice am greșit în această zi cu cuvântul, cu fapta, și cu gândul, ca un bun și iubitor de oameni, iartă-mi. Somn cu pace și fără mâhnire dăruiește-mi. Pe îngerul Tău cel apărător trimite-l să mă acopere și să mă păzească de tot răul. Că Tu ești păzitorul sufletelor și al trupurilor noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum
Rugăciuni de dimineață
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum… Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin. Apoi troparele acestea: Sculându-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, și cântare îngerească strigăm Ție, Puternice: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Dumnezeule; pentru rugăciunile îngerilor Tăi, miluiește-ne pe noi. Slavă… Din pat și din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea mea o luminează, inima și buzele mele le deschide ca să Te laud pe Tine, Sfântă Treime: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Dumnezeule; pentru rugăciunile tuturor sfinților Tăi, miluiește-ne pe noi. Și acum… Fără de veste Judecătorul va veni și faptele fiecăruia se vor descoperi. Ci cu frică să strigăm în miezul nopții: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Dumnezeule, pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Doamne, miluiește (de 12 ori), apoi rugăciunea aceasta: Din somn sculându-mă, mulțumescu-Ți Ție, Preasfântă Treime, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelungă răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneșul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut pentru fărădelegile mele, ci ai arătat iubire de oameni, după obicei; și, întru deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat, ca să mânec și să slăvesc puterea Ta. Deci acum luminează-mi ochii gândului, deschide-mi gura, ca să mă învăț cuvintele Tale, să înțeleg poruncile Tale, să fac voia Ta, să-Ți cânt întru mărturisirea inimii și să laud preasfânt numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și in vecilor vecilor. Amin Altă rugăciune: Slavă Ție, Împărate, Dumnezeule Atotputernice, Care cu purtarea Ta de grijă cea dumnezeiască și de oameni iubitoare m-ai învrednicit pe mine, păcătosul și nevrednicul, a mă scula din somn și a dobândi intrare în casa Ta. Primește, Doamne, și glasul rugăciunii mele, ca și al sfintelor și înțelegătoarelor Tale puteri, și binevoiește ca din inimă curată și cu duh de umilință să Ți se aducă Ție laudă din necuratele mele buze; ca și eu să mă fac părtaș fecioarelor celor înțelepte, cu luminată făclia sufletului meu, și să Te slăvesc pe Tine, Dumnezeu-Cuvântul Cel slăvit în Tatăl și în Duhul Sfânt. Amin. Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu! Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu! Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni) Apoi îndată Psalmul 50: Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. Crezul Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăși va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci. Într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică; Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor Şi viața veacului ce va să fie.Amin. Rugăciunea întâi, a Sfântului Macarie cel Mare: Doamne, curățește-mă pe mine păcătosul, că niciodată n-am făcut bine înaintea Ta.
Cartea lui Iosua Navi
