Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Alesule al lui Hristos şi noule făcător de minuni al Mănăstirii Poceaev, grabnic mângâietor al celor aflaţi în suferinţe şi celor bolnavi binecuvântat tămăduitor te-ai arătat, Cuvioase Părinte Amfilohie. Pentru aceasta, cu dragoste lăudând viaţa ta bineplăcută lui Dumnezeu, cântări de laudă pentru tine îţi aducem. Tu însă, ca un rugător cu îndrăznire către Dânsul şi fierbinte mijlocitor, cere pentru toţi care vin la tine cu credinţă, izbăvire de necazurile sufleteşti şi trupeşti, căci din inimă strigăm către tine: Bucură-te, Cuvioase Părinte Amfilohie, ocrotitorul şi tămăduitorul nostru cel minunat! Icosul 1 Asemănatu-te-ai, Cuvioase, Arhanghelului Rafail, care aduce înaintea lui Dumnezeu rugăciunile celor aflaţi în suferinţă, și ne trimite din cer sănătate prin harul Preasfintei Treimi. Aşa, ca un mare doctor te-ai arătat, vindecându-ne, Părinte, de nenumărate boli. Aducându-ne aminte preaslăvita ta viaţă, îţi cântăm:Bucură-te, sfânt vlăstar al pământului Volânei;Bucură-te, al părinţilor cucernici copil binecuvântat;Bucură-te, că din copilărie în adevărata credinţă ai fost crescut;Bucură-te, că din copilărie rugăciunea şi curăţia trupească ai îndrăgit;Bucură-te, că din tinereţe ai strălucit în cucernicie;Bucură-te, moştenitor al virtuţilor părinteşti;Bucură-te, că din tinereţe de la tatăl tău te-ai deprins a vindeca iscusit;Bucură-te, al evlaviei şi smereniei maicii tale următor;Bucură-te, că duşman al poftelor trupeşti fiind, fecioria şi curăţia trupului ţi-ai păstrat;Bucură-te, înarmare cu înţelepciune împotriva patimilor;Bucură-te, biruitor cu smerenia al mândriei vieţii;Bucură-te, plinitor al poruncilor lui Hristos, al dragostei de Dumnezeu şi aproapele;Bucură-te, Cuvioase Părinte Amfilohie, ocrotitorul şi tămăduitorul nostru cel minunat! Condacul al 2-lea Văzând peste tine dreapta lui Dumnezeu, care cu adevărat te acoperea şi înţelegând deşertăciunea acestei vieţi, ai renunţat la toate ispitele lumii viclene şi ai venit pe Muntele Poceaev, și pe tine însuţi jertfă Ziditorului în cinul monahal te-ai adus, neîncetat cântându-I: Aliluia! Icosul al 2-lea Desăvârşită dreaptă socoteală la tine au aflat cei drept credincioşi, văzându-ţi viaţa bineplăcută lui Dumnezeu. Iar tu, multă dragoste pentru Hristos în inimă având, ca un părinte i-ai îngrijit. Din înălţimea cerului, dumnezeiesc dar ai primit şi l-ai pus în lucrare, învăţând pe cei începători în viaţa duhovnicească. Pentru aceasta te lăudăm, strigând:Bucură-te, împlinitor al voii Atotţiitorului;Bucură-te, iconom al mântuirii aproapelui;Bucură-te, dobândire a Duhului Sfânt;Bucură-te, luminătorul celor rătăciţi în întunericul necredinţei;Bucură-te, mângâietorul celor aflaţi în necazuri şi suferinţe;Bucură-te, osârdnic hrănitor al creştinilor;Bucură-te, ostaş al Bisericii pământeşti;Bucură-te, alungător al cetelor diavoleşti;Bucură-te, următor al Sfinţilor Părinţi;Bucură-te, vădire a ereticilor;Bucură-te, învăţătorule al pocăinţei;Bucură-te, izbăvitorul celor din robia păcatului;Bucură-te, Cuvioase Părinte Amfilohie, ocrotitorul şi tămăduitorul nostru cel minunat! Condacul al 3-lea Întărit fiind de Puterea lui Dumnezeu, cu bărbăţie te-ai ridicat la înălţimea nepătimirii fericite şi primind de la El multe daruri binecuvântate, pentru mântuirea aproapelui le-ai folosit. Pentru aceasta, nu încetai a-L lăuda pe Milostivul Dumnezeu, cu smerenie cântând: Aliluia! Icosul al 3-lea Având darul vindecării, cu adevărat te-ai arătat izvor minunat al harului pe Muntele Poceaev, Părinte Amfilohie. Pentru aceasta, cu pocăinţă şi credinţă mulţime de bolnavi la tine veneau şi primind în dar vindecare, prin puterea rugăciunilor tale, cu mulţumire îţi strigau:Bucură-te, tămăduitor, prin puterea Celui Preaînalt, de incurabile boli;Bucură-te, că, prin puterea Aceluiaşi, pe morţi i-ai înviat;Bucură-te, că pe orbi văzători i-ai făcut;Bucură-te, că celor surzi, auzul şi celor muţi, graiul le-ai deschis;Bucură-te, îndreptător al oaselor sfărâmate;Bucură-te, că şira spinării, celor bolnavi le-o întăreai;Bucură-te, că mâinile şi picioarele uscate le-ai umplut de viaţă;Bucură-te, că trupurile opărite le-ai înnoit;Bucură-te, că rănile şi infecţiile urât mirositoare le-ai curăţit;Bucură-te, că părţile trupului ce trebuiau amputate, în chip minunat le-ai vindecat;Bucură-te, că ai dăruit minte sănătoasă celor lipsiţi, prin rugăciunile tale către Născătoarea de Dumnezeu;Bucură-te, că ai izbăvit, cu numele lui Hristos, pe cei posedaţi de duhuri necurate;Bucură-te, Cuvioase Părinte Amfilohie, ocrotitorul şi tămăduitorul nostru cel minunat! Condacul al 4-lea Prin darul clarviziunii pe neaşteptate dăruit ţie de la Dumnezeu, ai luat cunoştinţă de furtuna invaziei cotropitorilor, cunoscând din acea clipă sufletele şi vieţile celor ce veneau la tine. Şi plin de dragoste pentru cucernicie fiind, păcatele cele nemărturisite le vădeai, aducând bogată roadă de pocăinţă. Către aceasta şi noi râvnim, cu inima curată să strigăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Pentru ele hotărât ai păşit pe calea jertfei, lipsurilor şi suferinţelor, neîncetat lui Hristos urmând. Deci minunându-ne noi de o astfel de urmare a Mântuitorului, cu umilinţă şi inimă înfrântă, către tine strigăm:Bucură-te, dorire adevărată de a fi cu Hristos împreună;Bucură-te, neîncetată căutare a luminii Feţei Lui;Bucură-te, osârdnic împlinitor al voturilor monahale;Bucură-te, harnic lucrător în Via lui Hristos;Bucură-te, lumină strălucitoare, ce ne călăuzeşti spre mântuire;Bucură-te, cetate aflată în vârful muntelui, către care credincioşii se îndreaptă;Bucură-te, solie a cucerniciei, care-i izbăveai pe oameni din stricăciunea sufletească;Bucură-te, că, toate, cu jertfelnicie le săvârşeai;Bucură-te, iubitor al cuviinței şi smereniei lui Hristos;Bucură-te, aflător al liniştii cereşti încă de aici, de pe pământ;Bucură-te, râu al harului lui Dumnezeu;Bucură-te, potolire a setei celor ce cu credinţă se apropie;Bucură-te, Cuvioase Părinte Amfilohie, ocrotitorul şi tămăduitorul nostru cel minunat! Condacul al 5-lea Apărător, de Dumnezeu trimis, al Catedralei Sfintei Treimi din Lavra Poceaev te-ai arătat, Cuvioase, apărând-o de profanare şi pustiire. Căci pe prigonitorii atei cu curaj i-ai alungat din biserică, chemându-i pe credincioşi să apere până la moarte credinţa în Hristos şi lui Dumnezeu Celui în Trei Ipostasuri fără teamă să-I cânte: Aliluia! Icosul al 5-lea Osârdnic apărător al Mânăstirii Poceaev şi pildă pentru poporul lui Dumnezeu văzându-te pe tine hulitorii cei răi, s-au pornit asupră-ţi şi ţi-au pricinuit nenumărate suferinţe şi supărări; noi însă, cântare de laudă îţi aducem, strigând:Bucură-te, pătimitorule pentru mărturisirea neînfricată a credinţei;Bucură-te, pururea închinare lui Dumnezeu Cel în Treime preaslăvit;Bucură-te, urmare a lui Hristos cu sfântă îndrăzneală;Bucură-te, că ai fost închis împreună cu cei îndrăciţi şi furioşi;Bucură-te, mult răbdător în chinuri cumplite;Bucură-te, cuget necârtitor în suferinţe;Bucură-te, inimă fără de ură către chinuitori;Bucură-te, chip strălucind de dragostea dumnezeiască;Bucură-te, priveghere şi rugă în lungile încercări;Bucură-te, neostenită chemare în ajutor a Născătoarei de Dumnezeu;Bucură-te, că în Dumnezeu ţi-ai pus toată nădejdea;Bucură-te, că de credinţa şi nădejdea ta nu te-ai ruşinat;Bucură-te, Cuvioase Părinte Amfilohie, ocrotitorul şi tămăduitorul nostru cel minunat! Condacul al 6-lea Propovăduitor al pocăinţei şi vieţii cucernice învăţător
Rugăciune către Sfântul Ioan Valahul Noul Mucenic
Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neîntrecut în înţelepciune şi minunat întru lucruri! Căci din iubirea de oameni cea nemăsurată, fiind Dumnezeul a toată mângâierea şi nădejdea, ai binevoit a ridica dintre seminţiile pământului fii aleşi, care prin credinţă tare şi prin viaţă pilduitoare să menţină trează credinţa în puterea şi în milostivirea Ta, şi să nu lase neamul omenesc a se prăbuşi în întunericul cel fără capăt al neştiinţei de cele înalte şi al păcatului. Binecuvântat eşti Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce primeşti cu bunătate şi cu îndurare mijlocirile sfinţilor bine-plăcuţi Ţie, pentru nevoile de tot chipul, duhovniceşti şi trupeşti, ale nevrednicilor fiilor Tăi, cei ce plutesc pe marea cea sărată şi de atâtea ori înviforată a acestei vieţi vremelnice, pline de ispite şi de poveri nenumărate. Însuţi, dar, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi cele ale Sfântului Mucenic Ioan Valahul, primeşte şi acum smeritele noastre cereri, şi ne izbăveşte pe noi de toată întâmplarea cea rea, de năpastă, de prigoană, de uneltirile celui viclean, ocrotind viaţa noastră prin milostivirea Ta cea mare, şi nu pentru vrednicia noastră. Căci Tu ştii neputinţa firii omeneşti şi cunoşti pe fiecare, cu casa, cu cererea şi trebuinţa lui. Primeşte, dar, Stăpâne, şi rugăciunile noastre, apărându-ne de tot răul şi dăruindu-ne cele spre mântuire. Ca pentru toate cele ce ne-ai dat şi ne dăruieşti nouă în toate zilele vieţii noastre binecuvântat şi preaslăvit să fii, Părinte al luminilor şi izvorul bunătăţilor, dimpreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Acatistul Sfântului Apostol Simon Zilotul
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe cel ce cu râvnă apostolească a aşezat în sufletele oamenilor învăţăturile înţelepciunii, cu laude să-l fericim pe Simon de Dumnezeu grăitorul, că înaintea Scaunului slavei stă şi împreună cu ceilalţi Apostoli în ceruri se veseleşte, rugându-se neîncetat pentru noi, cei ce-l cinstim şi ne închinăm sfintelor sale moaşte cântându-i: Bucură-te, Sfinte Apostole Simon, de Dumnezeu râvnitorule! Icosul 1 Împreună cu Domnul Hristos, din Galileea ai fost, Apostole Sfinte, iar înainte de chemarea ta la apostolat, buna învăţătură primind şi legea cu frică respectând, ai făcut parte din tagma zeloţilor. La vârsta căsătoriei ajungând, mireasă ţi-ai ales şi nuntă în Cana Galileii ai făcut, unde Domnul împreună cu Maica Sa şi Ucenicii Săi au venit, iar apa în vin a prefăcut, minune pe care văzând-o L-ai urmat pe Hristos, pentru care noi te lăudăm, zicând:Bucură-te, cel ce din Cana Galileii împreună cu Domnul ai fost;Bucură-te, cel ce dintre zeloţi la apostolat ai fost chemat;Bucură-te, cel ce, ca mire, pe Mirele Hristos L-ai primit;Bucură-te, cel mai cinstit dintre toţi câţi în Cana Galileii au fost;Bucură-te, cel ce i-ai bucurat pe toţi cei ce la nuntă au venit;Bucură-te, pricinuitorule al celei dintâi minuni a lui Hristos;Bucură-te, cel ce din vinul cel minunat ai gustat;Bucură-te, că atunci bucuria minunii dumnezeirii ai aflat;Bucură-te, cel dintâi grăitorule al minunilor lui Hristos;Bucură-te, cel ce nunta, prin venirea lui Hristos, taină ai arătat;Bucură-te, între miri cel dintâi de Hristos binecuvântat;Bucură-te, că la nunta ta şi pe Apostoli i-ai chemat;Bucură-te, Sfinte Apostole Simon, de Dumnezeu râvnitorule! Condacul al 2-lea Sfinte Simone, cel ce ai fost numit Cananeul de către Evanghelistul Matei, fiind din Cana Galileii, de Hristos Domnul apostol ai fost ales, iar după nuntă, împreună cu ceilalţi ucenici pe Domnul L-ai urmat, pentru care-ţi aducem laude, cântând împreună lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Minunată râvnă având, Simone, înţelepţeşte Evanghelistul Ioan „Zelotul” te-a numit, pe tine, mirele cel din Cana Galileii, că văzând pe Hristos binecuvântând şi prefăcând apa în vin, de dumnezeiască dragoste te-ai umplut şi apostol şi prieten al Domnului ai devenit. Pe tine însuţi lucrător de dumnezeieşti minuni Mântuitorul te-a arătat, dându-ţi putere cu milostivirea bunătăţii Sale. Pentru aceasta, noi, cei ce ne închinăm sfintelor tale moaşte, îţi cântăm unele ca acestea:Bucură-te, Apostole, cel ce cu nume de râvnă ai fost numit;Bucură-te, cel ce la nunta ta pe Hristos L-ai chemat;Bucură-te, cel ce pe Hristos întâia oară în casa ta L-ai primit;Bucură-te, mire fericit, că Mântuitorul în casa ta dumnezeieştile Sale minuni întâi le-a arătat;Bucură-te, cel ce, minunea văzând, de apostolească râvnă te-ai umplut;Bucură-te, cel ce îndată pe Hristos L-ai urmat;Bucură-te, cel ce Apostol al Domnului ai fost ales;Bucură-te, al învăţăturilor lui Hristos propovăduitorule;Bucură-te, cel ce pentru Hristos casa şi prietenii ai lăsat;Bucură-te, cel ce împreună cu ceilalţi apostoli în ogorul Domnului ai lucrat;Bucură-te, al tainelor lui Hristos vestitorule;Bucură-te, al nostru către Domnul Dumnezeu rugătorule;Bucură-te, Sfinte Apostole Simon, de Dumnezeu râvnitorule! Condacul al 3-lea Simone cel minunat, lauda Apostolilor, învăţătorul cel luminat al păgânilor, care cu învăţăturile primite de la Hristos i-ai adăpat pe toţi cei ce doreau cu căldură cunoştinţa de Dumnezeu, mulţumire aducem ţie, iar Mântuitorului nostru cântarea: Aliluia! Icosul al 3-lea Strălucirea Duhului peste tine s-a pogorât în chip de foc şi dumnezeiesc vas te-a făcut pe tine, Apostole, cel ce cu osârdie ai alungat negura păgânătăţii, iar lumea ai luminat cu învăţătura lui Hristos şi cu strălucirea preaînţeleptelor tale cuvinte la adevărata credinţă pe mulţi i-ai adus. Pentru aceea şi noi te lăudăm pe tine, cântând:Bucură-te, Simone, de Dumnezeu înţelepţite şi preafericite;Bucură-te, cel ce, prin viaţă curată, ales al Domnului te-ai arătat;Bucură-te, propovăduitorule al tainelor lui Hristos;Bucură-te, retorul cel binegrăitor al Bisericii;Bucură-te, mare învăţător al neamurilor;Bucură-te, al credincioşilor născător, prin râvna propovăduirii;Bucură-te, prin cuvântul căruia întunericul s-a alungat;Bucură-te, prin care lumea s-a luminat;Bucură-te, lumina celor întunecaţi cu păgânătatea;Bucură-te, luminătorul cereştilor cunoştinţe;Bucură-te, lumină mai strălucitoare decât soarele;Bucură-te, primitorul Duhului Sfânt, Care ţi-a dăruit strălucirea;Bucură-te, Sfinte Apostole Simon, de Dumnezeu râvnitorule! Condacul al 4-lea La Cana Galileii, Apostole, Născătoarea de Dumnezeu era alături de tine, iar la nuntă au fost chemaţi şi Iisus şi ucenicii Săi şi pentru că nu mai era vin, Maica lui Dumnezeu L-a rugat pe Hristos să facă minunea; drept pentru care te socotim pe tine mare şi întâi rugător al Maicii Domnului. Pentru aceasta împreună cu toţi cei ce te cinstesc pe tine, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea După porunca Maicii lui Dumnezeu, cei ce slujeau au adus vasele cele făcute din piatră, din care luau fiecare câte două sau trei vedre, şi, după cum le-a zis, cu apă pe toate până sus le-au umplut. Apoi, după ce Mântuitorul apa în vin a prefăcut, început al minunilor s-a făcut, drept pentru care pe tine pricinuitorul minunii te lăudăm, zicând:Bucură-te, mirele sufletelor curate;Bucură-te, cel ce pe Hristos la nuntă L-ai primit;Bucură-te, mirele din Cana, cel pururea binecuvântat;Bucură-te, cel ce, la cererea Maicii Domnului, primitor al minunii te-ai arătat;Bucură-te, cel ce nunta cu alai dumnezeiesc ai primit;Bucură-te, cel ce, ca mire, de Născătoarea de Dumnezeu ai fost ocrotit;Bucură-te, cel ce mire preacinstit te-ai arătat;Bucură-te, cel ce împreună cu naşii te-ai minunat;Bucură-te, că împreună cu naşii vinul cel dumnezeiesc aţi gustat;Bucură-te, cel ce dai binecuvântarea ta celor ce pentru bucuria nunţii ţie cu credinţă se roagă;Bucură-te, cel ce ocrotitor al mirilor te-ai arătat;Bucură-te, cel ce dezlegi inimile celor ce prin tine se roagă pentru nuntă cinstită;Bucură-te, Sfinte Apostole Simon, de Dumnezeu râvnitorule! Condacul al 5-lea Sfinte Apostole, după ce Mântuitorul a săvârşit la Cana Galileii minunea, inima ta s-a lipit de dragostea Lui şi te-ai învrednicit a-I fi ucenic cu mult zel pentru toată viaţa şi ţi-ai arătat râvna şi strădania de a-I sluji prin cuvânt şi cu viaţa ta bineplăcută, pentru care noi cei ce ne plecăm genunchii înaintea sfintelor tale moaşte, mulţumind, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Râvnitor propovăduitor Apostol al lui Hristos, înaintea păgânilor şi tiranilor ai predicat pe Dumnezeu Cuvântul, ajungând până în Egipt şi Mauritania, şi ai aprins în sufletele oamenilor
