Rezoluţia Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor din 12/25 septembrie 1974 cu privire la stilul nou
Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor priveşte introducerea stilului nou ca pe o greşeală ce a adus tulburare în viaţa Bisericii şi, într-un sfârşit, ca pe o pricină de schismă. De aceea ea nu l-a primit, nu-l primeşte şi nu-l va primi şi evită conslujirea cu neo-calendariştii. Cu privire la chestiunea prezenţei sau absenţei harului la neo-calendarişti, Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor nu se consideră pe sine sau orice altă Biserică Locală ca având împuternicirea de a lua o decizie definitivă, întrucât o evaluare categorică în această chestiune poate fi făcută doar de un Sobor Ecumenic competent, convocat în mod cuvenit, cu participarea obligatorie a Bisericii libere din Rusia.
Rezoluţia Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor din 18 septembrie/1 octombrie 1974 cu privire la vechi-calendarişti
Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor are un sentiment de bunăvoinţă faţă de Grecii Ortodocşi şi Biserica lor de stil vechi din Grecia, care menţine rânduiala vieţii liturgice conform calendarului Iulian, sfinţit de-a lungul veacurilor, în care şi ea însăşi se află necontenit.
Arătând bunăvoinţă şi pentru folosul Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor s-a adresat şi a îndemnat diferite grupuri ale Bisericii vechi-calendariştilor spre a găsi căi pentru a făuri pacea şi a ajunge la unitate frăţească. Însă Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor nu are nici un fel de putere canonică asupra jurisdicţiilor din Grecia şi de aceea nu se poate amesteca în viaţa lor prin decizii care ar fi obligatorii în chestiunea divergenţelor lor.
Sursa: sinod.ruschurchabroad.org
Anatema asupra ecumenismului a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor din 1983
Celor ce atacă Biserica lui Hristos învăţând că Biserica Sa este împărţită în aşa-zise „ramuri” ce se deosebesc în doctrină şi în felul de viaţă, sau că Biserica nu există în chip văzut, ci va fi alcătuită în viitor când toate „ramurile” – sectele, denominaţiunile şi chiar religiile – vor fi unite într-un singur trup, şi care nu deosebesc Preoţia şi Tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci spun că botezul şi euharistia ereticilor sunt valabile pentru mântuire; prin urmare, celor ce cu bună-ştiinţă sunt în comuniune cu aceşti eretici mai-nainte-pomeniţi sau celor ce susţin, răspândesc sau păzesc erezia lor ecumenistă sub pretextul dragostei frăţeşti sau al presupusei uniri a creştinilor despărţiţi, anatema!
Dată de Sinodul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor, august 1983, iscălită de toţi episcopii, spre a fi adăugată la sfârşitul anatemelor din Synodicon, şi pomenită întotdeauna în prima Duminică a Postului Mare, Duminica Biruinţei Ortodoxiei.