Cartea lui Iosua Navi Capitolul 1 1. După moartea lui Moise, robul Domnului, a grăit Domnul cu Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, şi a zis: 2. «Moise, robul Meu, a murit. Scoală dar şi treci Iordanul tu şi tot poporul acesta, în ţara pe care o voi da fiilor lui Israel. 3. Tot locul pe care vor călca tălpile picioarelor voastre, îl voi da vouă, cum am spus lui Moise: 4. De la pustie şi de la Libanul acesta până la râul cel mare, până la râul Eufratului şi până la marea cea mare spre asfinţitul soarelui vor fi hotarele voastre. 5. Nimeni nu se va putea împotrivi ţie, în toate zilele vieţii tale. Precum am fost cu Moise, aşa voi fi şi cu tine; nu Mă voi depărta de tine şi nu te voi părăsi. 6. Fii tare şi curajos, că tu vei împărţi poporului acestuia, prin sorţi, țara pe care M-am jurat părinţilor lor să le-o dau. 7. Fii dar tare şi foarte curajos, ca să păzeşti şi să împlineşti toată legea pe care ţi-a încredinţat-o Moise, robul Meu; să nu te abaţi de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să pricepi toate câte ai de făcut. 8. Să nu se pogoare cartea legii acesteia de pe buzele tale, ci călăuzeşte-te de ea ziua şi noaptea, ca să plineşti întocmai tot ce este scris în ea; atunci vei fi cu izbândă în căile tale şi vei păşi cu spor. 9. Iată, îţi poruncesc: Fii tare şi curajos, să nu te temi, nici să te spăimântezi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge». 10. Atunci a poruncit Iosua căpeteniilor poporului şi a zis: 11. «Treceţi prin tabără şi porunciţi poporului şi-i ziceţi: Pregătiţi-vă merinde de drum, că după trei zile veţi trece peste Iordanul acesta, ca să mergeţi şi să luaţi în stăpânire pământul pe care Domnul Dumnezeul părinţilor voştri are să vi-l dea». 12. Iar seminţiei lui Ruben şi seminţiei lui Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase, Iosua le-a zis: 13. «Aduceţi-vă aminte ce v-a poruncit Moise, sluga Domnului, când v-a zis: Domnul Dumnezeul vostru v-a liniştit şi v-a dat pământul acesta. 14. Femeile voastre, copiii voştri şi vitele voastre să rămână în pământul pe care vi l-a dat Moise dincoace de Iordan, iar voi toţi câţi puteţi lupta, înarmându-vă, duceţi-vă înaintea fraţilor voştri şi le ajutaţi, 15. Până ce Domnul Dumnezeul vostru va linişti şi pe fraţii voştri, cum va liniştit şi pe voi, şi până ce vor primi şi ei de moştenire pământul pe care Domnul Dumnezeul vostru îl dă lor. Atunci vă veţi întoarce în moştenirea voastră şi veţi stăpâni pământul pe care Moise, sluga Domnului, vi l-a dat dincolo de Iordan, spre răsăritul soarelui». 16. Iar ei au răspuns lui Iosua şi au zis: «Toate, oricâte ne vei porunci, vom face şi oriunde ne vei trimite, vom merge. 17. Cum am ascultat pe Moise, aşa te vom asculta şi pe tine, numai să fie Domnul Dumnezeul tău cu tine cum a fost cu Moise. 18. Tot cel ce se va împotrivi poruncilor tale şi nu va asculta cuvintele tale, în toate câte vei porunci, să moară. Dar fii tare şi curajos!». Capitolul 2 1. Atunci Iosua, fiul lui Navi, a trimis în taină din Sitim doi tineri să iscodească ţara şi a zis: «Duceţi-vă şi cercetaţi ţara şi mai ales Ierihonul!». Şi s-au dus cei doi tineri şi, ajungând la Ierihon, au intrat în casa unei desfrânate, al cărei nume era Rahab, şi au rămas să se odihnească acolo. 2. Şi s-a dat de ştire regelui Ierihonului: «Iată, nişte oameni din fiii lui Israel au venit aici în noaptea aceasta, ca să iscodească ţara!». 3. Iar regele Ierihonului a trimis la Rahab să i se spună: «Scoate pe oamenii care au intrat în casa ta, în noaptea aceasta, că au venit să iscodească ţara». 4. Femeia însă, luând pe cei doi oameni, i-a ascuns şi a zis: «Adevărat, au venit la mine nişte oameni, 5. Dar în amurg, când se închideau porţile, bărbaţii au plecat şi nu ştiu unde s-au dus. Alergaţi după ei şi-i veţi ajunge». 6. Apoi ea a suit pe cei doi oameni pe acoperiş şi i-a ascuns în nişte fuioare de in ce se aflau pe acoperişul casei ei. 7. Iar trimişii regelui au alergat după ei pe drumul cel către Iordan, până la vad, şi porţile s-au închis îndată ce au ieşit cei ce urmăreau pe iscoade. 