Rugăciune pentru fericirea în căsnicie, către Apostolul Simon Zilotul
După Predania bisericească, Sfântul Apostol Simon Zilotul a fost mirele de la nunta din Cana Gaileii, unde Domnul a săvârşit prima Sa minune (Ioan 2, 1-11). Sfinte, slăvite şi întrutotlăudate Apostole al lui Hristos Simone, cela ce te-ai învrednicit a-L primi în casa Ta din Cana Galileii pe Domnul nostru Iisus Hristos şi pe Preacurata Lui Maică, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi a fi însuţi văzător al preaslăvitei minuni a Domnului! Cu credinţă şi cu dragoste ne rugăm ţie: cere de la Hristos Domnul să prefacă sufletele noastre iubitoare de păcat în vase vrednice ale harului; păzeşte-ne şi ocroteşte-ne cu rugăciunile tale de ispitele diavoleşti şi de căderile în păcat, şi mijloceşte ca să primim de Sus ajutor în vremea trândăvirii, ca să nu ne poticnim de piatra smintelii, ci să umblăm fără abatere pe calea cea mântuitoare a poruncilor lui Hristos, până ce vom ajunge la fericitele locaşuri ale Raiului, unde tu acum sălăşluieşti şi te veseleşti. Aşa, Apostole al Mântuitorului, nu ne ruşina pe noi, cei ce nădăjduim cu tărie la tine, ci fii nouă ajutător şi acoperitor toată viaţa noastră, şi ne ajută a săvârşi viaţa aceasta vremelnică întru bună credinţă şi cu plăcere de Dumnezeu, a dobândi sfârşit creştinesc și paşnic, a ne învrednici de răspuns bun la Înfricoşătoarea Judecată a lui Hristos, ca scăpând de vămile văzduhului şi de tirania cumplitului stăpânitor al acestei lumi, să moştenim Cereasca Împărăţie şi să preaslăvim numele cel de mare cuviinţă al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Cel care verși mir de mult preț la toată lumea, și mie, celui nevrednic și mai mult decât toți păcătos, dăruiește-mi ca să-ți aduc ție cântare, Părinte Nicolae. Tu, ca acela care ai îndrăznire către Dumnezeu, slobozește-mă din toate necazurile, ca să cânt ție: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Icos 1 Arătatu-te-ai în vis împăratului celui cinstitor de Dumnezeu și pentru moartea voievozilor acelora l-ai îngrozit pe el, și degrab ascultând de porunca ta, Nicolae, a poruncit ca să-i elibereze pe dânșii. Pentru aceea, ei au fost cuprinși de bucurie și de frică, iar eu cu dânșii grăiesc ție, Sfinte Nicolae:Bucură-te, capul cel sfințit;Bucură-te, cel care ai sfărâmat capul cel diavolesc prin rugăciunile tale;Bucură-te, slujitorule al Împăratului tuturor;Bucură-te, ajutătorul celor credincioși;Bucură-te, întărirea Ortodoxiei;Bucură-te, pierzătorul celor fără de lege;Bucură-te, cel care ești insuflat cu suflarea Duhului Sfânt;Bucură-te, cel care ai pierdut viforul mulțimii zeilor;Bucură-te, cel care ești dimpreună vorbitor cu îngerii;Bucură-te, izgonitorul demonilor;Bucură-te, glasul dumnezeieștilor cuvinte;Bucură-te, cel care ai astupat gurile ereticilor;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Condac 2 Pe pământ, al doilea Înaintemergător te-ai arătat, Nicolae, spre mustrarea fărădelegilor, că acela a mustrat pe Irod, săvârșitorul fărădelegii, iar tu ai rușinat pe Arie cel orbit cu eresul și toată lumea ai voit să o cureți de învățăturile lui cele nedrepte, și turma ta a o lumina, ca un părinte și învățător. Pentru aceea, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 2 Vrând dimineața Avlavie, după porunca împăratului, să scoată pe cei legați din temniță spre tăiere, tu, cu minunile tale, mai înainte ai apucat prin vis și, îngrozindu-l pe el, ai zis: „Nimic să nu faci bărbaților acestora, că nevinovați sunt spre tăiere”. Pentru aceea și noi grăim ție, Nicolae mărite:Bucură-te, mare făcătorule de minuni;Bucură-te, grabnic ajutătorule;Bucură-te, cald folositorule;Bucură-te, cercetătorul celor necăjiți;Bucură-te, limanul cel lin al celor înviforați;Bucură-te, mângâierea celor care plâng;Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi;Bucură-te, povățuitorul celor orbi;Bucură-te, bogăția săracilor;Bucură-te, toiagul cel tare al bătrâneților;Bucură-te, cununa Bisericii;Bucură-te, părintele săracilor și bun dăruitorule;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Condac 3 Am auzit, Nicolae, de minunile tale și m-am înspăimântat, că de bucurie și de frică fiind cuprins, ce am a răspunde nu mă pricep. Ci tu, prin rugăciunile tale cele treze, luminează-mi mintea ca să cânt lui Dumnezeu dimpreună cu tine: Aliluia! Icos 3 Arhanghelii cu îngerii se minunează, părinte, de credința ta cea tare către Dumnezeu, apostolii și prorocii se laudă cu tine, oamenii cei dreptcredincioși spre tine au nădejde. Pentru aceasta și eu, deși sunt nevrednic, grăiesc ție, Sfinte Nicolae:Bucură-te, cel care împreună-locuitor ești cu îngerii;Bucură-te, cel care aduci întristare diavolilor;Bucură-te, cel care ești slujitor asemenea lui Grigorie Teologul în preoție;Bucură-te, cu Ioan Gură de Aur dimpreună vorbitorule;Bucură-te, prietenul marelui Vasile;Bucură-te, că dimpreună cu dânșii tai eresurile;Bucură-te, cel care porți o credință cu dânșii;Bucură-te, că faci minuni spre împăcare;Bucură-te, că tu cureți lumea de mulțimea zeilor;Bucură-te, cel care ai vorbit mai dinainte despre cinstirea Născătoarei de Dumnezeu în Biserică;Bucură-te, că rușinând pe Arie înșelătorul la sobor, l-ai învins;Bucură-te, că pe fecioarele acelea le-ai oprit de la împreunarea cea desfrânată;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Condac 4 O, mare făcătorule de minuni Nicolae, deși pe fecioarele acelea voia tatăl lor să le dea, din pricina sărăciei, la desfrânare, tu, părinte, mai înainte apucând, aur din destul tatălui lor ai dat. Pentru aceea, nepricepând ei de unde se făcea aceasta, minunându-se, au cântat lui Dumnezeu cântarea: Aliluia! Icos 4 Ca să arăți a ta mare milostivire către cei săraci, preafericite, bătrânului noaptea, întru ascuns, trei legături de galbeni ai dat, izbăvindu-l pe el și pe fetele lui de la căderea în păcat. Pentru aceea auzi de la toți:Bucură-te, vistieria milei lui Dumnezeu;Bucură-te, primirea mai înainte a cunoștinței Lui;Bucură-te, dătătorule al bunătăților lui Dumnezeu;Bucură-te, hrana și bucuria celor care aleargă către tine;Bucură-te, pâine pentru hrană neîmpuținată celor lipsiți;Bucură-te, bogăție de Dumnezeu dăruită celor care viețuiesc în lipsă pe pământ;Bucură-te, ridicarea grabnică a săracilor;Bucură-te, limpede cugetare a celor necăjiți;Bucură-te, că ești blând ascultător celor neputincioși;Bucură-te, dulceața a toată lumea;Bucură-te, mirele celor trei fete;Bucură-te, izbăvitorul necazurilor mele, prin rugăciunile tale;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Condac 5 Către biserica ta mergând oarecând Vasile, sârguindu-se să-ți aducă dar, a fost răpit de agareni și l-au dat pe el ostașii lui Amira, stăpânului lor, spre slujbă. Iar părinții lui, deși erau întristați, n-au încetat însă a îndrepta către tine rugăciuni și trecând ziua praznicului tău, spre seară, l-ai pus pe el înaintea lor, și văzând ei această minune cu tine cântare de bucurie lui Dumnezeu cântau: Aliluia! Icos 5 Mergând fiul lui Agricola să dea un pahar lui Amira, a stat înaintea lui cu frică. Iar tu, părinte, rugat fiind de părinții lui, l-ai izbăvit pe el din mâinile lui Amira în acel ceas. Pentru aceea, cu dânșii grăim ție, Nicolae, ca unui bun păstor:Bucură-te, ierarhul Domnului;Bucură-te, luminată propovăduire a creștinătății;Bucură-te, cel care porți nume de biruință;Bucură-te, stârpirea patimilor celor neroditoare;Bucură-te, aducerea de roadă a pomilor celor duhovnicești;Bucură-te, îndreptătorul drept-credincioșilor;Bucură-te, prădarea păgânătății;Bucură-te, doctorul cel fără de plată;Bucură-te, că în dar luând, în dar împarți tămăduiri;Bucură-te, al celor neputincioși bun păstor;Bucură-te, cel care izgonești dintre noi pe slujitorii cei diavolești;Bucură-te, desfătarea a toată lumea;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Condac 6 Minunată s-a arătat nașterea ta, Nicolae, credincios fiind tu pe pământ din vremea nașterii tale, că ai supt numai din sânul drept și de la sânul maicii tale te-ai cunoscut făcător de minuni. Pentru aceea și acum cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 6 De împresurările diavolești izbăvește-i pe oameni, părinte, cu rugăciunile tale, cel care cu râurile sudorilor tale ai stins mulțimea zeilor celor păgâni. Pentru aceea, și acum dăruiește vindecări neputințelor noastre, ierarhe, ca să te lăudăm pe tine, zicând:Bucură-te, Nicolae;Bucură-te, făcătorule de minuni;Bucură-te, ierarhe;Bucură-te, preacuvioase;Bucură-te, preafericite;Bucură-te, cel care ești cu nume mare;Bucură-te, preamărite;Bucură-te, hrănitorul postitorilor;Bucură-te, învățătorul înfrânării;Bucură-te, îndreptarea celor rătăciți;Bucură-te, că altceva nu știm să grăim fără numai „bucură-te!”;Bucură-te, că prin tine ne îndestulăm de lumină;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni! Condac 7 Având vicleană cunoștință, Arie a început a învăța eresurile cele fără de Dumnezeu și a intrat în turma ta ca un lup,
Rugăciune către Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul
Mare şi întru tot lăudate Apostole şi Evangheliste Ioane, de Dumnezeu Cuvântătorule, ucenice iubit al lui Hristos, fierbintele nostru apărător şi în necazuri grabnicule ajutător! Roagă-L pe Domnul Dumnezeu să ne dăruiască iertarea tuturor păcatelor noastre, câte am păcătuit din tinereţe în toată viaţa noastră cu lucrul cu cuvântul, cu pofta şi cu toate simţirile noastre, iar la ieşirea sufletelor noastre din trup ajută-ne nouă, păcătoşilor, să ne izbăvim de vămile văzduhului şi de muncile cele veşnice, ca prin milostiva ta mijlocire să proslăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfântului Mucenic Hristofor
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Marelui Mucenic purtător de Dumnezeu, celui ce s-a jertfit pentru dragostea lui Hristos și, prin pătimirea sa, a adus rod însutit de suflete sfințite în sângele mărturisirii, să-i cântăm cu evlavie: Bucură-te, Sfinte Mucenice Hristofor, de Dumnezeu purtătorule! Icosul 1 Adevărat este cuvântul Mântuitorului Hristos, Care a spus: „Cine-și va pierde sufletul său pentru Mine și pentru Evanghelie, acela îl va mântui”, iar tu, Sfinte, ai împlinit acest cuvânt al Domnului, văzând cu ochii sufletului bucuria cerească pregătită Mucenicilor. Pentru aceasta, primește de la noi, smeriții tăi rugători, laudele acestea:Bucură-te, împlinitor al cuvântului dumnezeiesc;Bucură-te, păzitor al poruncilor Împăratului ceresc;Bucură-te, jertfă adusă din sfântă iubire;Bucură-te, viteaz ostaș în multă pătimire;Bucură-te, neagonisitor de comori pământești;Bucură-te, răbdător de chinuri mucenicești;Bucură-te, cel a cărui singură avere era credința în Hristos;Bucură-te, cel ce pe toate ale lumii le-ai socotit de prisos;Bucură-te, cel ce comoară în cer ți-ai pregătit;Bucură-te, bun ocrotitor, de credincioși iubit;Bucură-te, grabnic ajutător;Bucură-te, puternic mijlocitor;Bucură-te, Sfinte Mucenice Hristofor, de Dumnezeu purtătorule! Condacul 2 Însuși Domnul a venit la tine, precum odinioară a venit la Saul pe drumul Damascului și l-a făcut, din prigonitor al credincioșilor, apostol al neamurilor; iar pe tine, Sfinte, care erai barbar de neam, văzându-te împodobit cu virtuți alese, te-a adus la lumina cunoașterii lui Dumnezeu Celui în Treime închinat, Căruia I se cuvine cântarea: Aliluia! Icosul 2 Fiind puternic la trup și cu suflet milostiv, îi ajutai pe călători să treacă un râu învolburat și cu nevoie de străbătut. Pentru fapta ta cea bună, Hristos Însuși te-a cercetat, luând chip de Prunc și încercându-te în răbdarea osteniților. Dar, cu toate că Pruncul Hristos S-a făcut mai greu la trup decât toți oamenii, tu, ca un viteaz, nu te-ai lăsat biruit, ci pe umeri L-ai purtat cu bărbăție, fiind vrednic de a primi laudele acestea:Bucură-te, cel ce pe călători îi treceai prin râul învolburat;Bucură-te, cel ce astfel pe mulți ai ajutat;Bucură-te, cel ce pe pelerini îi ocrotești;Bucură-te, cel ce de primejdii îi păzești;Bucură-te, cel la care Hristos ca Prunc a venit;Bucură-te, că Domnul astfel să te încerce a voit;Bucură-te, că Pruncul S-a făcut mai greu decât puteai duce;Bucură-te, cel ce te-ai făcut, prin aceasta, purtător de cruce;Bucură-te, cel ce prin rugăciune și răbdare te-ai întărit;Bucură-te, cel ce de încercare nu te-ai lăsat biruit;Bucură-te, iubitor de osteneală trupească;Bucură-te, lucrător de nevoință duhovnicească;Bucură-te, Sfinte Mucenice Hristofor, de Dumnezeu purtătorule! Condacul 3 Văzând răbdarea și vitejia sufletului tău, Pruncul Hristos S-a ridicat de pe umerii tăi și ți S-a arătat ca Domn și Stăpân a toate, îndemnându-te să primești botezul creștin și numele de Hristofor, adică „purtător de Hristos”, vestindu-ți mai dinainte că vei pătimi pentru Evanghelie și-I