8. Înainte însă de a adormi iscoadele femeia s-a suit la dânşii pe acoperiş, 9. Şi le-a zis: «Ştiu că Domnul v-a dat vouă pământul acesta, căci frica voastră a căzut asupra noastră şi toţi locuitorii pământului acestuia au frică de voi, 10. Pentru că am auzit noi cum a secat Domnul Dumnezeu înaintea voastră Marea Roşie, când ați ieşit din Egipt, şi câte aţi făcut voi cu cei doi regi ai Amoreilor peste Iordan, cu Sihon şi cu Og, pe care i-aţi pierdut. 11. Când am auzit noi de acestea, ne-a slăbit inima şi în niciunul din noi n-a mai rămas bărbăţie în faţa voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu în cer sus şi pe pământ jos. 12. Acum dar juraţi-mi pe Domnul Dumnezeul vostru că, precum am făcut eu milă cu voi, veţi face şi voi milă cu casa tatălui meu şi daţi-mi semn de nădejde, 13. Că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorile mele, toată casa mea şi veţi izbăvi sufletul meu de la moarte». 14. Iar oamenii aceia au zis către dânsa: «Sufletul nostru îl vom pune pentru voi». Şi ea a zis: «Când Domnul vă va da cetatea aceasta, să faceţi cu mine milă şi dreptate». 15. Apoi le-a dat drumul cu o frânghie pe fereastră, căci casa ei era în zidul cetăţii şi ea locuia chiar deasupra zidului. 16. Şi le-a zis: «Duceţi-vă în munte, ca să nu vă întâlniţi cu cei ce vă
Deuteronomul – A cincea Carte a lui Moise
Deuteronomul – A cincea Carte a lui Moise Capitolul 1 1. Acestea sunt cuvintele pe care le-a grăit Moise la tot Israelul peste Iordan, în pustiul Arabah, din faţa Sufei, între Paran, Tofel, Laban, Haşerot şi Di-Zahab, 2. Cale de unsprezece zile de la Horeb, în drumul de la Muntele Seir, către Cadeş-Barnea. 3. În anul al patruzecilea, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii acesteia, a grăit Moise tuturor fiilor lui Israel toate cât îi poruncise Domnul pentru ei. 4. După ce a bătut pe Sihon, regele Amoreilor, care locuia în Heşbon, şi pe Og, regele Vasanului, care locuia în Aştarot şi în Edrei, dincolo de Iordan, în pământul Moabului, 5. A început Moise a lămuri legea aceasta şi a zis: 6. «Domnul Dumnezeul vostru ne-a grăit nouă pe Horeb şi a zis: Vă ajunge de când locuiţi pe muntele acesta! 7. Întoarceţi-vă şi, pornind la drum, duceţi-vă la muntele Amoreilor şi la toţi vecinii lor din Arabah, din munte, din Şefela şi din Negeb, la malurile mării, în pământul Canaanului, la Liban, şi chiar până la râul cel mare, la fluviul Eufratului. 8. Şi iată, Eu vă dau pământul acesta; mergeţi şi vă luaţi de moştenire pământul pe care Domnul a făgăduit cu jurământ să-l dea părinţilor voştri, lui Avraam şi lui Isaac şi lui Iacov, lor şi urmaşilor lor. 9. În vremea aceea v-am zis: Nu vă mai pot povăţui singur; 10. Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi, iată, acum sunteţi mulţi la număr, ca stelele cerului. 11. Domnul Dumnezeul părinţilor voştri să vă înmulţească de o mie de ori mai mult decât sunteţi acum şi să vă binecuvânteze, cum v-a făgăduit El! 12. Cum dar voi purta singur greutăţile voastre şi sarcinile voastre şi neînţelegerile dintre voi? 13. Alegeţi-vă din seminţiile voastre bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi încercaţi, şi-i voi pune căpetenii peste voi. 14. Atunci mi-aţi răspuns şi aţi zis: Bun lucru ne porunceşti să facem! 15. Şi am luat dintre voi bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi încercaţi, şi i-am pus povăţuitori peste voi: căpetenii peste mii, peste sute, peste cincizeci, peste zeci şi judecători peste seminţiile voastre. 16. În vremea aceea, am dat poruncă judecătorilor voştri şi am zis: Să ascultaţi pe fraţii voştri şi să judecaţi drept pricina ce ar avea un om atât cu fratele lui, cât şi cu cel străin. 