vei cânta Lui: Aliluia! Icosul 3 N-ai zăbovit a împlini porunca Domnului ci, primind botezul, cu haina luminoasă a Duhului Sfânt te-ai îmbrăcat, pe care ai păstrat-o neîntinată și ai împodobit-o mai apoi cu chinurile muceniciei; pentru care, primește și de la noi laudele acestea:Bucură-te, că Însuși Iisus ți S-a descoperit;Bucură-te, cel ce de Stăpânul ai fost fericit;Bucură-te, cel ce pe Pruncul Hristos L-ai purtat;Bucură-te, cel ce ai fost de Domnul încercat;Bucură-te, cel ce de El ai fost numit Hristofor;Bucură-te, cel mai înainte vestit ca pătimitor;Bucură-te, cel căruia ți s-a poruncit a primi baia botezului;Bucură-te, cel ce, prin botez, te-ai făcut sălaș al Duhului;Bucură-te, cel ce mai întâi barbar fiind, te-ai încreștinat;Bucură-te, cel ce haina botezului neîntinată ai păstrat;Bucură-te, al lui Iisus vrednic următor;Bucură-te, al Evangheliei propovăduitor;Bucură-te, Sfinte Mucenice Hristofor, de Dumnezeu purtătorule! Condacul 4 Văzând cum păgânii asupreau pe creștini și îi supuneau la tot felul de chinuri, te mâhneai întru sine și pătimeai durere că nu puteai să mustri pe tiranul, de vreme ce tu din fire nu puteai vorbi. De aceea, căzând la pământ, te-ai rugat cu smerenie să ți se deschidă buzele și să poți grăi bine, pentru a cânta lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 4 Înger purtător de lumină ți-a grăit: „S-a auzit rugăciunea ta! Scoală-te să primești har de la Domnul!”, și, apropiindu-se de tine, a suflat asupra ta, iar tu ai început să vorbești deslușit, propovăduind pe Hristos, adevăratul Dumnezeu, pentru care aducem ție laudele acestea:Bucură-te, împreună-pătimitor cu cei prigoniți;Bucură-te, cel mâhnit pentru creștinii chinuiți;Bucură-te, cel ce ai voit să-i mustri pe tirani;Bucură-te, cel întristat pentru văduve și orfani;Bucură-te, cel ce ai avut, din naștere, urâtă înfățișare;Bucură-te, cel ce aveai suflet frumos și inimă mare;Bucură-te, cel ce ai văzut arătare dumnezeiască;Bucură-te, cel ce prin înger ai primit vestire cerească;Bucură-te, cel binecuvântat prin dezlegarea vorbirii;Bucură-te, grăitor al celor de folos auzirii;Bucură-te, al Evangheliei vestitor;Bucură-te, al lui Hristos mărturisitor;Bucură-te, Sfinte Mucenice Hristofor, de Dumnezeu purtătorule! Condacul 5 Înfigându-ți toiagul în pământ, în fața porților bisericii, te-ai rugat lui Dumnezeu să înfrunzească toiagul tău ca al lui Aaron și, prin aceasta, să cunoști limpede că ți s-a apropiat vremea bunei mărturisiri a credinței, cântând Sfintei Treimi: Aliluia! Icosul 5 Ai cerut semn de la Domnul, nu spre ispitire, nici spre slavă deșartă, ci pentru a te întări în cumplita pătimire prin care aveai să treci, bine știind chinurile la care erau supuși cei ce mărturiseau cu îndrăzneală pe Hristos ca Dumnezeu adevărat. Pentru aceea, Domnul a împlinit dorirea ta, iar noi, minunându-ne de aceasta, îți cântăm:Bucură-te, cel ce pe Dumnezeu L-ai mărturisit;Bucură-te, cel ce adevărul Evangheliei l-ai vestit;Bucură-te, mucenic plin de râvnă sfântă;Bucură-te, mărturisitor cu putere neînfrântă;Bucură-te, rugător către Domnul cu îndrăznire;Bucură-te, cel ce ai dorit a toiagului tău odrăslire;Bucură-te, cel ce dreptului Aaron te-ai asemănat;Bucură-te, cel căruia Dumnezeu semn ți-a dat;Bucură-te, pătimitor întărit de Domnul prin minune;Bucură-te, cel ce păgânătății nu ai vrut a te supune;Bucură-te, apărător al celor nedreptățiți;Bucură-te, izbăvitor al celor asupriți;Bucură-te, Sfinte Mucenice Hristofor, de Dumnezeu purtătorule! Condacul 6 „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre bune, să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri”, a spus Domnul. Iar tu, Sfinte, n-ai pus lumina sub obroc, ci în sfeșnic și tuturor pe cale le vorbeai despre mântuire și viața veșnică, propovăduind Învierea lui Hristos, Căruia neîncetat Îi cântai: Aliluia! Icosul 6 N-a putut
Rugăciune puternică, la vreme de ispită
Doamne, Doamne, Cel Care ai îngăduit diavolului să ispitească în Rai pe strămoșii noștri Adam și Eva, spre a le încerca ascultarea și supunerea; Cel Care, de asemenea, ai îngăduit diavolului să ispitească cu îngrozire și cu grele suferințe pe Dreptul Iov, robul Tău, pentru ca și mai lămurit să se vădească virtuțile și credința lui întru Tine; Cel Care ai dat îngăduință satanei să se apropie cu ispitire de Însuși Fiul Tău, spre a-L îmbia și a-L momi cu poftele și deșertăciunile acestei lumi, pentru ca, înfrânt și rușinat, acest duh blestemat să audă din gura Mântuitorului lumii cuvintele: „Înapoia Mea, satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui Unuia să-I slujești!”; Cel Care tuturor drepților și sfinților Tăi le-ai dat vremi de ispitire și de grele îndoieli, pentru ca, prin ele lămurindu-se, să iasă și să rămână și mai întăriți în credința, în nădejdea, în dragostea și în supunerea cea către Tine; Însuți, Atotputernice și Preabunule Stăpâne, ajută-mi și mie în această clipă grea, când duhul satanei îmi tulbură mintea cu îndoieli și cu îmboldiri, și când viclene amăgiri îmi frământă inima și sufletul. Arată-mi, Milostive, adevărul și calea Ta cea dreaptă, pentru ca, biruind uneltirile de acum ale diavolului, să mă pot bucura de cuvintele Apostolului Tău Iacob, care zice: „Fericit bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se, va lua cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor care Îl iubesc pe El”. Dăruiește-mi, Stăpâne, inimă curată și credință tare, pentru ca în aceste clipe să pot cânta dimpreună cu prorocul Tău David: „Doamne, cât s-au înmulțit cei care mă necăjesc! Mulți zic sufletului meu: Nu este mântuire lui întru Dumnezeul lui! Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea, și Cel Care înalți fruntea mea! Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui! A Domnului este mântuirea și peste tot poporul Tău binecuvântarea Ta”. Amin.
Acatistul Sfântului Ioan Bogoslovul
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Arzătorule Sfânt, rob al harului dulce nespus, şi verhovnic al iubirii de smarald a lui Iisus, bătrân alb cu petalonul tainicei arhierii şi dascăl de tâlc al pecetluitei Bogoslovii, primeşte-ne sub dreptarul crinului împărătesc. Punerea mâinilor în creştet ne-o luminează şi la virginitatea Cerului ne înfiază, ca să-ţi cântăm de tot istovul din sfinţenia lăudării: Bucură-te, Ioan Bogoslovul, Părinte al Binecuvântării! Icos 1 Binecuvânta-vom pre toţi cei ce ne urăsc sau iubesc, noianul binecuvântării totul să înece. Din binecuvântare lumile se-ndumnezeiesc, cel ce binecuvântează în Dumnezeu petrece. Binecuvântarea-i zăbavă bine dăruită, cât şi săgeată învăpăiată a marelui salt. Binecuvântarea, cruce peste creştet sădită, revarsă în noi harul Numelui Celui Preaînalt. Dar binecuvântarea îi şi adâncă plecare, genunche ce s-a închinat smereniei celuilalt, ca să ajungă aşijderi cea mai de sus închinare a îngerilor, Preacuratei şi Preasfântului Duh. Binecuvântează dar, ca să-mi cutez sfânta lucrare, ca dintr-un zbor să-ţi cânt, cu tot sufletul în văzduh:Bucură-te, al inimii rugătoare bogoslovitor ApostolBucură-te, al minţilor cutezătoare oblăduitor prestolBucură-te, al prezbiterilor celor albi centenar cununăBucurâ-te, al Predaniei celei arcane verigă străbunăBucură-te, părintească bunătate cu sfânt iscus dăruităBucură-te, aloi de harismă la preoţie acoperităBucură-te, lacrimă de pe mâinile sfinţitoareBucură-te, belşug de blândeţe pentru lăuntrica aflareBucură-te, străluminare de mir necesară înnoirilorBucură-te, pecete de gnoză însemnată asupra fiilorBucură-te, că dat ţi-e să păstrezi cheile şi sicriul lucrăriiBucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, Părinte al Binecuvântării! Condac 2 Clari, cei douăzeci şi patru de bătrâni ai Cerului, din tronurile lor, larg inel în jurul Mielului, cu arcul minţii adunat inimii slăvitoare, la cel mai împlinitor mod de muzicalizare, şi aplecaţi cu fruntea peste limpezi alăute, zic, furaţi de mierea rostirii lor neîncăpute: precum sfânta Răstignire în piscul pironirii, viaţa e o uimire la treptele dăruirii. Imnul acesta al lor, strălucitor mărgăritar, curge unduind ecoul firmamentului de cleştar. Şi alăutele sub arcuri îi cresc taluzul plin, ca o cascadă înzăpezită a marelui Amin. Iar noi, cutremuraţi, grăbim a ne alătura, lângă tine, Sfânt Ioane, cu acest: Aliluia! Icos 2 De dincolo de cerul minţii, zăpor luminos întru amiaza oglinzilor mele, Domnul Hristos, preaînnoitoarea Ta venire m-a însorit şi Te cetesc cu desluşire, ca orbul limpezit. De sub şapte coarne ale cununii Tale de spini, drept, lin, fără cusur, în straiul alb de lână şi in, deschis de sub şapte străluminări de răpire, rănile învierii şi stelara Ta privire, Te văd Agneţ luminos în dragoste de neînvins, în faţa tronului aevea, ca în Apocalips. Mă-nfaşă, scutec de lumină, Dumnezeirea Ta şi plin de dragoste îndrăznesc să strig: Maranata! Şi neîntinatei cuviinţe ca să nu-i luăm nimic, tot pentru Domnul să-l cinstim şi pe al Său Ucenic!Bucură-te, văzătorule, că ai sărutat şi păstrat Sfântul ChipBucură-te, iconar iscusit, c-ai prins în scris Obrazul ArhetipBucură-te, că înştiinţai Sfânta Faţă cu amănunt şi măsurăBucură-te, c-ai iscălit caligraf dumnezeiasca trăsăturăBucură-te, că din slova ta am înţeles rostul sfintei pecetluiriBucură-te, că şi în noi ai trezit starea sfintei închipuiri Bucură-te, că peste mintea spălată, Sfântul Obraz înlăcrămămBucură-te, că-n inima curată cu Sfântul Trup ne cuminecămBucură-te, c-am sărăcit mintea în duh cei cinci trandafiri să-i primimBucură-te, că pentru sfânta Icoană, toate icoanele zvârlimBucură-te, c-am înhumat şi întru noi Sfântul Grăunţ al întrupăriiBucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, Părinte al Binecuvântării! Condac 3 Evanghelist prea treaz, alăuta Dumnezeirii tu, Sfinte Ioane, alb ibovnic al strălucirii, slavosloveşti măiestrit sfânta suită slavă, ce-a binevoit pre veac, smerind pe oglinda-i gravă, aurul Sfântului Chip, Spic sfânt cu raze anume luminează în mir pe tot omul ce vine în lume. Acest sclipitor repeziş peste margini şi minte, răsăritul de sus al rugăciunii nesfârşite, pe acest cer al dimineţii înţelegătoare, ce ar trebui dorit cu nestinsă însetare, cântă-l ca din bogăţia bogosloviei tale în undele de har ale gândirii muzicale, de neprihănit auz să ni-1 putem apropia şi sub taborica-I rouă să-I cântăm: Aliluia! Icos 3 Fără-fundul cel de mătase din noaptea albastră, senin în creştet ne ţine, tâlc pe potriva noastră. Că vezi marea umbră de aur a Domnului plutind, prin Galileea stelarelor colburi strălucind. Şi-a trupului nostru casă cu candelă şi vatră, deschisă îl aşteaptă, cu şase vase de piatră. Sfinte Ioane, fii şi nouă marele înger nun, umple vasele goale, dă-ne al minunii zăbun. Domnul şi nouă să ne preschimbe apa simţirii, din izvoarele trezviei în porfira nuntirii. Sorbind paharul vieţii, nupţiala licoare, şi în noi să rodească floarea preschimbătoare. Şi-ndumnezeindu-ne fiecare simţ în parte îţi cântăm podobii la stările încununate:Bucură-te, c-ai umplut primul chiup, simţul major al plinirii de DuhBucură-te, melod la paradisiac auz şi inelar văzduhBucură-te, c-ai umplut chiup secund, simţul acvilin de agerimeBucură-te, ochi al vederilor de la teoretica înălţimeBucură-te, c-ai umplut chiup terţin, măreţe simţ al sacrelor mâiniBucură-te, că te-ai hărnicit pe Dumnezeu din pipăit să-L aduniBucură-te, c-ai umplut chiup cvadrig, simţul gustului euharistBucură-te, că Sfânta Hrană are înţeles şi rost realistBucură-te, şi pentru chiupul cvint, simţul rugăciunii cel de minteBucură-te, că ne sui în melcul de parfum al cunoaşterii sfinteBucură-te, că viem şi al şaselea simţ raic, centrul închinăriiBucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, Părinte al Binecuvântării! Condac 4 Golul acel de mare preţ, prins în fericitul metal, acel giuvaer sfânt, cinstitul Pocal pascal al casei din Arimateea I L-au pus la cină Iisus Domnul, în el, cu un cuvânt de lumină, a preschimbat vinul în sfânt Sângele Său de taină, chiar viaţa lui Dumnezeu, sub a vinului haină. Sfinte Ioane, sfânt ceasul acela înveşnicit, când obrazul pe inima Domnului ţi-ai odihnit, adeverează minunea cum ultimul vin băut e întâiul sânge ce singur jertfa Şi L-a făcut. Şi înţelegând întâietatea liturgicei trăiri, ne-nspăimântăm de frumuseţea misticei dăruiri. Primeşte-ne dar, cereşte, iar a ne alătura lângă tine, Sfânt Ioane, cu acel: Aliluia! Icos 4 Hotărâtoare normă, cardinală mântuirii, urmează-n asemănare izvoadele iubirii. Umblarea aceasta-n dâra tălpilor strălucitoare cere totuşi şi trecerea prin marea strâmtoare. E drumuirea în noapte, dincolo de vămi şi vad pân-la cele trei catisme: la iesle, cruce şi iad. Un ceas e firav; trebuincios naşterii profunde, la fundul de neant al credinţei să ne scufunde. Un ceas e crud şi
Rugăciunea celui care nu-și găsește rostul în lumea aceasta, către Sfântul Efrem cel Nou
Sfinte Părinte Efrem, amărăciunea în care mă aflu mi-a fost călăuză spre tine. Am auzit că vii grabnic în ajutorul celor care nu și-au aflat nici un rost pe pământ și de aceea te rog ia aminte și la mine, chiar dacă n-am nici un bob de credință. Am obosit să tot văd cum voia omului aduce atâtea urâciuni pe pământ și de aceea mi-am zis că, de fapt, Dumnezeu nici nu există. Cumplit este acest gând, dar mai cumplită este o lume fără Dumnezeu, în care totul alunecă spre moarte și nimicnicie. Este cu neputință ca moartea să fie sfârșitul a toate, pentru că, în adâncul lui, omul nu-și dorește niciodată să moară, ci să fie veșnic. M-am uimit mult aflând că tu ești viu, chiar dacă ai trăit acum cinci veacuri, însă minunile tale adeveresc că n-ai murit. Dacă tu ai biruit moartea, cu toate că ai fost ucis mișelește, înseamnă că până acum nu încetezi să-ți împlinești menirea pe care ți-a rânduit-o Domnul. Așadar, ai găsit o cale de a afla cu adevărat cine ești și care este rostul tău în lume. Tocmai de aceea, te rog, grăiește inimii mele și lămurește-mi gândurile și întrebările cele mai tainice. Ajută-mă și pe mine să pricep că fiecare om ‒ asemenea ție și mie ‒ a fost zidit printr-un anume cuvânt al Sfintei Treimi, iar taina care s-a săvârșit la aducerea noastră în ființă este pecetluită cu darurile cu care ne-a înzestrat Dumnezeu pe fiecare. Fii și mie prieten și sfătuitor, Sfinte Efrem, înțelepțindu-mă să pot pricepe nu numai că Dumnezeu nu are pe nimeni, niciodată, de pierdut, ci și că poate să deschidă fiecăruia o cale spre El. Amin.