17. Să nu părtiniţi la judecată, ci să ascultaţi şi pe cel mare şi pe cel mic. Să nu vă sfiiţi de la faţa omului, că judecata este a lui Dumnezeu. Iar pricina care va fi grea pentru voi să o aduceţi la mine şi o voi asculta eu. 18. V-am mai dat în vremea aceea porunci pentru toate cele ce trebuie să faceţi. 19. Am plecat apoi de la Horeb, cum ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru, şi am străbătut tot pustiul acesta mare şi înfricoşător, pe care l-aţi văzut în drumul spre muntele Amoreilor, şi am ajuns la Cadeş-Barnea. 20. Atunci v-am zis: Iată, aţi ajuns la muntele Amoreilor, pe care Domnul Dumnezeul vostru, îl va da nouă. 21. Iată, Israel, Domnul Dumnezeul tău îţi dă pământul acesta: mergi şi ia-l în stăpânire, cum ţi-a zis Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, nici nu te înspăimânta! 22. Iar voi aţi venit cu toţii la mine şi aţi zis: Să trimitem înaintea noastră oameni ca să cerceteze pământul şi să ne aducă ştire despre drumul pe care să mergem şi despre cetăţile la care să ne ducem. 23. Cuvântul acesta mi-a plăcut şi am luat dintre voi doisprezece oameni, câte unul din fiecare seminţie. 24. Aceştia s-au dus şi s-au suit pe munte, au mers până la valea Eşcol, şi au cercetat-o. 25. Au luat din roadele pământului şi ne-au adus nouă; şi ne-au adus şi ştire, spunându-ne: Pământul pe care Domnul Dumnezeul nostru ni-l dă este bun. 26. Voi însă n-aţi vrut să vă duceţi şi v-aţi împotrivit poruncii Domnului Dumnezeului vostru, aţi cârtit în corturile voastre şi aţi zis: 27. Domnul din ură către noi ne-a scos din pământul Egiptului, ca să ne dea în mâinile Amoreilor şi să ne piardă. 28. Încotro să ne ducem? Fraţii noştri ne-au înfricoşat, spunându-ne: «Poporul acela e mai mare, mai mult şi mai puternic decât noi; cetăţile de acolo sunt mari şi cu întărituri până la cer; şi am mai văzut acolo şi pe fiii lui Enac». 29. Atunci v-am zis: Nu vă înspăimântaţi şi nu vă temeţi de ei. 30. Domnul Dumnezeul vostru merge înaintea voastră şi se va lupta El pentru voi, cum a făcut cu voi şi în Egipt, înaintea ochilor voştri. 31. Şi cum a făcut în pustiul acesta, unde, cum ai văzut tu, Israel, Domnul Dumnezeul tău te-a purtat tot drumul ce l-aţi străbătut până ce aţi sosit la locul acesta, cum poartă un om pe fiul său. 32. Dar voi nici aşa n-aţi crezut pe Domnul Dumnezeul vostru, 33. Care a mers înaintea voastră în călătorie, ca să vă caute loc unde să poposiţi; şi mergea noaptea în foc, ca să vă arate calea pe care să mergeţi, iar ziua în nor. 34. Şi auzind Domnul Dumnezeu cuvintele voastre, S-a mâniat şi S-a jurat, zicând: «Nimeni din oamenii aceştia, din acest neam rău, 35. Nu va vedea pământul cel bun, pe care Eu am jurat să-l dau părinţilor voştri. 36. Numai Caleb, fiul lui Iefone, îl va vedea. Aceluia şi fiilor lui voi da pământul pe care l-a străbătut el, pentru că acela s-a supus Domnului. 37. Pentru voi s-a mâniat Domnul şi pe mine şi a zis: Nici tu nu vei intra acolo! 38. Iosua, fiul lui Navi, care este cu tine, acela va intra acolo; întăreşte-l pe el, că el va duce pe Israel în moştenirea sa. 39. Copiii voştri, de care voi ziceaţi că vor cădea pradă vrăjmaşilor, şi fiii voştri, care acum nu cunosc nici binele, nici răul, aceia vor intra acolo; lor îl voi da şi ei îl vor moşteni. 40. Iar voi întoarceţi-vă şi vă îndreptaţi spre pustie,
Numerii – A patra Carte a lui Moise
Numerii – A patra Carte a lui Moise Capitolul 1 1. În ziua întâi a lunii a doua din anul al doilea după ieşirea Israeliţilor din pământul Egiptului, a grăit Domnul cu Moise în cortul adunării, în pustiul Sinai, şi a zis: 2. «Număraţi toată obştea fiilor lui Israel după seminţiile lor, după familiile lor şi după numele lor, om cu om. 3. Tot bărbatul de la douăzeci de ani în sus, tot cel ce poate ieşi la oaste în Israel, să se numere de tine şi de Aaron şi să se rânduiască în tabăra lui. 4. Dar cu voi să mai fie din fiecare seminţie câte un om, care e cel mai de seamă în neamul său. 5. Iată numele bărbaţilor care vor fi cu voi: din Ruben: Eliţur, fiul lui Şedeur; 6. Din Simeon: Şelumiel, fiul lui Ţurişadai; 7. Din Iuda: Naason, fiul lui Aminadab; 8. Din Isahar: Natanael, fiul lui Ţuar; 9. Din Zabulon: Eliab, fiul lui Helon; 10. Din fiii lui Iosif: Elişama, fiul lui Amihud, din Efraim; şi Gamaliel, fiul lui Pedaţur, din Manase; 11. Din Veniamin: Abidan, fiul lui Ghedeon; 12. Din Dan: Ahiezer, fiul lui Amişadai; 13. Din Aşer: Paghiel, fiul lui Ocran; 14. Din Gad: Eliasaf, fiul lui Raguel; 15. Din Neftali: Ahira, fiul lui Enan. 16. Aceştia sunt bărbaţii aleşi ai obştii, capii seminţiilor părinţilor lor, căpeteniile peste mii în Israel». 17. Luând deci Moise şi Aaron pe bărbaţii aceştia, care au fost numiţi pe numele lor, 18. Au adunat toată obştea în ziua întâi a lunii a doua din anul al doilea şi au înscris, după spiţele neamului lor, pe toţi bărbaţii de la douăzeci de ani în sus pe seminţii, pe familii şi pe numele lor, om cu om. 19. Numărătoarea aceasta a făcut-o Moise în pustiul Sinai, cum îi poruncise Domnul. 20. Fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 21. S-au numărat în seminţia lui Ruben patruzeci şi şase de mii cinci sute. 22. Fiii lui Simeon, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 23. S-au numărat în seminţia lui Simeon cincizeci şi nouă de mii trei sute. 24. Fiii lui Gad, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 25. S-au numărat în seminţia lui Gad patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci. 26. Fiii lui Iuda, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 27. S-au numărat în seminţia lui Iuda şaptezeci şi patru de mii şase sute. 28. Fiii lui Isahar, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de ia douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 29. S-au numărat în seminţia lui Isahar cincizeci şi patru de mii patru sute. 30. Fiii lui Zabulon, după seminţiile lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 31. S-au numărat în seminţia lui Zabulon cincizeci şi şapte de mii patru sute. 32. Fiii lui Iosif: fiii lui Efraim, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 33. S-au numărat în seminţia lui Efraim patruzeci de mii cinci sute. 34. Fiii lui Manase, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 35. S-au numărat în seminţia lui Manase treizeci şi două de mii două sute. 36. Fiii lui Veniamin, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 37. S-au numărat în seminţia lui Veniamin treizeci şi cinci de mii patru sute. 38. Fiii lui Dan, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 39. S-au numărat în seminţia lui Dan, şaizeci şi două de mii şapte sute. 40. Fiii lui Aşer, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 41. S-au numărat în seminţia lui Aşer patruzeci şi una de mii cinci sute. 42. Fiii lui Neftali, după seminţia lor, după neamurile lor, după familiile lor, după numele lor, toţi bărbaţii om cu om, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei buni de oaste, 43. S-au numărat în seminţia lui Neftali cincizeci şi trei de mii patru sute. 44. Aceştia sunt cei care au intrat la numărătoarea făcută de Moise şi Aaron şi de cei doisprezece bărbaţi, căpeteniile lui Israel, câte un bărbat de fiecare seminţie, după neamul strămoşesc. 45. Deci toţi fiii lui Israel de la douăzeci de ani în sus, buni de oaste, care au intrat la numărătoare, după familiile lor, 46. Au fost şase sute trei mii cinci sute cincizeci. 47. Iar leviţii, după seminţia părinţilor lor, n-au fost număraţi între ei. 48. Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: 49. «Vezi ca seminţia lui Levi să n-o bagi la numărătoare şi să nu-i numeri pe fiii lui Levi cu fiii lui Israel; 50. Ci rânduieşte pe leviţi la cortul adunării şi le încredinţează toate lucrurile lui şi