Acatistul Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Veniţi, toate popoarele creştineşti, pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul Ioan, cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinţă şi cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! Icosul 1 Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat şi din izvorul înţelepciunii Celui fără de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toţii, cei iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;Bucură-te, că feciorelnica ta viaţă o ai cinstit;Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaţă, de Cuvântul Vieţii ai fost iubit;Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ţi le-a arătat;Bucură-te, că tainele cele preaînalte ţie ţi le-a încredinţat;Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! Condacul al 2-lea În muntele Taborului ai văzut slava lui Hristos, pe cât este cu putinţă omului a o vedea, şi din tainica descoperire, înţelegând că El este Stăpânul morţii şi al vieţii, din inimă I-ai cântat Lui laudă: Aliluia! Icosul al 2-lea Ca un ucenic preaiubit şi ca un prieten preacinstit al lui Hristos, pururea lângă El te afli şi pururea pe El din inimă Îl iubeşti; pentru care şi noi te lăudăm şi zicem:Bucură-te, că la învierea fiicei lui Iair tu de Domnul ai fost chemat;Bucură-te, că la răstignirea Domnului tu lângă crucea Lui ai stat;Bucură-te, că la înfricoşatele taine ale Pătimirilor lui Hristos şi tu cu inima ai pătimit;Bucură-te, că Pătimirile Domnului şi Stăpânului Vieţii cu inima plină de durere le-ai privit;Bucură-te, că pe Domnul până la a Sa moarte L-ai urmat;Bucură-te, că Domnul de pe Cruce cu tine a vorbit;Bucură-te, că pe tine fiu al Maicii Lui te-a numit;Bucură-te, că pe Sfânta Sa Maică Domnul ţie ţi-a încredinţat-o;Bucură-te, că tu spre pază şi îngrijire pe Preasfânta Sa Maică o ai luat;Bucură-te, că la preacinstita ei Adormire cu mare evlavie ai slujit;Bucură-te, că stâlparea cea adusă ei de Arhanghelul Gavriil ai purtat-o înaintea sicriului celei Preasfinte;Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! Condacul al 3-lea După Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, împreună cu ucenicul tău Prohor, în Asia ai plecat şi acolo cuvântul Domnului ai propovăduit şi pe toţi cei ce au crezut i-ai învăţat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 3-lea Văzând mai înainte, cu ochii cei de gând, ispitele şi primejdiile ce te aşteaptă în calea propovăduirii Evangheliei, prin credinţă fierbinte şi dragoste de Dumnezeu, asupra întristării şi mâhnirii care te împiedica de la alegerea ta ai îndrăznit; pentru aceasta te fericim şi zicem:Bucură-te, că în Asia cuvântul Domnului ai predicat;Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului multe primejdii şi multe necazuri ai răbdat;Bucură-te, că împreună cu ucenicul tău Prohor în Efesul Asiei ai intrat;Bucură-te, că acolo pe Romana cu toată casa ei o ai botezat;Bucură-te, că pe Domnus cu puterea lui Hristos l-ai înviat;Bucură-te, că pe Dioscorid, tatăl lui Domnus, la viaţă l-ai întors;Bucură-te, că prin aceste minuni pe mulţi i-ai întors la Hristos;Bucură-te, că şi alţi trei sute de morţi ai înviat;Bucură-te, că şi pe cel slăbănog de doisprezece ani l-ai făcut sănătos;Bucură-te, că, prin alte rugăciuni, templul Artemidei din temelie l-ai dărâmat;Bucură-te, că la căderea templului nici un om nu s-a vătămat;Bucură-te, că din porunca împăratului Domiţian la Roma ai plecat legat;Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! Condacul al 4-lea Cu focul dragostei lui Hristos fiind foarte înfierbântat, porunca tiranului împărat pe tine nu te-a înspăimântat, ci, cu mare bucurie primind legăturile pentru Domnul, din inimă Îl lăudai pe El, cântând: Aliluia! Icosul al 4-lea Legatu-te-au pe tine ostaşii cei tineri cu lanţuri şi cu cătuşe, ducându-te la corabie, sub paza lor, spre Roma, unde ai plecat şi proniei dulcelui tău Iisus cu blândeţe şi linişte te-ai supus, pentru care şi noi te lăudăm, zicând:Bucură-te, că tu, prin legăturile celor tirani, Stăpânului tău te-ai asemănat;Bucură-te, că El, pentru a noastră mântuire, de cei fără de lege a fost prins şi legat;Bucură-te, că faţă de ostaşii cei păgâni şi tirani cu multă dragoste te-ai purtat;Bucură-te, că furtuna mării ce era să fie mai înainte o ai arătat;Bucură-te, că în acea călătorie, pe toţi din corabie cu minunile tale i-ai înspăimântat;Bucură-te, că în a ta inimă pururea pe Hristos Îl aveai;Bucură-te, căci cu a Lui putere minuni mari săvârşeai;Bucură-te, că icoana vieţii lui Hristos în tine foarte s-a închipuit;Bucură-te, că tu din toată inima pe El L-ai iubit;Bucură-te, că în calea suferinţelor cu mare dorire Lui I-ai urmat;Bucură-te, că, dorind dragostea Lui, spre chinuri cu bucurie ai călătorit;Bucură-te, că pe tine, iubitul Său ucenic, puterea Domnului pururea te-a sprijinit;Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! Condacul al 5-lea Potolit-ai, cuvântătorule de Dumnezeu, furtuna cea înfricoşătoare a mării cu sfintele tale rugăciuni. Şi această minune văzând-o toţi cei de pe corabie, foarte s-au spăimântat, cunoscând puterea Adevăratului Dumnezeu ce era întru tine; iar tu pe toţi i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea În ostrovul Patmos, din porunca păgânului împărat Domiţian, ai fost izgonit, căci acolo, prin pronia lui Dumnezeu cea bună, spre folosul multora ai venit, pentru care şi noi cu evlavie te lăudăm aşa:Bucură-te, că de ostaşii cei tirani cu lanţuri ai fost legat;Bucură-te, că sub paza ostaşilor spre Patmos împreună cu ucenicul tău Prohor ai călătorit;Bucură-te, că, în această călătorie, pe tânărul cel înecat cu rugăciunea tu l-ai înviat;Bucură-te, căci cu această minune pe toţi i-ai înspăimântat;Bucură-te, că şi furtuna mării tot cu rugăciunea ta o ai liniştit;Bucură-te, că pe ostaşul cel bolnav l-ai tămăduit;Bucură-te, că şi apa mării cu rugăciunea ta o ai îndulcit;Bucură-te, că pe cel ce murea
Rugăciunea celui cu multe neîmpliniri și răni sufletești
Sfinte Părinte Efrem, am aflat că milostivirea ta se arată cu grăbire spre cei aflați în mare neîmplinire și în sfâșiere lăuntrică și de aceea am cutezat să te caut și să te rog să îmi asculți și mie durerea. Încă din copilărie mi-a fost dat să văd la oameni, în loc de fapte și cuvinte bune, lucruri și cuvinte care sunt ale întunericului. Iar pe acești oameni nu numai că i-am văzut, ci mi-au făcut mult rău, cotropindu-mi viața cu faptele, cuvintele și relele lor obiceiuri. Cu multă amărăciune mărturisesc că, în alcătuirea vieții mele, am văzut adeseori fețe de oameni care, prin faptele lor, aveau chipuri de fiară, făcându-se astfel pe ei înșiși biruințe ale urii, răzbunării, dezbinării și relei voințe. Toate acestea mi-au rănit și mi-au schilodit sufletul, iar această stare lăuntrică îmi este ca o vatră sufletească. Orice fac și orice doresc, tot la ea mă întorc, în felul acesta pricinuindu-mi eu însumi mai mult chin. Vino tu, preamilostivule Efrem, și, întinzând mâna ta cea sfântă, ridică-mă cu putere și mă tămăduiește din această stare de plângere și durere. Cred cu adevărat că poți săvârși aceasta, căci dragostea ta fără seamăn este nemăsurat mai mare decât toate urâciunile care mi-au fost date să le văd, aud ori pătimesc. Și mai cred că prin puterea Duhului Sfânt cunoști mai bine decât mine tot ceea ce este înlăuntrul meu, și de aceea te rog, coboară până în tainițele cele mai adânci ale inimii și dezrădăcinează de acolo toată moartea, urâciunea și păcatul, ca sămânța lor să nu-mi ruineze sau să-mi distrugă și viața aceasta pământească, și pe cea viitoare. Iar cu nespusa ta blândețe, deschide-mi calea spre Sfânta Spovedanie, ca, mărturisindu-mi toate rănile lăuntrice, să mă slobozesc de puterea lor vătămătoare și să pot primi dumnezeiescul Trup și Sânge al Mântuitorului Hristos care, prin puterea Învierii, tămăduiește cele mai ascunse ale omului și ridică spre lucrare și viață nouă pe toți cei care Îl primesc cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste. Sfinte Efrem, fă ca minunata și tainica ta îmbrățișare să îmi fie călăuză în drumul spre viața veșnică, pentru ca și prin smeritele mele fapte și cuvinte să se slăvească puterea Dumnezeului nostru, a Preasfintei Treimi, a Tătălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.
Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Irina
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare pe făclia cea mult luminoasă, pe Sfânta slăvita fecioară Irina, care, prin strălucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a făcut lumină; pe care lăudând-o, cu evlavie aşa să-i strigăm: Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară! Icosul 1 Îngerilor asemănându-te cu curăţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit pentru dragostea Mirelui tău, Hristos; multe necazuri şi osteneli ai răbdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi, smeriţii, cu evlavie pe tine te lăudăm aşa:Bucură-te, mlădiţă cerească din vlăstarul lui Hristos;Bucură-te, vlăstarule tânăr cu rod preafrumos;Bucură-te, sămânţă aleasă şi mult roditoare;Bucură-te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântătoare;Bucură-te, a multor suflete rază de mântuire;Bucură-te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;Bucură-te, că învăţăturile tale multora au fost de folos;Bucură-te, că prin strălucirea vieţii tale Hristos S-a proslăvit;Bucură-te, sămânţa cea bună cu rod însutit;Bucură-te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare;Bucură-te, a nevăzuţilor vrăjmaşi biruitoare;Bucură-te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară! Condacul al 2-lea Văzând tatăl tău, împăratul Licinius, frumuseţea cu care înfloreai, ţi-a ridicat un turn şi acolo cu mare grijă ca pe un crin preafrumos te creştea. Dar tu, înţeleaptă fecioară, cunoscând acolo pe Ziditorul lumii, I-ai cântat laudă: Aliluia! Icosul al 2-lea Înţelegerea dumnezeiască a strălucit în inima ta, sfântă fecioară, când fericitul bătrân Apelian ţi-a tâlcuit taina celor trei păsări şi cu toată dorirea inimii te-ai supus proniei şi dumnezeieştii chemări; pentru care după cuviinţă te lăudăm:Bucură-te, crin preafrumos, peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;Bucură-te, trandafirul cel preagingaş, care în mijlocul crinilor ai înflorit;Bucură-te, stea prealuminoasă, care Biserica lui Hristos ai luminat;Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos slava şi bogăţia cea muritoare ai defăimat;Bucură-te, că spre veşnica slavă şi bucurie cu mare sârguinţă ai alergat;Bucură-te, că din toată inima pe Mirele Hristos L-ai iubit;Bucură-te, că pentru dragostea Lui în mare sfinţenie ai vieţuit;Bucură-te, că pe Adevăratul Dumnezeu cu mare îndrăzneală L-ai propovăduit;Bucură-te, că pe mincinoşii dumnezei foarte i-ai batjocorit;Bucură-te, că sămânţa cea bună în lume o ai semănat;Bucură-te, că prin credinţă, nădejde şi dragoste, pe Hristos, Mirele tău, L-ai urmat;Bucură-te, că împreună cu fecioarele cele înţelepte în cămara nestricăciosului Mire ai intrat;Bucură-te, crin preafrumos peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară! Condacul al 3-lea Puterea Ziditorului a toate din frumuseţea rânduielilor ai cunoscut-o, preaînţeleaptă fecioară, şi foarte minunându-te de înţelepciunea cea neajunsă de minte ai strigat: Aliluia! Icosul al 3-lea Având tu, fecioară, dascăl pe fericitul bătrân Apelian şi prin ale lui învăţături primind lumina, nu ai ascuns-o sub obroc, ci prin propovăduirea adevărului, pe mulţi de la slujirea de idoli i-ai chemat; pentru care te rugăm, primeşte această cântare:Bucură-te, că pronia Celui preaveşnic pe tine spre lumină te-a chemat;Bucură-te, că minunată chemare spre tine s-a arătat;Bucură-te, că trei păsări spre tine au venit;Bucură-te, că acele păsări taina vieţii tale au închipuit;Bucură-te, că şi corbul cel cu şarpele în cioc mâhnire şi ispită ţie îţi vestea;Bucură-te, că pe sufletul tău cel tare aceasta nu-l înspăimânta;Bucură-te, mireasă logodită cu veşnicul împărat;Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe necazuri ai răbdat;Bucură-te, că prin a Lui putere şi dar pe corbul întunericului l-ai defăimat;Bucură-te, porumbiţă a lui Hristos care pe şarpe l-ai călcat;Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară! Condacul al 4-lea Vifor de spaimă şi tulburare a cuprins inima împăratului Licinius, tatăl tău, când te-a auzit pe tine, fiica sa, defăimând pe mincinoşii săi dumnezei şi mărturisind cu mare îndrăzneală pe Hristos, adevăratul Dumnezeu, şi strigând: Aliluia! Icosul al 4-lea Auzit-ai în vedenia somnului pe îngerul Domnului, Irina numindu-te pe tine, în loc de Penelopi, şi ai primit cu bucurie schimbarea numelui tău, urmând voii Celui ce te-a chemat; pentru care şi noi îţi zicem aşa:Bucură-te, fecioară aleasă de Mirele-Cuvântul;Bucură-te, cea chemată spre nestricăcioasă nuntă;Bucură-te, că îngerul a fost trimis spre a ta chemare;Bucură-te, că şi numele tău ţi l-a schimbat, spre a multora mirare;Bucură-te, că, prin schimbarea numelui, lui Petru te-ai asemănat;Bucură-te, că Timotei preotul taina credinţei te-a învăţat;Bucură-te, că acest bătrân apostol pe tine te-a botezat;Bucură-te, că, prin sfătuirea dumnezeiescului Timotei, adâncul învăţăturilor tale s-a luminat;Bucură-te, că de la sfinţitul preot binecuvântare ai luat;Bucură-te, că după luminare ziua şi noaptea întru rugăciuni petreceai;Bucură-te, că pe Mirele Hristos Îl slavosloveai;Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară! Condacul al 5-lea Stea înţelegătoare de dimineaţă te-ai arătat, sfântă fecioară, multe suflete luminând şi către Soarele dreptăţii povăţuindu-le, le-ai învăţat a-I cânta Lui această laudă: Aliluia! Icosul al 5-lea Văzând vechiul vrăjmaş al firii omeneşti că prin tine, aleasă fecioară, din multe cetăţi şi inimi va fi alungat, se împotrivea ţie spre a nu intra în cetatea Macedoniei; iar tu, cu arma crucii întrarmându-te, veneai. Auzi-ne şi pe noi, care cu smerenie te lăudăm:Bucură-te, că din turn pogorându-te spre cetate ai plecat;Bucură-te, că în cetatea Macedoniei cu mare cinste ai intrat;Bucură-te, că diavolul, văzându-te, foarte a strigat;Bucură-te, că tu cu puterea lui Hristos l-ai certat;Bucură-te, căci cu numele lui Hristos l-ai legat;Bucură-te, că „cine eşti” l-ai întrebat;Bucură-te, că, după ce a spus, cu hotărâre i-ai poruncit;Bucură-te, că din cetate cu puterea lui Hristos l-ai izgonit;Bucură-te, că diavolul văzându-se biruit a fugit;Bucură-te, că asupra ta alte rele a uneltit;Bucură-te, că şi tu cu pavăza credinţei te-ai întrarmat;Bucură-te, că toate uneltirile lui foarte le-ai sfărâmat;Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară! Condacul al 6-lea Mărturisit-ai cu mare îndrăzneală numele lui Hristos înaintea împăratului Licinius, tatăl tău, şi arătându-i a sa rătăcire, l-ai învăţat pe el a cânta laudă adevăratului Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Strălucit-a mai mult lumina adevărului în inima maicii tale, împărăteasa Licinia, şi a început a mustra pe împăratul Licinius pentru a sa orbire. Iar el, foarte mâniindu-se, spre chinuire pe tine, fiica sa, te-a dat; pentru care noi te întâmpinăm cu aceste cântări:Bucură-te, că pentru a sa nedumerire pe împăratul Licinius l-ai mustrat;Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului de tatăl tău la chinuri ai fost dată;Bucură-te, că sub picioarele unor cai
Rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Irina, ocrotitoarea căsătoriţilor şi a celor care vor să se căsătorească
Cu umilinţa inimii şi cu evlavie venim noi, păcătoşii şi săracii, către tine, Sfântă slăvită fecioară şi Mare Muceniţă Irina, albina lui Hristos cea mult lucrătoare, care pe cuvintele Sfântului Duh, cele luminate şi mai dulci decât mierea şi fagurele, pe buzele tale le-ai purtat şi prin a lor dulceaţă şi lumină multe suflete ai îndulcit şi ai luminat; auzi-ne şi pe noi, nevrednicii, cei întristaţi şi apăsaţi de conştiinţa mulţimii păcatelor noastre, care, prin a noastră nesimţire şi lenevire, sporesc şi se întăresc, şi ca o rugină veche, prin obişnuinţă, cheltuiesc şi strică în toată vremea tăria şi frumuseţea sufletelor noastre. Şi de aceea, te rugăm pe tine, porumbiţa lui Hristos cea curată şi preablândă, care prin sfântă neprihănire ai zburat de pe pământ către acoperământul cerescului Vultur, nu ne uita pe noi cei nemernici şi cu totul neputincioşi, care ne zbatem, zăcând jos în această vale a plângerii şi a ispitirii, şi care îndrăznim a te pune pe tine mijlocitoare, sfântă fecioară, către Preabunul şi Preacuratul tău Mire, Hristos. Ia aminte la toţi cei care cu credinţă şi cu dragoste alergăm către tine la vreme de necaz şi de primejdii. Ştim că tu ai mare îndrăzneală către Preabunul nostru Mântuitor, pentru a Cărui dragoste ţi-ai pus sufletul tău; de aceea credem fără de îndoire că la toată cererea spre folosul nostru vei fi ascultată de Preamilostivul Dumnezeu pe Care roagă-L să ne povăţuiască pe noi pe calea mântuirii şi să ne sprijinească cu darul Său la vreme de ispite şi de încercări şi să ne acopere cu a Sa milă de toate primejdiile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi. Să ne trimită frica Sa în inimile noastre, că prin ea să vieţuim cu trezvie şi cu luare aminte, spre a scăpa de veşnicele munci şi a dobândi bucuria cea necuprinsă de minte şi fără de margini şi să slăvim împreună cu tine, Sfântă fecioară, pe Dumnezeul nostru, Cel închinat în Sfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Acatistul Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe luceafărul din Lainici, pe Irodion cel cu numele de Apostol, toţi să-l lăudăm; că acesta, ajungând iscusit duhovnic, al Olteniei păstor s-a arătat strălucit, iar în munte a înmulţit pe ucenicii săi, care-i strigă: Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Icosul 1 Marele Ierarh Calinic de la Cernica părinte duhovnic te-a ales pe tine, Cuvioase Irodioane, şi povăţuitor al călugărilor te-a aşezat; că în tinereţea ta a văzut desăvârşirea vieţii tale cuvioase, pentru care îţi strigăm unele ca acestea:Bucură-te, luceafărule din Lainici;Bucură-te, păstorule cel bun;Bucură-te, că te-ai împărtăşit din potirul veşniciei;Bucură-te, inimă de părinte şi născător de fii ai luminii;Bucură-te, fiu al plaiului oltean, primit ca frate la Cernica;Bucură-te, că în Mănăstirea Lainici mare stareţ ai ajuns;Bucură-te, că mulţi ucenici ai născut aici în Duhul Sfânt;Bucură-te, vas al darului înainte vederii;Bucură-te, purtătorule al crucii cu îndelungă răbdare;Bucură-te, sprijin al celor neputincioşi;Bucură-te, dezlegare prin har a zidirii înrobite;Bucură-te, cuvânt cu dumnezeiască rodire;Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Condacul al 2-lea Adeseori venea la tine Sfântul Calinic să primească sfat şi dezlegare, cu toate că erai mai tânăr decât el, dar sporirea ta duhovnicească, cu preţ de jertfă câştigată, făcea mai mult decât anii cei îndelungaţi. Pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Ajungând ierarh în Oltenia, de Dumnezeu purtătorul Ierarh Calinic te-a chemat, Părinte Irodioane, să slujeşti ca stareţ şi te-a numit „Luceafăr al Lainiciului”. Pentru aceasta, împreună cu el îţi cântăm:Bucură-te, desăvârşire în chipul îngeresc;Bucură-te, smerenie de om ceresc;Bucură-te, luminător al credincioşilor cel cu nume de apostol;Bucură-te, prieten al Mirelui îmbrăcat în haina veacului viitor;Bucură-te, următor al părinţilor pustiului;Bucură-te, podoabă a ieromonahilor cu sfinţenie lucrată;Bucură-te, pământ ce rodeşti însutit sămânţa Cuvântului;Bucură-te, rod al Pomului Vieţii;Bucură-te, înţelegere de taină a tainelor Scripturii;Bucură-te, preoţie cuvioasă şi slujire îngerească;Bucură-te, jertfă roditoare de înviere;Bucură-te, făclia cea luminoasă a sufletelor noastre;Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Condacul al 3-lea Fiind primit, Cuvioase Irodioane, în obştea Mănăstirii Cernica, stareţul tău, Sfântul Calinic, s-a minunat de viaţa ta îmbunătăţită, căci în osteneli călugăreşti haină de nuntă neîntinată ţi-ai alcătuit şi la Sfânta Liturghie cu cetele îngereşti neîncetat cântai lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 3-lea Ca la un izvor de apă alergând fraţii în mănăstirea ta, obşte mare s-a întocmit, Cuvioase, iar tu, Sfinte, privind la ei, mulţumeai lui Dumnezeu, zicând: ,,Iată eu şi pruncii daţi mie de Dumnezeu”. Drept aceea, împreună cu ei strigăm unele ca acestea:Bucură-te, trâmbiţa Duhului Sfânt;Bucură-te, candelă aprinsă din lumina cea neînserată;Bucură-te, vas ales al Preasfintei Treimi ce porţi Cuvântul cel necuprins;Bucură-te, vieţuire îngerească într-un duh cu Sfântul Ierarh Calinic;Bucură-te, chip îndumnezeit de fiu al lui Dumnezeu;Bucură-te, că în rugăciune ai văzut lumea în dumnezeiasca lumină;Bucură-te, veşmânt al înfrânării pătruns de razele Schimbării la Faţă;Bucură-te, liturghisire a prefacerii de taină;Bucură-te, canon al sihaştrilor, împreună vieţuitor cu îngerii;Bucură-te, paraclis al mângâierii de sus;Bucură-te, stăruitor în închinarea duhovnicească;Bucură-te, zidirea înnoitoare a sufletelor noastre;Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Condacul al 4-lea Având darul înaintevederii, n-ai primit, Sfinte Cuvioase, laptele femeii ce dădea celui rău făptura lui Dumnezeu, pentru că darul de jertfă numai cu dragoste şi rugăciune curată se cuvine să-l aducem lui Dumnezeu, cântând: Aliluia! Icosul al 4-lea Părinte al călugărilor, îndemn şi lumină te arăţi credincioşilor, Cuvioase, şi tuturor celor care vin la tine cu credinţă. Pentru aceasta, închinându-ne icoanei şi sfintelor tale moaşte, primim luminare minţii şi inimii, pentru care strigăm aşa:Bucură-te, iubitorule al liniştirii duhovniceşti;Bucură-te, rugătorule neîncetat către Dumnezeu;Bucură-te, făclia Duhului Sfânt care luminezi pe cei binecredincioşi;Bucură-te, învăţătorule în tainele Scripturii;Bucură-te, glăsuitorule al Cuvântului lui Dumnezeu;Bucură-te, mărgăritarul din ţarină aşezat în Împărăţia cerurilor;Bucură-te, temelie nesurpată de valurile lumii;Bucură-te, pace dumnezeiască în vremuri de tulburare;Bucură-te, proorocie luminată ce îndemni şi zideşti;Bucură-te, lumină a monahilor evlavioşi;Bucură-te, bucuria Sfântului Calinic de la Cernica;Bucură-te, cel sfinţit de harul Duhului Sfânt;Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Condacul al 5-lea Săracilor te-ai făcut pâine hrănitoare, Preacuvioase, orfanilor tată, celor rătăciţi călăuzire, sărmanilor mângâiere, bolnavilor alinare şi tuturor părinte de Dumnezeu purtător, fericite, pentru aceasta acum împreună cu cetele cereşti cânţi neîncetat Preasfintei Treimi: Aliluia! Icosul al 5-lea Smerit păstor şi dulce povăţuitor te-ai arătat în Biserica slavei lui Dumnezeu, Sfinte Cuvioase, fiind ridicat stareţ al monahilor prin chemare de sus şi aşezat în scaunul întâistătătorilor lavrei tale, de către Sfântul Ierarh Calinic. Pentru aceasta toţi, cunoscând viaţa ta asemenea îngerilor, se bucurau cântând unele ca acestea:Bucură-te, lauda Mănăstirii Lainici;Bucură-te, slava Olteniei;Bucură-te, trup făcut altar de jertfă Domnului;Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu şi de oameni;Bucură-te, iconom al tainelor dumnezeieşti;Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu şi părinte al oamenilor;Bucură-te, doctor iscusit al bolilor sufleteşti şi trupeşti;Bucură-te, ocrotitor neputincioşilor şi săracilor alinare;Bucură-te, pom cu luminoasă roadă de mântuire;Bucură-te, om ceresc şi înger pământesc;Bucură-te, cale nerătăcită spre bucurie veşnică;Bucură-te, că rugăciunea ta scară de la pământ la cer s-a făcut;Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Condacul al 6-lea Mare apărător al celor asupriţi de duhurile necurate te-ai făcut, Sfinte Irodioane, căci prin rugăciunile tale pe diavoli numai cu cuvântul îi alungai şi pe cei cuprinşi de mrejele lor cu binecuvântarea îi dezlegai. Pentru aceasta şi noi, cunoscând puterea rugăciunilor tale, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Binecuvântare şi sfat primind de la tine Sfântul Ierarh Calinic, în drumul spre scaunul episcopal de la Râmnic a văzut mai înainte mutarea stareţului Nicandru. Pentru aceasta, deşi mâhnindu-se de despărţire, se bucura că te avea pe tine blând ajutător, drept aceea şi noi îţi cântăm împreună cu el:Bucură-te, întărirea ierarhilor;Bucură-te, dezlegătorule al păcătoşilor;Bucură-te, mlădiţă a Împărăţiei cerurilor;Bucură-te, aleasă alcătuire de pământ şi lumină;Bucură-te, bărbatul doririlor dumnezeieşti;Bucură-te, pustnic sfânt ce atragi pe oameni la iubirea lui Hristos;Bucură-te, că permanent ai unit rugăciunea cu răsuflarea;Bucură-te, întâmpinare de părinte a fiului risipitor;Bucură-te, inimă în rugăciune, în care se odihneşte Dumnezeu;Bucură-te, că sufletul şi inima ţi-au fost cuprinse de lumina negrăită;Bucură-te, că prin cruce ai odrăslit floarea nestricăciunii;Bucură-te, fiu iubit al Maicii lui Dumnezeu;Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite! Condacul al 7-lea De Dumnezeu Născătoarea te-a luminat şi te-a călăuzit în toată viaţa ta, Cuvioase Părinte, că tu pe
Rugăciune pentru izbăvirea de patima beției, înaintea icoanei „Potirul nesecat”
Preamilostivă Stăpână! La acoperământul tău alergăm acum: rugăciunile noastre nu le trece cu vederea, ci ne auzi cu milostivire pe noi – soţii, copii şi mame – , şi vindecă-i pe fraţii şi pe surorile şi pe rudeniile noastre, câţi sunt stăpâniţi de greaua patimă a beţiei, iar din această pricină cad de la maica lor, Biserica lui Hristos. O, Milostivă Maică a lui Dumnezeu! Atinge-te de inimile lor şi degrab ridică-i din căderile păcătoase, adu-i pe ei la înfrânarea mântuitoare. Roagă-L pe Fiul tău, pe Hristos Dumnezeul nostru, ca să ne ierte nouă greşelile noastre şi să nu abată milele Sale de la norodul Său, ci să ne întărească în trezvie şi curăţie. Primeşte, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, rugăciunile maicilor care varsă lacrimi pentru copiii lor, ale soţiilor care se tânguiesc pentru soţii lor, ale copiilor sărmani care sunt părăsiţi de cei rătăciţi, şi ale noastre, ale tuturor celor ce cădem la icoana ta, şi să ajungă această strigare a noastră, cu rugăciunile tale, la Tronul Celui Preaînalt. Acoperă-ne şi ne păzeşte de vânarea celui viclean şi de toate cursele vrăjmaşului, iar în ceasul cel cumplit al ieşirii noastre, ajută-ne să trecem fără poticnire prin vămile văzduhului şi cu rugăciunile tale ne izbăveşte de osânda cea veşnică, ca să ne acopere pe noi mila lui Dumnezeu, în vecii cei nesfârşiţi. Amin.
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Simeon, ruda Domnului, Episcopul Ierusalimului
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Simeon, ruda Domnului, Episcopul Ierusalimului Glasul 1 Pe tine rudenia lui Hristos, Sfinte Simeon, ierarh şi mucenic tare, cu sfinţenie te lăudăm, cel ce ai pierdut înşelăciunea şi ai păzit credinţa. Pentru aceasta prăznuind astăzi preasfântă pomenirea ta, dezlegare de păcate luăm prin rugăciunile tale. Cântarea 1 glasul al 4-lea Irmos: Cânta-voi Ţie, Doamne… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Preasfinţite Simeon, care stai înaintea Stăpânului purtând cunună, cere dezlegare păcatelor, pentru cei ce cu dragoste săvârşesc sfântă pomenirea ta. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu vela Crucii cu adevărat într-aripându-te, cu adierile Duhului, de Dumnezeu fericite, ai trecut valurile înşelăciunii, preafericite. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Învrednicindu-te, preafericite, a fi rudă după trup Celui Ce cu Trupul S-a sărăcit din milostivire, te-ai îmbogăţit cu harul îndumnezeirii. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Ca Una ce eşti mai presus de toată zidirea, ai cuprins în pântecele tău pe Ziditorul şi Dumnezeu, şi L-ai născut, Fecioară, pentru mântuirea oamenilor. Cântarea a 3-a Irmos: Arcul celor puternici… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu plecarea către Dumnezeu îndumnezeindu-te, ierarhe, cu totul te-ai făcut în chip Dumnezeiesc, strălucind cu luminile muceniciei, Sfinte Preasfinţite Mucenice şi Ierarhe Simeon. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Strălucit-ai zori celor dintru întuneric, arătând oamenilor pe Soarele dreptăţii, Care a răsărit din Norul Fecioara Prunca. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Cetatea Sionului te-a avut pe tine, Fericite Simeon, păstor şi Dumnezeiesc învăţător, pe care ai luminat-o cu Dumnezeieştile tale învăţături, ierarhe. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Toată rânduială laudelor este întrecută acum, Preacurată, în a te lăuda pe tine, Mireasă a lui Dumnezeu: căci născând pe Cuvântul lui Dumnezeu, pe îngeri i-ai întrecut. Irmosul Arcul celor puternici a slăbit şi cei neputincioşi s-au încins cu putere; pentru aceasta s-a întărit întru Domnul inima mea. Cântarea a 4-a Irmos: Pentru dragostea chipului… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Slujit-ai jertfele cele fără de sânge, Celui Ce pentru tine S-a jertfit ca un Miel şi jertfindu-te, te-ai adus Lui pe tine însuţi prinos, de Dumnezeu cugetătorule, preafericite. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu strivirea feţei tale, ierarhe, munţii necredinţei şi dealurile demonilor toate s-au topit, întărindu-te pe tine Hristos. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Rudă după har primindu-te Dumnezeu Cuvântul, te-a arătat cinstit ierarh al Sfintei Cetăţi şi mucenic preacinstit, Sfinte Părinte Simeon. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Fiind învăţat în taină despre naşterea ta, proorocul Avacum, te însemnează pe tine Fecioară de mai înainte, Munte Umbros, din care a venit Dumnezeul nostru. Cântarea a 5-a Irmos: Lumina Ta, Doamne… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. De bunăvoie te-ai dat pe tine însuţi a pătimi cu osârdie, fericite, urmând lui Hristos, Celui Ce pentru noi a pătimit cu trupul şi a micşorat patimile. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ca o jertfă fără de prihană te-ai dat pe tine să te ardă de tot cu focul chinurilor, fiind păzit cu bun miros de Taină, Sfinte Preafericite Simeon. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Pironindu-te pe cruce, Fericite Simeon, ai urmat Dumnezeieştii Patimi a lui Hristos. Drept aceea mutându-te către El, te-a mărit împreună cu Dânsul. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Roagă-te pentru noi lui Hristos, Celui Ce din Curate sângiurile tale S-a îmbrăcat cu Trup de materie şi pe oameni din nou i-a făcut, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată. Cântarea a 6-a Irmos: Strigat-a mai înainte… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Învăţatu-te-ai din Minunatele Străluciri Cele Dumnezeieşti, care te-au povăţuit pe tine către Dumnezeiasca Viaţă; şi te-ai făcut plin de mărire de negrăit, preafericite ierarhe. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Avându-te pe tine, Părinte Simeon, Biserica cea Dumnezeiască, plină de apele Duhului cele curgătoare de viaţă, ca de un alt râu ce iese din Eden se bucură, ierarhe. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Clătinat-ai şi ai sfărâmat idolii înşelăciunii, fiind întărit cu însuflarea Duhului şi ai zidit biserici întru Slava lui Dumnezeu, Sfinte Simeon. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Vindecă patimile cele fără vindecare ale sufletului meu, Mireasă a lui Dumnezeu, Ceea ce ai născut pe Doctorul şi Mântuitorul, Care prin Patimile Lui vindecă patimile oamenilor. Irmosul Strigat-a mai înainte închipuind îngroparea ta cea de trei zile Proorocul Iona în chit, rugându-se: din stricăciune mă scapă, Iisuse, Împărate al Puterilor. CONDAC glasul al 2-lea Podobie: Căutând cele de sus… Sionului celui de sus făcându-te cetăţean, scaunul Sionului celui de jos ai luat şi bine turma ţi-ai povăţuit la Staulul cel Ceresc. Te-ai răstignit lui Hristos, Sfinte Simeon, urmând Patimii Lui celei Dumnezeieşti. Cântarea a 7-a Irmos: Tinerii cei din Avraam… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cu osârdie dându-ţi trupul la chinuri pentru Hristos, nu te-ai abătut, nu te-ai slăbit Dumnezeiescule, strigând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri. Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Aprinzându-ţi-se mintea de dragostea lui Dumnezeu, preafericite, te-ai făcut mai tare decât focul cel materialnic, strigând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Înfierbântându-te cu râvnă Dumnezeiască, de tot ai stins nebunia idolilor, fericite şi ai învăţat pe credincioşi credinţa cea adevărată, cu cuget bine credincios, cugetătorule de Dumnezeu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Fecioară Maică Preacurată, Ceea ce eşti rană diavolilor şi Mântuirea şi Paza oamenilor şi Podoaba îngerilor, izbăveşte smeritul meu suflet de înşelăciunea vrăjmaşului. Cântarea a 8-a Irmos: Pe Cel Ce S-a pironit… Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Toată Lumina Mângâietorului primind-o în inima ta cea