Leviticul – A treia Carte a lui Moise
Leviticul – A treia Carte a lui Moise Capitolul 1 1. În vremea aceea, chemând pe Moise, Domnul i-a grăit din cortul adunării şi i-a zis: 2. «Grăieşte fiilor lui Israel şi le spune: De va aduce cineva dintre voi jertfă Domnului din dobitoace, să aducă jertfă din cireada de vite şi din turma de oi. 3. De va fi jertfa lui ardere de tot din vite mari, să fie parte bărbătească, fără meteahnă, şi s-o aducă la uşa cortului adunării, ca să fie bine-plăcută înaintea Domnului. 4. Apoi să-şi pună mâna pe capul jertfei cea pentru arderea de tot şi îşi va afla bunăvoinţă spre iertarea păcatelor lui. 5. Apoi să junghie viţelul, înaintea Domnului, iar preoţii, fiii lui Aaron, să aducă sângele şi să stropească cu sânge împrejur jertfelnicul de la uşa cortului adunării. 6. Să despoaie pielea de pe jertfa arderii de tot şi să taie jertfa în bucăţi. 7. După aceea preoţii, fiii lui Aaron, să pună pe jertfelnic foc, şi pe foc să pună lemne; 8. Şi pe lemnele de pe focul care e pe jertfelnic, să pună preoţii, fiii lui Aaron, bucăţile, capul şi grăsimea, precum şi măruntaiele şi picioarele, după ce le vor spăla cu apă. 9. Şi să ardă preoţii toate acestea pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfă, mireasmă plăcută Domnului. 10. Iar dacă jertfa adusă de el Domnului ca ardere de tot este din vite mici, să fie din miei sau din iezi, parte bărbătească, fără meteahnă. 11. Să-şi pună mâna pe capul jertfei şi s-o înjunghie înaintea Domnului, în partea de miazănoapte a jertfelnicului; iar preoţii, fiii lui Aaron, să stropească cu sângele ei jertfelnicul împrejur. 12. Să o taie apoi în bucăţi, despărţind capul şi grăsimea ei; să aşeze preotul bucăţile pe lemnele care sunt pe focul de pe jertfelnic; 13. Iar măruntaiele şi picioarele să le spele cu apă şi să aducă preotul toate şi să le ardă pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfă, mireasmă plăcută Domnului. 14. Dacă aduce el din păsări ardere de tot Domnului, să aducă jertfa sa din turturele sau din pui de porumbel. 15. Preotul să o aducă la jertfelnic, să-i frângă gâtul şi să o pună pe jertfelnic, iar sângele să-l scurgă pe peretele jertfelnicului. 16. Guşa şi penele să le scoată şi să le arunce lângă jertfelnic, în partea dinspre răsărit, la locul cenuşei. 17. Apoi să-i frângă aripile, fără a le desprinde de trup, Şi să o ardă preotul pe jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe foc, ca ardere de tot, jertfă, mireasmă plăcută Domnului». Capitolul 2 1. «Dacă cineva voieşte să jertfească Domnului prinos de pâine, să aducă făină bună de grâu, să toarne peste ea untdelemn şi să pună pe ea tămâie; 2. Apoi s-o aducă preoţilor, fiilor lui Aaron, iar unul din ei să ia o mână plină de făină, cu untdelemnul şi cu toată tămâia şi s-o ardă pe jertfelnic spre pomenire, ca jertfă, mireasmă plăcută Domnului. 3. Iar rămăşiţa din prinosul de pâine va fi a lui Aaron şi a fiilor lui; aceasta e sfinţenie mare din jertfele Domnului. 4. Dacă însă vrei să aduci jertfa prinosului de pâine din aluaturi coapte în cuptor, să aduci pâini de făină bună de grâu, nedospite, frământate cu untdelemn, şi turte nedospite, unse cu untdelemn. 5. Dacă jertfa ta este prinos de pâine copt în tigaie, să fie de făină bună de grâu, frământată cu untdelemn şi nedospită. 6. Să-l rupi bucăţi şi să torni peste el untdelemn; acesta este prinos de pâine, adus Domnului. 7. Dacă jertfa ta este prinos de pâine gătit în oală, să se facă de făină bună de grâu cu untdelemn. 8. Prinosul Domnului, gătit aşa, să se aducă şi să se încredinţeze preotului, iar acesta să-l ducă la jertfelnic. 