Acatistul Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă, fericită maică Matrona, orbirea și neputința trupească pentru curăția duhovnicească de la Dumnezeu primind, cu darul înainte-vederii și al minunilor te-ai îmbogățit. Pentru aceasta și noi, cu mulțumire, cunună de laudă îți aducem, cântând: Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Icosul 1 Înger în trup te-ai arătat pe pământ, fericită Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Căci din naștere în orbire trupească ai fost, însă Dumnezeu, înțelepțindu-i pe cei orbi și iubindu-i pe cei cuvioși, a luminat ochii tăi duhovnicești, ca să slujești oamenilor și lucrurile lui Dumnezeu să se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îți cântăm ție acestea:Bucură-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasă;Bucură-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnată;Bucură-te, din copilărie cu darul minunilor fiind îmbogățită;Bucură-te, cu înțelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrată;Bucură-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;Bucură-te, că pe înțelepții veacului orbi la minte ai rușinat;Bucură-te, că sufletele rătăcite la Dumnezeu le întorci;Bucură-te, că scârbele și necazurile le alini;Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Condacul al 2-lea Văzând oamenii și preotul când te-ai botezat, fericito, un stâlp de fum minunat înălțându-se deasupra capului tău și simțind mirosul bineplăcut, se minunau, ce va deveni acest prunc, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Minte având luminată, slujitorul lui Dumnezeu Vasile a aflat că cea botezată de el este vasul ales al lui Dumnezeu și pe tine, Cuvioasă Matrona, sfântă te-a numit. Iar noi din tot cugetul nostru îți aducem laudele acestea:Bucură-te, ceea ce în cristelniță harul Sfântului Duh ai primit;Bucură-te, ceea ce pe trupul tău crucea întipărită ai avut;Bucură-te, rugătoare de la Dumnezeu oamenilor dăruită;Bucură-te, lumină arzătoare ce în fața lui Dumnezeu luminezi;Bucură-te, ceea ce cu darul facerii de minuni Dumnezeu pe pământ te-a slăvit;Bucură-te, ceea ce cu cununa neveștejită de la Dumnezeu în cer te-ai împodobit;Bucură-te, că prin mila lui Dumnezeu pe cei păcătoși i-ai ridicat;Bucură-te, că din izvorul apei celei vii pe cei însetați i-ai adăpat;Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Condacul al 3-lea Puterea harului lui Dumnezeu simțind încă din pruncie, fericită Matrona, către sfintele icoane te îndreptai și, cu inimă curată și cu buzele de prunc, laudă lui Dumnezeu înălțai, cântând: Aliluia! Icosul al 3-lea Având din copilărie darul înainte-vederii, fericită maică, inimile ascunse celor ce veneau la tine cunoscând și viitorul ca pe cele de față spunând, pe mulți pe calea mântuirii i-ai îndreptat. Pentru aceasta pe Dumnezeu Cel ce a înțelepțit orbii îi preamărim, cântând ție acestea:Bucură-te, a Domnului străvăzătoare;Bucură-te, a păcatelor ascunse văditoare;Bucură-te, celor întristați cu sufletul, luminată povățuitoare;Bucură-te, celor rătăciți, milostivă călăuzitoare;Bucură-te, stea, celor credincioși calea arătând;Bucură-te, lumină, în întunericul veacului acestuia luminând;Bucură-te, Unului Dumnezeu slujitoare;Bucură-te, a uneltirilor diavolești cu darul Sfântului Duh pierzătoare;Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Condacul al 4-lea Viforul nedumeririlor și al tulburărilor despre minunile tale în oameni răspândindu-se, maică fericită, și aceștia, pe care i-ai îndreptat spre Dumnezeul Cel minunat întru sfinții Săi, preamărindu-te și lăudându-te, lui Dumnezeu cu mulțumire au cântat: Aliluia! Icosul al 4-lea Auzind oamenii, maică Matrona, că aduci ajutor în boli sufletești și trupești, la tine vin cu nădejde și, primind sfat bineplăcut și vindecare, Îi mulțumesc lui Dumnezeu, cântând ție:Bucură-te, că pe cei bolnavi și suferinzi îi primești;Bucură-te, că pace sufletelor îndurerate dăruiești;Bucură-te, celor în rătăcire fiind îndreptătoare;Bucură-te, a evlaviei învățătoare;Bucură-te, a necazurilor noastre alinare;Bucură-te, în scârbe mângâietoare;Bucură-te, doctorul cel fără de arginți;Bucură-te, a oricăror neputințe tămăduitoare;Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Condacul al 5-lea Ca o stea dumnezeiască ai răsărit, maică fericită Matrona, în zilele grele în Rusia, căci, ca o nouă mărturisitoare, jugul lui Hristos cu îndrăzneală și fără frică toată viața ai purtat și, cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, ai dat celor nedumeriți povățuire, celor slabi și bolnavi vindecare, tuturor celor ce cu mulțumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Văzând mulți ruși minunile și vindecările date de harul lui Dumnezeu prin tine: celor șchiopi – umblare, celor slabi și nemișcati – vindecare, celor îndrăciți – a duhurilor rele alungare, îndreptându-ne către tine, maică, ca și către un izvor nesecat, din care adăpându-ne cu nesaț, cu inimă smerită, strigăm ție acestea:Bucură-te, din pruncie pe calea mântuirii fiind chemată;Bucură-te, cuvioasă, de Dumnezeu nouă dăruită;Bucură-te, tămăduitoare ce bolile noastre le vindeci;Bucură-te, în nevoile noastre, grabnică ajutătoare;Bucură-te, ceea ce cu sfaturi folositoare de suflet ne povățuiești;Bucură-te, ceea ce nedumeririle noastre degrabă le limpezești;Bucură-te, ceea ce duhurile necurate de la om le alungi;Bucură-te, ceea ce de toată răutatea cu rugăciunile tale ne aperi;Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Condacul al 6-lea Vestitorul sfințeniei și al cuvioșeniei vieții tale, fericită maică, s-a arătat sfântul și cuviosul părinte Ioan din Kronstadt, când te-a văzut în biserică și te-a numit moștenitoarea sa și al optulea stâlp al Rusiei. Iar toți cei ce au auzit acestea L-au lăudat pe Dumnezeu, înălțând Lui cântarea: Aliluia! Icosul al 6-lea Aprinde cu rugăciunile tale, maică Matrona, lumina harului lui Dumnezeu în inimile ce n-au aflat pe Dumnezeu și cu multe păcate L-au supărat. Căci, văzând minunile săvârșite de tine, mă îndrept către Dumnezeu, cântându-ți:Bucură-te, ceea ce cu faptele tale pe Dumnezeu L-ai slăvit;Bucură-te, ceea ce slava lui Dumnezeu ne-ai arătat;Bucură-te, ceea ce pe calea cea dreptă pe necredincioși i-ai îndreptat;Bucură-te, ceea ce întinăciunea păcatelor cu rugăciunile tale ai curățat;Bucură-te, că la pocăință ne-ai îndemnat;Bucură-te, că lui Dumnezeu pentru toate să-I mulțumim ne-ai povățuit;Bucură-te, că biserica lui Dumnezeu s-o iubim ne-ai învățat;Bucură-te, ceea ce în ograda Bisericii oile cele risipite ai adunat;Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi! Condacul al 7-lea Vrând Preasfintei noastre Stăpâne, Maicii Domnului, să-i placi, maică Matrona, ai poruncit oamenilor să zugrăvească preacinstitul chip al ei, numit „Aflarea celor pierduți”, și în biserica lui Dumnezeu să-l așezi, ca toți cei ce privesc chipul luminat al Preacuratei, cu umilință, s-o laude, iar lui Dumnezeu să cânte: Aliluia! Icosul al 7-lea O nouă apărătoare, rugătoare
Rugăciune către Sfânta Matrona din Moscova, ocrotitoare a căsătoriei cinstite
O, fericită maică Matrona, cu sufletul în cer, în fața Tronului lui Dumnezeu stând, iar cu trupul pe pământ odihnind și cu binefacere de sus înzestrată multe minuni săvârșind; coboară ochii tăi milostivi spre noi, păcătoșii, cei ce în scârbe, dureri și păcate viața ne-o petrecem, alină-ne pe noi, cei deznădăjduiți, vindecă-ne de bolile noastre cumplite pe care pentru păcatele noastre de la Dumnezeu le primim; izbăvește-ne de mulțimea necazurilor și a primejdiilor, roagă-L pe Domnul nostru Iisus Hristos să ne ierte toate păcatele și fărădelegile pe care din tinerețile noastre și până acum le-am săvârșit, ca, primind cu rugăciunile tale binefacere și mare milă, să slăvim pe Dumnezeu Cel Unul în Treime, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune către Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov
O, mare, prea minunate şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte cu milostivire rugăciunile pe care cu dragoste şi recunoştinţă ţi le aducem! Auzi-ne pe noi, cei sărmani şi neajutoraţi, care cu credinţă şi iubire la tine cădem şi cerem călduroasa ta solire pentru noi înaintea Scaunului Domnului Slavei. Ştim că mult poate rugăciunea dreptului, care milostiv face pe Stăpânul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu înflăcărare L-ai iubit şi numai Lui a-I sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia întru nimica le-ai socotit. Tu, lepădându-te de tine şi luându-ţi crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea stramtă şi mâhnicioasă a vieţii monahiceşti şi pe această cale virtuţi mari ai dobândit. Tu, prin scrierile tale, inimile oamenilor de cea mai adâncă evlavie şi supunere către Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe păcătoşii cei căzuti cu înţeleptele tale cuvinte a-şi cunoaşte nimicnicia şi a alerga întru pocăinţă şi smerenie la Dumnezeu, afară nicicând nu i-ai scos, ci părinte iubitor de fii şi bun păstor tuturor le-ai fost; nici acum nu ne părăsi pe noi, care ţie cu osârdie ne rugăm şi ajutorul şi la acoperământul tău scăpăm. Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni, sănătate trupului şi sufletului; neclintită fă credinţa noastră, întăreşte puterile noastre care slăbesc întru ispitele şi întristările veacului acestuia, încălzeşte cu focul rugăciunii sufletele noastre cele reci, ajută-ne ca prin pocăinţă fiind curăţiţi, sfârşit creştinesc vieţii noastre să primim şi în cămara cea prea împodobită a Mântuitorului să intrăm dimpreună cu toţi cei aleşi, şi împreună cu tine să ne închinăm Tatalui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin!
Rugăciune la masa de prânz ce se rostește de la Duminica Tomei până în ajunul Înălțării Domnului
Rugăciune înainte de masa de prânz Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori). Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta, facă-se voia ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum iertăm și noi greșiților noștri și nu ne duce pe noi în ispită ci ne izbăvește de cel rău. Ca a ta este împărăția și puterea și mărirea, acum și pururea și in vecii vecilor. Amin. Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Rugăciune după masa de prânz Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori). Mulțumim Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru, că ne-ai săturat pe noi de bunătăţile Tale cele pământești; nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta împărăție, ci, precum în mijlocul ucenicilor Tăi ai venit, Mântuitorule, pace dându-le lor, vino și la noi și ne mântuiește. Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău. Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Rugăciune la masa de seară ce se rostește de la Duminica Tomei până în ajunul Înălțării Domnului
Rugăciune înainte de masa de seară Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori). Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul, vii vor fi inimile lor în veacul veacului. Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Rugăciune după masa de seară Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori). Veselitu-ne-ai pe noi, Doamne, întru făpturile Tale şi întru lucrul mâinilor Tale ne-am bucurat. Însemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne. Dat-ai veselie în inima noastră din rodul grâului, al vinului şi al untdelemnului, ce s-au înmulţit. Cu pace ne vom culca şi vom adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi, întru nădejde ne-ai aşezat. Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău. Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Rugăciune la masa de prânz în Săptămâna Luminată
Rugăciune înainte de masa de prânz Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori). Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Rugăciune după masa de prânz Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le. Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău. Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Rugăciune la masa de seară în Săptămâna Luminată
Rugăciune înainte de masa de seară Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori). Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin. Rugăciune după masa de seară Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le. Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău. Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori). Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Rugăciunea zilei de sâmbătă
Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu, cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai îndepărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în Rai. Îngroapă păcatele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa, Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima, care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, iar a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri. Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii, şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi slujitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru ca prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutor, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci. Amin.