9. Apoi să ia preotul din jertfă o parte spre pomenire şi s-o ardă pe jertfelnic, ca ardere, ca mireasmă plăcută Domnului; 10. Iar rămăşitele prinosului de pâine vor fi pentru Aaron şi fiii lui; acestea-s sfinţenie mare din jertfele Domnului. 11. Orice prinos de pâine, ce aduceţi Domnului, să nu-l faceţi dospit, căci nici dospitură, nici miere nu veţi arde, ca jertfă înaintea Domnului. 12. Ca prinos de pârgă, să aduceţi şi de acestea Domnului, dar pe jertfelnic să nu le înălţaţi întru mireasmă bine-plăcută Domnului. 13. Toate prinoasele tale de pâine sară-le cu sare; să nu laşi jertfele tale fără sare, semnul legământului Dumnezeului tău; cu toate prinoasele tale adu Domnului Dumnezeului tău şi sare. 14. De aduci Domnului prinos de pâine din cele dintâi roade, adu ca dar din cele dintâi roade ale tale grăunţe din spice, prăjite pe foc şi pisate; 15. Toarnă peste ele untdelemn şi pune pe ele tămâie; acesta este prinos de pâine. 16. Preotul să ardă, spre pomenire, o parte din grăunţe şi din untdelemn cu toată tămâia; aceasta este jertfă Domnului». Capitolul 3 1. «Dacă însă jertfa lui va fi jertfă de împăcare şi dacă se va aduce din vite mari, parte bărbătească sau parte femeiască, să se aducă înaintea Domnului din cele fără meteahnă, 2. Să-şi pună cel ce o aduce mâna sa pe capul jertfei şi s-o junghie înaintea Domnului, la uşa cortului adunării; iar preoţii, fiii lui Aaron, să stropească cu sânge din ea jertfelnicul împrejur. 3. Din jertfa de mântuire să aducă jertfă Domnului: grăsimea care acoperă măruntaiele, toată grăsimea ce acoperă intestinele; 4. Amândoi rărunchii, grăsimea de pe ei şi cea de pe şolduri, seul de pe ficat şi cel de pe rărunchi; 5. Iar fiii lui Aaron să ardă acestea pe jertfelnic împreună cu arderea de tot, care este pe lemnele de pe focul de pe jertfelnic; aceasta este jertfă, mireasmă plăcută Domnului. 6. Iar dacă cineva aduce Domnului jertfă de împăcare din vite mici, parte bărbătească sau femeiască, s-o aducă din cele fără meteahnă. 7. Dacă aduce jertfă o oaie, să o înfăţişeze înaintea Domnului. 8. Să-şi pună mâna sa pe capul jertfei sale şi s-o junghie înaintea cortului adunării; iar preoţii, fiii lui
Ieșirea – A doua Carte a lui Moise
Ieșirea – A doua Carte a lui Moise Capitolul 1 1. Numele fiilor lui Israel, care au intrat în Egipt împreună cu Iacov, tatăl lor, aducând fiecare toată casa sa, sunt acestea: 2. Ruben, Simeon, Levi şi Iuda; 3. Isahar, Zabulon şi Veniamin; 4. Dan, Neftali, Gad şi Aşer. 5. Sufletele însă ieşite din Iacov erau de toate şaptezeci şi cinci, iar Iosif era de mai înainte în Egipt. 6. Dar au murit şi Iosif şi toţi fraţii lui şi toţi cei de pe vremea lor. 7. Iar fiii lui Israel s-au născut în număr mare şi s-au înmulţit, au crescut şi s-au întărit foarte, foarte tare, şi s-a umplut ţara de ei. 8. Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif. 9. Acesta a zis către poporul său: «Iată, neamul fiilor lui Israel e mulţime mare şi e mai tare decât noi. 10. Veniţi dar să-i împilăm, ca să nu se mai înmulţească şi ca nu cumva la vreme de război să se unească cu vrăjmaşii noştri şi, bătându-ne, să iasă din ţara noastră!». 11. De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrări, ca să-i împileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetăţi tari lui Faraon: Pitom şi Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, şi cetatea On sau Iliopolis. 12. Însă cu cât îi împilau mai mult, cu atât mai mult se înmulţeau şi se întăreau foarte, foarte tare, aşa că Egiptenii se îngrozeau de fiii lui Israel. 13. De aceea Egiptenii sileau încă şi mai straşnic la muncă pe fiii lui Israel 14. Şi le făceau viaţa amară prin munci grele, la lut, la cărămidă şi la tot felul de lucru de câmp şi prin alte felurite munci, la care-i sileau cu străşnicie. 15. Ba, regele Egiptului a poruncit moaşelor evreieşti, care se numeau: una Şifra şi alta Pua, 16. Şi le-a zis: «Când moşiţi la evreice, să luaţi seama când nasc: de va fi băiat, să-l omorâţi, iar de va fi fată, să o cruţaţi!». 17. Moaşele însă s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat şi pe băieţi să trăiască. 18. Atunci a chemat regele Egiptului pe moaşe şi le-a zis: «Pentru ce aţi făcut aşa şi aţi lăsat să trăiască şi copiii de parte bărbătească?». 19. Iar moaşele au răspuns lui Faraon: «Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice şi nasc până nu vin moaşele la ele». 20. De aceea Dumnezeu a făcut bine moaşelor, iar poporul lui Israel se înmulţea şi se întărea mereu. 21. Şi fiindcă moaşele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a întărit neamul. 22. Atunci Faraon a poruncit la tot poporul său şi a zis: «Tot copilul de parte bărbătească, ce se va naşte Evreilor, să-l aruncaţi în Nil, iar fetele să le lăsaţi să trăiască toate!». Capitolul 2 1. Un om oarecare, din seminţia lui Levi, şi-a luat femeie din fetele lui Levi. 2. Femeia aceea a luat în pântece şi a născut un băiat şi, văzând că e frumos, l-a ascuns vreme de trei luni. 3. Dar, fiindcă nu putea să-l mai dosească, a luat mama lui un coş de papură şi l-a uns cu catran şi cu smoală şi punând copilul în el l-a aşezat în păpuriş, la marginea râului. 4. Iar sora copilului pândea de departe ca să vadă ce are să i se întâmple. 5. Atunci s-a pogorât fata lui Faraon la râu să se scalde, şi roabele ei o însoțiră pe malul râului. Şi văzând coşul în păpuriş, ea a trimis pe una din roabele sale să-l aducă. 6. Şi, deschizându-l, a văzut copilul: era un băiat care plângea. Atunci i s-a făcut milă de el fetei lui Faraon şi a zis: «Acesta este dintre copiii Evreilor». 7. Iar sora copilului a zis către fata lui Faraon: «Voieşti să mă duc să-ţi chem o doică dintre evreice, ca să alăpteze copilul?». 8. Fata lui Faraon i-a zis: «Du-te!». Şi s-a dus copila şi a chemat pe mama pruncului. 9. Atunci fata lui Faraon i-a zis: «Ia-mi copilul acesta şi mi-l alăptează, că eu am să-ți plătesc!». Și a luat femeia copilul şi l-a alăptat. 10. După ce a crescut copilul, doica l-a dus la fata lui Faraon şi i-a fost ca fiu şi i-a pus numele Moise, pentru că îşi zicea: «Din apă l-am scos!». 11. Iar după multă vreme, când se făcuse mare, Moise a ieşit la fiii lui Israel, fraţii săi, şi a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi; 12. Şi căutând încoace şi încolo şi nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip. 13. Apoi ieşind iarăşi a doua zi, a văzut doi evrei certându-se şi a zis asupritorului: «Pentru ce baţi pe aproapele tău?». 14. Acela însă i-a răspuns: «Cine te-a pus căpetenie şi judecător peste noi? Nu cumva vrei să mă omori şi pe mine, cum ai omorât ieri pe egipteanul acela?». Şi s-a spăimântat Moise şi a zis: «Cu adevărat s-a vădit fapta aceasta!». 15. Iar dacă a aflat Faraon de fapta aceasta, el a voit să ucidă pe Moise. Moise însă a fugit de la faţa lui Faraon şi s-a dus în ţara Madian; şi sosind în țara Madian, s-a oprit la o fântână. 16. Preotul din Madian însă avea şapte fete, care păşteau oile tatălui lor. Şi venind acestea au scos apă şi au umplut adăpătorile, ca să adape oile tatălui lor. 17. Dar păstorii venind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise şi le-a apărat, le-a scos apă şi le-a adăpat oile. 18. Mergând ele la tatăl lor Raguel, acesta le-a zis: «Cum de aţi venit astăzi aşa de curând?». 19. Iar ele au zis: «Un egiptean oarecare ne-a apărat de păstori, ne-a scos apă şi ne-a adăpat oile noastre!». 20. Zis-a acela către fiicele sale: «Dar unde este acela? De ce l-aţi