Acatistul Sfântului Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Apărătorule al dreptei credinţe şi dăruitorule de vindecări preaminunate, Sfinte Ierarhe Atanasie, luminezi inimile noastre cu lumina faptelor tale slăvite şi ne întăreşti pe calea mântuirii. Pentru aceasta şi noi, cu smerenie, aducem ţie cântare de laudă, împreună cu îngerii zicând: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni! Icosul 1 Înger locuitor pe pământ şi om ceresc te-ai arătat tuturor în lume, Sfinte Ierarhe Atanasie, biruind prin străduinţele tale firea cea trecătoare şi umplându-te de dumnezeieşti daruri, prin harul Preasfântului Duh. De aceea, într-un glas, toţi credincioşii, primind prin sfintele tale moaşte mulţime de vindecări, îţi aducem laude ca acestea:Bucură-te, slujitor preaales al Bisericii dreptmăritoare;Bucură-te, căutător neostenit al Împărăţiei netrecătoare;Bucură-te, împlinitor desăvârşit al poruncilor sfinte;Bucură-te, învăţător preaînţelept al dumnezeieştilor cuvinte;Bucură-te, apărător neînfricat al credinţei, multpătimitor;Bucură-te, ierarh luminat, al adevărului cel veşnic vestitor;Bucură-te, propovăduitor al lui Hristos şi în suferinţă;Bucură-te, mărturisitor al Lui cu fierbinte dorinţă;Bucură-te, tămăduitor minunat al celor fără de scăpare;Bucură-te, sprijinitor smerit al celor ce caută vindecare;Bucură-te, sfinte care povăţuieşti spre cele duhovniceşti;Bucură-te, călăuzitor desăvârşit spre lăcaşurile cereşti;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni! Condacul al 2-lea Din părinţi dreptcredincioşi şi de bun neam în insula Creta născându-te, te-ai dăruit din fragedă vârstă învăţăturii dumnezeieştilor Scripturi şi dogmelor creştineşti, luminându-ţi mintea cu înţelegerea celor mai presus de fire. Iar prin râvna ta plină de credinţă, ai dobândit şi înţelepciunea lumească, arătându-te vas ales al cerescului Părinte, Căruia neîncetat Îi cântai: Aliluia! Icosul al 2-lea Crescut în patria Sfântului Apostol Tit, ai căutat încă din tinereţe, Sfinte Atanasie, a afla înţelesul cel tainic al cunoştinţei, adunând ca o albină de la şcolile timpului întreaga învăţătură de suflet folositoare. Ai devenit dascăl iscusit şi, darul vorbirii în multe limbi dobândind, ai tălmăcit Psaltirea proorocului David, arătându-te astfel mare învăţător al credinţei. Pentru aceasta şi noi, cu bucurie, îţi cântăm:Bucură-te, pildă de sârguinţă, care din copilărie lui Hristos ai urmat;Bucură-te, tânăr plin de râvnă, care cunoştinţa dumnezeiască ai căutat;Bucură-te, tâlcuitor iscusit al psalmilor în grai elinesc;Bucură-te, învăţător mult lăudat pe pământ românesc;Bucură-te, minte luminată, căutătoare de cele cereşti;Bucură-te, veşmânt plin de slavă al cunoştinţei dumnezeieşti;Bucură-te, vers înmiresmat al harului dăruitor de înţelepciune;Bucură-te, comoară de sfinte cuvinte dobândite în rugăciune;Bucură-te, carte tainică, plină de îndemn duhovnicesc;Bucură-te, slovă adâncă a Cuvântului ceresc;Bucură-te, fântână a învăţăturii de sus insuflate;Bucură-te, sfeşnic al luminii pururi neînserate;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni! Condacul al 3-lea Viaţă pustnicească dorind şi pe Dumnezeu cinstind mai mult decât deşertăciunile lumii, ai părăsit patria natală şi te-ai îndreptat spre locuri pline de linişte duhovnicească, făcându-te monah îmbunătăţit şi călător înţelept spre patria cerească. Pentru aceasta ai fost aşezat în rândul slujitorilor sfinţiţi şi cu bucurie cântai Mântuitorului Hristos: Aliluia! Icosul al 3-lea Ca pe o grădină, cu florile virtuţilor ţi-ai împodobit sufletul, fericite Atanasie, locuitor fiind al Muntelui Athos, grădina duhovnicească a Născătoarei de Dumnezeu, unde povăţuitor încercat te-ai arătat nevoitorilor din sihăstrie. Prin străduinţele tale, s-a rezidit Schitul Sfântului Andrei, care s-a arătat loc sfinţit de neîncetată rugăciune. Alinându-ne de dumnezeiescul dar ce ţi s-a dat, cu umilinţă îţi grăim:Bucură-te, floare a nevoinţei monahiceşti;Bucură-te, casă a pâinii celei duhovniceşti;Bucură-te, vas preacurat al Duhului Mângâietor;Bucură-te, înger în trup, pe pământ trăitor;Bucură-te, smerenie înaltă ce stăpâneşti peste patimi;Bucură-te, munte aspru al pocăinţei pline de lacrimi;Bucură-te, cămară a tăcerii celei înţelegătoare;Bucură-te, rugăciune către Hristos mijlocitoare;Bucură-te, apă prefăcută în vin de dumnezeiescul har;Bucură-te, smochin roditor înnoit prin puterea cerescului dar;Bucură-te, haină de nuntă a minţii depărtate de tot ce-i pământesc;Bucură-te, drahmă duhovnicească ce porţi chipul Împăratului ceresc;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni! Condacul al 4-lea Vestirea faptelor tale minunate a făcut înconjurul lumii, iar marele între patriarhi Chiril te-a chemat la Constantinopol pentru a întări Biserica creştină greu încercată de tulburarea necredincioşilor. Fără de şovăire te-ai alăturat, sfinte, cinstitorilor de Dumnezeu şi luptător neînfricat pentru apărarea ortodoxiei te-ai arătat, cântând cu osârdie Celui Atotstăpânitor: Aliluia! Icosul al 4-lea Ca o cetate a credinţei te-ai arătat lumii, Sfinte Atanasie, adăpostind sub zidurile tale duhovniceşti sufletele doritoare de mântuire. Lăudându-ţi neostenita străduinţă şi puterea cu care te-a întărit Dumnezeu spre lucrarea faptelor bune, cu mulţumire grăim unele ca acestea:Bucură-te, propovăduitor înţelept al dreptei cunoştinţe;Bucură-te, luptător neînfrânt, care ai biruit deşartele credinţe;Bucură-te, apostol al Cuvântului ce te-ai făcut tuturor întărire;Bucură-te, năvod duhovnicesc aruncat lumii spre mântuire;Bucură-te, străduinţă vie, care lupta cea bună ai luptat;Bucură-te, râvnă sfântă, care cu slavă ai fost încununat;Bucură-te, toiag al puterii dumnezeieşti în lume arătată;Bucură-te, vargă a dreptăţii, spre necredincioşi îndreptată;Bucură-te, apă prin care focul rătăcirilor străine s-a stins;Bucură-te, foc ce văpaia dumnezeieştilor dogme ai aprins;Bucură-te, candelă a Adevărului Care în lume a biruit;Bucură-te, sabie, prin care ura necredincioşilor s-a zdrobit;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni! Condacul al 5-lea Ales fiind mitropolit al cetăţii Tesalonicului şi pe scaunul Sfântului Grigorie Palama fiind aşezat, te-ai arătat corabie duhovnicească pentru creştinii tăi, povăţuindu-i la limanul mântuirii. Multe asupriri ai răbdat, Sfinte Atanasie, în temniţă ai fost închis şi umilinţe de la slujitorii minciunii cu bărbăţie ai pătimit, dar şi în încercări ai slăvit pe Hristos, Marele Arhiereu, cântându-I: Aliluia! Icosul al 5-lea În tronul patriarhal al Constantinopolului pentru scurtă vreme ai fost aşezat, preaînţelepte, dovedindu-te un mare luminător al tainelor Bisericii, încât lumea s-a întărit cu bogăţia faptelor tale minunate. Pentru aceasta şi noi, sub omoforul tău cel plin de binecuvântare, îţi cântăm aşa:Bucură-te, podoabă a arhiereilor binecredincioşi;Bucură-te, păstor bun al creştinilor evlavioşi;Bucură-te, învăţător neobosit al tainelor cereşti;Bucură-te, vestitor sfinţit al voilor dumnezeieşti;Bucură-te, cuvântător slăvit, care Sfântului Ioan Gură de Aur te-ai asemănat;Bucură-te, ierarh preaînţelept, care Sfântului Grigorie Teologul i-ai urmat;Bucură-te, zid nestricat, întărit de puterile îngereşti;Bucură-te, semănător nemitarnic al păcii duhovniceşti;Bucură-te, fântână din care izvorăşte apă vindecătoare;Bucură-te, vultur înălţat deasupra celor trecătoare;Bucură-te, turn neclintit care înveţi chipul pocăinţei;Bucură-te, scară ce ne urci spre înălţimea cunoştinţei;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni! Condacul al 6-lea Vremuri potrivnice te-au împiedicat, ierarhe prealăudate, să-ţi păstoreşti credincioşii, următor făcându-te Sfântului Atanasie cel Mare în surghiun şi suferinţe. De aceea, ai căutat ocrotire la mult-milostivul voievod Vasile al Moldovei, care
Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Sâmbătă seara
Acum, încă și astăzi, cu fața rușinată și în pământ plecată, îndrăznesc să grăiesc către Stăpânul îngerilor și Ziditorul tuturor; iar eu sunt pământ și cenușă; ocară oamenilor și defăimare norodului; vierme, cu adevărat, și nu om, mustrat și prihănit fiind, cu totul prea dureros și de mâhniciune plin. Cum voi căuta către bunătatea Ta, Stăpâne? Cu ce fel de inimă, cu ce fel de conștiință? Ce fel de limbă necredincioasă și întinată voi îndrăzni să mișc? Și cum voi face începutul mărturisirii mele? Peste măsură eu, ticălosul, am întărâtat numele Tău și mai presus decât curvarul am viețuit curvește. Că pe cel ce este întru mine după chipul Tău l-am întinat, netrebnicindu-l, și glasul poruncilor Tale nu l-am păzit. A căror păcate ale mele lăsare voi cere mai întâi eu, păcătosul? A celor întru cunoștință, cu neasemănare neiertate, ori a celor întru călcările de sfintele Tale porunci, ori a celor întru împreună învoirile cu gândurile cele rele și viclene? Știu, Doamne, că, pentru multele întinări ale sufletului meu și pentru necurăția mea, nu sunt vrednic de înfricoșata Ta chemare. Nu pot sta întru rugăciune înaintea Ta; nu pot să caut și să privesc la înălțimea Cerului, căci cu poftele cele necuvioase ușa deschizând-o și dobitocești și fără de rânduială porniri uneltind, pe ticălosul meu suflet cu patimile l-am întinat. Miluiește-mă Doamne, că sufletul meu s-a înecat în marea dezmierdărilor celor amare; și cu urâta socoteală haina sufletului meu am mânjit-o; și toată mintea mea s-a frământat de gândurile dracilor; și prin toate lucrurile și gândurile mele am amărât și de-a pururea amărăsc bunătatea Ta, iar pe vrăjmașul meu care se luptă cu mine de-a pururea îl trag către mine și îl slujesc. Conștiința îmi mustră gândirea mea. Îmi rușinez fața mea. Însumi de sine-mi osândit sunt mai înainte de judecata cea gătită mie. Înverșunarea ce este întru mine mă biruiește, că de-a pururea în noroiul lăcomiei pântecelui mă tăvălesc; scrisă pe stâlp este reaua mea petrecere, că de-a pururea dezmierdările mă înnegurează; spre osândă îmi este goliciunea mea, că de-a pururea reaua putoare a patimilor mă mânjește, de-a pururea cu gândurile spurcate mă întinez. Din pruncie m-am făcut vas al păcatului celui de stricăciune făcător, și acum, în fiecare zi auzind de judecată și de răsplătire, nu voiesc să stau împotriva poftelor trupului care se oștesc împotriva sufletului meu, ci totdeauna eu, ticălosul, întru cunoștință păcătuiesc, totdeauna mă amăgesc, totdeauna mă robesc, totdeauna mă biruiesc. Pentru aceasta sărac și urât, Doamne, și pustiu de darul Tău mă fac. Vai mie, Doamne, că îndelungă răbdarea Ta rău am cheltuit-o! Vai mie, că întru mulți ani am scârbit pe Duhul Tău cel Sfânt! Vai mie, că vremea vieții mele a trecut întru toată deșertăciunea! Ci, Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, să nu dai la arătare păcatele și rușinoasele mele lucrări cele urâte în priveliștea a toată lumea, înaintea tuturor îngerilor și a oamenilor, spre rușinea mea și spre osânda veșnică; că pricinuitor sunt a toată rușinea și osânda. Cum voi plânge orbirea sufletului meu! Cum voi plânge atâta necunoștință a mea! Cum voi plânge voirea mea cea așa de pătimașă și nepocăită! Astăzi nevoitorii se odihnesc cu mângâierea Sfântului Duh, iar eu mă tulbur, socotind sărăcia mea cea din lenevire. Astăzi se veselesc cei cărora li se descoperă de către Dânsul cele tainice, iar eu mă rușinez că de toată fapta cea bună străin am crescut. Astăzi se bucură cei ce văd de la Dânsul vistieriile răsplăților lor, iar eu plâng cu amar că m-am alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și m-am asemănat lor. Gol m-am făcut eu, ticălosul, cu a mea trândăvie, fiindcă străin sunt de cei ce întru rugăciune și întru priveghere s-au nevoit. Caută spre mine, Stăpâne, cu milă, dintru înălțimea Ta cea sfântă. Vezi neîndreptarea sufletului meu celui netrebnic și, cu judecățile care știi miluindu-mă, îndreptează-mă. Ca înaintea sfântului Scaun al slavei Tale stând, ca atingându-mă de prea-curatele Tale picioare, așa mă rog și mă cuceresc cu inima zdrobită: Miluiește-mă, Milostive, pe mine, făptura Ta; întoarce-mă pe mine în dar cu darul Tău. Știu că toate le poți și cu neputință Ție nimic nu-Ți este. Să nu aștepți voirea mea cea stricată, că nu am osârdie spre a mă îndrepta pe sine-mi. Plângeți pentru mine, toată firea cea văzută și cea nevăzută, cel ce întru păcate și în patimi de tot am îmbătrânit. Plângeți pentru mine, cel ce sunt întreg-înțelept pentru cei ce mă văd, iar în lăuntru de-a pururea curvesc. O, suflete muncit, s-a apropiat dezlegarea ta cea din trup! Pentru ce te veselești întru privirile cele străine de tine, de care o să te lași și de care o să te lipsești? Gândește-te la cele pe care le-ai lucrat, cum și ce sunt: cu cine ți-ai petrecut zilele lucrării și ale plugăriei. Pe cine ai veselit cu lupta ta, ca să-ți vină în întâmpinare în ceasul ieșirii tale; pe cine ai veselit întru alergarea ta, ca să fii odihnit în livada sa; și pentru cine ai muncit în dar, sau întru privegheri te-ai ticăloșit, ca să-ți iasă înainte cu bucurie; pe cine ți-ai făcut prieten în veacul ce va să fie, ca să te primească voios; în ce fel de țarină te-ai tocmit și ce plată va să-ți dea ție; cu ce nevoințe ai veselit pe Domnul, pe Născătoarea de Dumnezeu, pe Sfinți, pe vecinii tăi. Trezvește-te, suflete ticăloase, ca să nu te afli în ceasul despărțirii în scârbe și în suspinuri; ca să nu plângi fără de folos în vecii vecilor. Vor veni atunci acestea toate în mintea ta și vei zice întru sine-ți, plângând și jeluindu-te cumplit: Eu pe acestea în fiecare ceas, pe toate mi le-am amintit, însă nu m-am îngrijit de a mea mântuire. Vezi, Stăpâne Hristoase, Mântuitorule, izvoarele lacrimilor mele și zdrobirile și suspinurile nevrednicului meu suflet; și să vină peste mine mila Ta, mai înainte de a veni Judecata cea înfricoșată să mă ia nepregătit și rușinat. Trimite-mi putere mai presus
Acatistul Sfintei Cuvioase Isidora
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Răsunând în urechile inimii Tale cuvintele Apostolului neamurilor: ,,Dacă i se pare cuiva că este înţelept între voi, în veacul acesta, nebun să se facă, ca să fie înţelept”, te-ai luminat cu raza Duhului şi în taina sufletului tău ai început să aduci Stăpânului, împreună cu îngerii, tămâia rugăciunii de: Aliluia! Icosul 1 Pentru dragostea Mirelui Tău Hristos ai coborât cu mintea în adâncul smereniei şi luând de acolo jugul nebuniei pentru Cel Iubit, ai început să lucrezi mântuirea în noaptea scurtă a acestei vieţi, pentru care te lăudăm aşa:Bucură-te, sălaş al smereniei lui Hristos;Bucură-te, vistierie a gândurilor dumnezeieşti;Bucură-te, aflarea înţelepciunii Cuvântului;Bucură-te, urmarea Dătătorului tuturor darurilor;Bucură-te, lucrătoare osârdnică a pământului mântuirii;Bucură-te, cer însufleţit de stelele înţelepciunii îngereşti;Bucură-te, urmarea sfatului dumnezeiesc spre desăvârşire;Bucură-te, împodobirea sufletului cu legătura nevoinţei;Bucură-te, pecetluirea inimii cu semnul Vieţii;Bucură-te, defăimarea înţelepciunii acestei lumi;Bucură-te, ridicarea minţii deasupra celor pământeşti;Bucură-te, aşezarea inimii în turnul gândurilor smerite;Bucură-te, Cuvioasă Isidora, tainică purtătoare a Crucii nebuniei pentru Hristos! Condacul al 2-lea Ce laudă să-ţi aduc eu, cel lipsit de smerenie, când nici cu mintea nu mă pot apropia de măreţia nevoinţei tale ? Ce cinstire vrednică voi aduce celei ce s-a despărţit cu totul de lume şi şi-a făcut inima lăcaş al darurilor cereşti ? Ci, numai cu sfială, cânt împreună cu Tine Dumnezeului nostru: Aliluia! Icosul al 2-lea Voind a moşteni lăcaşurile cereşti şi a te îndulci veşnic de privirea Soarelui dreptăţii, ţi-ai rănit inima cu raza iubirii dumnezeieşti şi, asemenea lui Hristos, ai slujit tuturor maicilor cu adâncă smerenie, primind acum de la noi laude ca acestea:Bucură-te, alergare pe calea poruncilor lui Hristos;Bucură-te, odihnirea în marea înţelepciunii dumnezeieşti;Bucură-te, slujitoare smerită a tuturor;Bucură-te, dobândirea cămărilor îngereşti;Bucură-te, stea luminată de Soarele Cel neapus;Bucură-te, întărire pe piatra umilinţei;Bucură-te, vas al inimii plin de mirul smereniei înălţătoare;Bucură-te, oglindă a tainelor dumnezeieşti;Bucură-te, lăcaş sfinţit al darurilor îngereşti;Bucură-te, petrecere întru înţelepciunea cea ascunsă;Bucură-te, vrednică ucenică a Luminătorului tuturor;Bucură-te, aflarea înţelepciunii mai presus de minte;Bucură-te, Cuvioasă Isidora, purtătoare vrednică a Crucii nebuniei pentru Hristos! Condacul al 3-lea Pe scara rugăciunii alergat-ai cu picioare vesele ca să ajungi la Cel Ce este Capătul a toată desăvârşirea cea nesfârşită, dar amintindu-ţi că ,, cel ce voieşte să fie mare, trebuie să fie slugă tuturor”, ai luat asupră-ţi şi jugul slujirii întregii obşti şi înălţându-te şi mai lesne la cele cereşti, ai cântat cu îngerii: Aliluia! Icosul al 3-lea Toate surorile îşi întorceau faţa de la tine, căci inima lor nu suferea să vadă chipul celei ce s-a luminat cu razele smereniei lui Hristos, însă tu, ca o înţeleaptă, priveai numai spre Cel Ce pe Tabor şi-a desprins vălul smereniei, arătând ucenicilor Săi slava Sa după măsura puterii lor de împărtăşire. Pentru aceasta, şi noi, nevrednicii, cu chipuri întunecate ale sufletului, îndrăznim a-ţi aduce cântarea aceasta:Bucură-te, îngrădirea inimii cu sabia gândurilor smerite;Bucură-te, odihnirea întru slava Dătătorului de virtute;Bucură-te, neîncetată privire a cerului tainelor dumnezeieşti;Bucură-te, adăpare din fântâna dorului dumnezeiesc;Bucură-te, împodobire cu strălucirea smeritei cugetări;Bucură-te, turn nebiruit al dumnezeieştii răbdări;Bucură-te, odihnirea minţii întru lumina slavei;Bucură-te, călătorie spre cer în corabia smerenniei;Bucură-te, vas sfinţit al dragostei dumnezeieşti;Bucură-te, comoară a nevoinţelor pustniceşti;Bucură-te, petrecere între hotarele înţelepciunii;Bucură-te, vederea celor străine minţii omeneşti;Bucură-te, Cuvioasă Isidora, tainică purtătoare a Crucii nebuniei pentru Hristos! Condacul al 4-lea Urmărind cu mintea pe Făcătorul a toate Care pe pământ nu avea unde să-Și plece capul, cu smerenie ţi-ai acoperit capul doar cu o cârpă, slujind ucenicilor Celui Ce cu ştergar a şters picioarele celor iubiţi, iar noi, luând aminte la umilinţa ta, aducem Stăpânului mulţumiri în cântarea de: Aliluia! Icosul al 4-lea Niciodată nu ai stat la masă ca să te îndestulezi de hrană împreună cu nevoitoarele lui Hristos, ci doar cu puţine fărâmituri hrănindu-te, te desfătai cu pâinea rugăciunii neîncetate prin care cobora în cuptorul inimii tale Pâinea Cea veşnică, Ce plineşte toate lipsurile noastre. Luând aminte la nevoinţa ta, noi, cei nemulţumitori îndeajuns pentru darurile Stăpânului, îţi cântăm:Bucură-te, vas sfinţit al Stăpânului tuturor;Bucură-te, căutătoarea darurilor mântuirii;Bucură-te, adăpare din fântâna harului dumnezeiesc;Bucură-te, lucrătoare a pământului roditor al mântuirii;Bucură-te, urcare neîncetată pe scara rugăciunii;Bucură-te, neîncetată căutare a Cuvântului vieţii;Bucură-te, desfătare de lumina Feţei dumnezeieşti;Bucură-te, hrănirea inimii cu vederi cereşti;Bucură-te, jertfire pe rugul rugăciunii;Bucură-te, floare bine înmiresmată a nepătimirii;Bucură-te, neîncetată căutare a Cuvântului vieţii;Bucură-te, adăparea sufletului din râul înţelepciunii;Bucură-te, Cuvioasă Isidora, tainică purtătoare a Crucii nebuniei pentru Hristos! Condacul al 5-lea Cu gândurile smerite ale inimii alergai cuvioasă, pe cărările poruncilor dumnezeieşti şi niciodată încălţând picioarele tale, te osteneai a săvârşi alergarea cea bună şi să iei din mâna Împăratului slavei cununa măririi, căreia ne învredniceşte şi pe noi, cu rugăciunile tale, pentru a-I cânta Domnului: Aliluia! Icosul al 5-lea Glasul inimii tale neîncetat slavoslovea pe Împăratul îngerilor, iar gura ta ai pecetluit-o cu tăcerea, neîngăduind a slobozi vreun cuvânt de apărare sau cleveteală asupra celor ce te batjocoreau, gura noastră însă, o deschidem cu aceste cântări:Bucură-te, zugrăvirea laudelor în icoana inimii;Bucură-te, străbaterea căilor nepătimirii;Bucură-te, sfinţirea gândurilor întru lumina Duhului;Bucură-te, comoară a tainelor Cuvântului;Bucură-te, neîncetată petrecere înaintea privirii dumnezeieşti;Bucură-te, deschiderea inimii cu cheia rugăciunii;Bucură-te, purtătoarea cuvintelor înţelepciunii;Bucură-te, înger în trup zburând cu aripile rugăciunii;Bucură-te, primitoarea ocărilor spre dobândirea desăvârşirii;Bucură-te, tăcere întru care răsar gândurile iubirii;Bucură-te, netezirea căilor inimii;Bucură-te, ajungerea la înălţimea nepătimirii;Bucură-te, Cuvioasă Isidora, tainică purtătoare a Crucii nebuniei pentru Hristos! Condacul al 6-lea Ploaia ocărilor neîncetat te cuprindea, însă, o, minune, rămâneai neudată, având totdeauna acoperământul Duhului Sfânt, care ca un veşmânt al păcii luminate îmbrăca sufletul tău, ca să cânţi neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Fulgerele blestemelor erau slobozite asupra ta mereu, însă neîncetat deasupra ta strălucea binecuvântarea dumnezeiască, ce te întărea a răbda toate ocările şi a lucra faptele iubirii de oameni cu pace, spre a primi plată de la Cel Ce a binevoit să primeşti unele ca acestea:Bucură-te, luminarea inimii cu gândurile înţelepciunii;Bucură-te, neprimirea cuvintelor răutăţii în cămara inimii;Bucură-te, izvor nesecat de blândeţe;Bucură-te, dragoste răsărită din sămânţa Duhului;Bucură-te, lucrătoare pe căile mântuirii;Bucură-te, întărire pe piatra răbdării;Bucură-te, odihnirea razelor Duhului în sufletul smerit;Bucură-te, sporire în virtute prin lucrarea Cuvântului;Bucură-te, împodobirea sufletului cu mărgăritarele smereniei;Bucură-te, neclintită pace revărsată prin
Rugăciunea zilei de vineri
Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog, însă, Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne, ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta, ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir ce stăteau lângă Crucea Ta. Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşază împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti. Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea! Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului. Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului. O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia! Și fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc că neputincios sunt de nu mă vei întări, orb de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneţ, pierdut de nu mă vei cerca, sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfântului Diadoh, Episcopul Foticeii
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Unindu-ți chipul prin dragoste cu virtuțile lui Dumnezeu, te-ai arătat icoană vie a Arhiereului Hristos, Sfinte Diadoh. Și gustând întru multă simțire dulceața Preasfântului Duh, întru bucuria Tatălui Ceresc ca un fiu ai intrat: Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi! Icosul 1 Viața ta, Sfinte Diadoh, a rămas înveșmântată în taină, însă din cuvântul tău ca un mare ascet și cunoscător al dumnezeieștii viețuiri ai strălucit, pom înmiresmat al raiului din roade vădindu-te:Bucură-te, hotar al viețuirii celei înalte;Bucură-te, teolog întru lărgimea vederii duhovnicești;Bucură-te, vas al smereniei și milei dumnezeiești;Bucură-te, pomenire de Dumnezeu ce surpi deprinderea răului;Bucură-te, chip al negrăitei mișcări spre Cel Necuprins;Bucură-te, îndrăzneală ce cauți dragostea Sfintei Treimi;Bucură-te, libertate robită prin dragoste lui Hristos;Bucură-te, credință hrănită de strălucirea iluminării dumnezeiești;Bucură-te, nevoitor al curăției;Bucură-te, cuvânt ce saturi simțirea duhovnicească a minții;Bucură-te, cuvânt lărgit prin contemplație după măsura dragostei;Bucură-te, cuvânt închinat lui Dumnezeu prin smerita cugetare;Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi! Condacul al 2-lea Ai învățat, Părinte, că harul Botezului curăță Chipul lui Dumnezeu din om de întinăciunea păcatului, sălășluindu-se în adâncul minții, chiar dacă prezența lui e acoperită. Abia după ce am sporit în dragoste ni se face și harul simțit, zugrăvind peste chip asemănarea. Iar cu dumnezeieștile tale cuvinte ai păzit curată de erezia masalienilor învățătura Bisericii și credința în Sfintele ei Taine, pentru care împreună cu tine slăvim pe Hristos: Aliluia! Icosul al 2-lea Din Sfintele Scripturi și trăirea în Duhul ai arătat că înainte de Sfântul Botez harul îndeamnă sufletul spre cele bune din afară, iar Satana foiește în adâncurile lui, încercând să stăvilească toate ieșirile minții spre Domnul. Dar din ceasul în care renaștem, harul intră înlăuntru, iar diavolul e scos afară, războindu-ne din jurul inimii, prin gânduri și simțirile trupului. Pentru aceasta și dragostea de Dumnezeu, când ne gândim la El fierbinte, din adâncul inimii o simțim, iar noaptea patimilor ca pe întunericul cel din afară.Bucură-te, căutare a locului inimii;Bucură-te, aflare în adâncul de taină a comorilor vieții;Bucură-te, alergare pe cărarea sfintelor nevoințe;Bucură-te, răbdare a necazurilor de la demoni întru simțirea propriei neputințe;Bucură-te, câștigare prin răbdare a smereniei curățitoare;Bucură-te, sărăcie cu duhul făcută piatră de altar;Bucură-te, minte pironită pe crucea inimii;Bucură-te, pază a Chipului nestricăciunii cu armele luminii;Bucură-te, trecere prin apa pocăinței și focul cunoștinței de Dumnezeu;Bucură-te, închinare, chip al unirii celor despărțite de păcat;Bucură-te, inimă în rugăciune, renăscută din apă și duh;Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi! Condacul al 3-lea Doctor și călăuză iscusită ești celor încercați de patimi, pătrunzând prin harul lui Dumnezeu în tainițele inimii și vindecând cu puterea Lui sufletele celor ce voiesc tămăduirea. Iar prin tine lucrând Hristos, toată Biserica se întărește și într-un glas cântă: Aliluia! Icosul al 3-lea Ne-ai învățat, Părinte, că viața duhovnicească începe prin curățire cu multă luare aminte și frică de Dumnezeu. Căci Domnul ne cheamă să-L urmăm întru lumină, lăsând grijile deșarte și poftele ce aștern întunericul nepăsării.Bucură-te, curățire, rod al ascultării și înfrânării;Bucură-te, curățire ce trezești simțirea mângâierii dumnezeiești;Bucură-te, curățire ce odrăslești rodul dragostei;Bucură-te, trezvie a minții ce străjuiești vistieriile firii;Bucură-te, tăcere ce dai tărie în mânia cea împotriva patimii;Bucură-te, liniștire ce iubești dreapta socoteală;Bucură-te, răbdare neclintită în așteptarea harului Sfântului Duh;Bucură-te, cămară strălucind de lumina Lui sfântă și slăvită;Bucură-te, sfântă nevoință întru a nu stinge duhul;Bucură-te, minte făcută străvezie de lumina dumnezeiască;Bucură-te, fierbinte pomenire a Numelui Domnului Iisus;Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi! Condacul al 4-lea Pământul iubirii de sine l-ai părăsit pentru dragostea lui Hristos, de Care te-ai alipit prin puterea unui negrăit dor. Neîncetat către hotarul vederii lui Dumnezeu călătorind, cu închinare cântai: Aliluia! Icosul al 4-lea Toate ispitele și supărările le topeai în dulceața harului, încât ocărât sau păgubit fiind, nedesfăcut de legătura dragostei te arătai, întru plinirea legii duhovnicești.Bucură-te, suflet condus de alaiul virtuților înaintea Sfintei Treimi;Bucură-te, credință, cugetare nepătimașă despre Dumnezeu;Bucură-te, smerenie, căutare doar de slava lui Dumnezeu;Bucură-te, nădejde, călătoria minții spre cele nevăzute;Bucură-te, răbdare, stăruință de a-L vedea cu ochii înțelegerii pe Cel Nevăzut, ca văzut;Bucură-te, neiubire de arginți, dorire de neagonisire, așa cum cineva vrea să aibă;Bucură-te, cunoștință, uitare de sine când te gândești la Dumnezeu;Bucură-te, smerită cugetare, uitare atentă a isprăvilor tale;Bucură-te, nemâniere, dorință multă de a nu te mânia;Bucură-te, curăție, simțire pururea lipită de Domnul;Bucură-te, iubire, sporire a prieteniei cu cei ce ne ocărăsc;Bucură-te, desfătare în Dumnezeu, socotire ca bucurie a tristeții morții;Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi! Condacul al 5-lea Sfeșnicul cunoștinței lumina în tine pururi, căci prin toate, și mai ales prin pacea sufletului, dăruiai odihnă Duhului Sfânt, neîntristând cu nimic bunătatea Lui. Pentru aceasta, tuturor grăiai că numai El poate curăți mintea și să o izbăvească din mâinile nevăzuților tâlhari cu puterea Sa, ca luminată și neîncețoșată să cânte cu mulțumire: Aliluia! Icosul al 5-lea Chipul tău izvora puterea credinței lucrătoare prin dragoste, pe toți îndemnându-i să intre în focul trăirii duhovnicești, iar mustrările conștiinței ca pe un leac al vieții să le primească.Bucură-te, cuget subțiat prin osteneli și dureri;Bucură-te, dor nemărginit de mărturisire;Bucură-te, cuvânt fără pizmă;Bucură-te, râvnă fără răutate;Bucură-te, credință, apă a uitării relelor;Bucură-te, pocăință, revărsare de lacrimi cu multă mulțumire;Bucură-te, osândire a păcatelor proprii ce alungi judecata;Bucură-te, frică de Domnul ce cureți lepra voluptății;Bucură-te, mișcare spre bunătatea dumnezeiască neîmpiedicată de grijă;Bucură-te, simplitate a dispoziției inimii ce atingi limanul voii dumnezeiești;Bucură-te, trup înflorit prin har și nădejdea cea bună a inimii;Bucură-te, desăvârșită nemișcare din locul rugăciunii;Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi! Condacul al 6-lea Pe calea fără întoarcere a prefacerii duhovnicești ai alergat, Sfinte Diadoh, iar împlinind faptele dreptății în duh de smerenie, chipul ți l-ai luminat cu liniștea negrăită a chemării lui Hristos: Aliluia! Icosul al 6-lea Pătimind lucrarea harului, izvor de dragoste și bucurie spre slava Bisericii te-ai arătat, iar uns de mirul Cuvântului ne-ai împărtășit din experiență știința luptei duhovnicești.Bucură-te, îmbrăcare în Hristos, prin împărtășirea de dumnezeieștile
Imnele Răstignirii Domnului scrise de Sfântul Efrem Sirul
3 1. În ziua a paisprezecea se jertfea mielul de Paști „între sori“ precum este scris [Levitic XXIII, 5 și Ieșirea XII, VI; XXX, 8], arătând dinainte că avea să fie un apus [de soare] pentru El. “ Fiindcă așa s-a prorocit ceasul junghierii Mielului celui adevărat. Ceasul Său ne învață cât era de desăvârșit: în ziua a cincisprezecea fost-a junghiat când cele două stele [cf. Ieșirea XII, VI] erau în faza plină. 4 12. Catapeteasma ruptă [Matei XXVII, 51 par.] strigă de durere împotriva lăcașului cel sfânt, se tânguie fiindcă are să fie nimicit și pustiit. Arhiereul vremelnic și-a rupt cămașa, preînchipuind preoția pe care venea să o îmbrace adevăratul Arhiereu. Lăcașul cel sfânt și-a sfâșiat vălul său, preînchipuind pe Cel ce lua în slujba Sa altarul lăcașului sfânt. 13. Cutremurându-se [Matei XXVII, 51], pământul arăta nimicirea sălașurilor lor și clătinarea picioarelor lor arăta că pământul avea să-i izgonească aruncându-i în toate cele patru zări și risipindu-i în mânia Sa. Poporul a fost risipit, ca să se adune neamurile [păgâne]. Templul a fost nimicit, iar lăcașul nostru sfânt s-a zidit. 14. Chiar și soarele, luminătorul oamenilor, s-a stins el însuși [Matei XXVII, 45]. A luat și a întins înaintea feței sale acoperământul întunericului, ca să nu vadă rușinea Soarelui dreptății, în a Cărui lumină strălucesc îngerii în înălțime. Zidirea s-a clătinat, cerul s-a plecat, iadul a vărsat și a scuipat morții afară. 15. Și luminătorii I-au slujit în ziua Pătimirii. Erau în faza lor plină, preînchipuind plinătatea ce nu cunoaște micșorare. Soarele era simbolul slavei Lui, luna era simbolul umanității Sale; și amândouă L-au vestit. Dimineața luna, văzând soarele, mergea în întâmpinarea Lui, icoană a turmei Sale ce venea spre El. 16. Și mormântul în care L-au pus a fost nou [Matei XXVII, 60], preînchipuire a neamurilor [păgâne] care au fost botezate, spălate, curățite și înnoite, amestecând în trupurile lor Trupul și Sângele, chipuri ale morții împăratului. Iar a treia zi a înviat și a lăsat mormântul: în noi moartea Sa e viața de veci. 17. Piatra mormântului, pe care a răsturnat-o îngerul de sus [Matei XXVIII, 2], se aseamănă robului care deschide ușa cu teamă în fața stăpânului său. Trei îngeri au fost văzuți la mormânt , vestind că va învia a treia zi. Maria care L-a văzut e icoana Bisericii, care vede de pe-acum semnul venirii Sale celei de-a doua… 5 …2. Și această zi [de vineri] și amurgul ei sunt mare simbol și prefigurare minunată. E ziua în al cărei amurg a fost osândit Adam: simbol mare! Căci soarele s-a plecat și lumina s-a stins, depărtându-se de Adam, iar el a fost îngropat în întuneric. A rămas în întuneric, după care lumina s-a întors. Ziua care s-a întunecat a început să licărească [din nou] tâlcuind preînchipuirea… 6 1-5: cele trei ceasuri de întuneric și apoi de lumină de la răstignire fac o zi; comparație cu minunea opririi soarelui de Iosua; 6-11: simbolul celor trei ceasuri prisositoare ale anului; 12: lipsa câte unei jumătăți de zi pe lună; 13-15: explicarea simbolismului acesta al lunii și soarelui; 16: din nou despre minunea opririi soarelui de Iosua; 17-18: calendar solar și lunar; 19: ceasul învierii; 20: rugăciunea lui Efrem 1. Trei zile se numără pentru Hristos ca și pentru Iona [Matei XII, 40]. Iată ziua de vineri, a cărei lumină a apus departe de popor. Cealaltă zi e sâmbăta, simbolul odihnei care a adus odihna morții. Cel care S-a întunecat și a strălucit a făcut apoi o [altă] zi din răstimpul în care a întunecat soarele . REFREN: Slavă Ție, Domnul nostru, căci cei doi luminători vestesc prefigurările crucii Tale! 2. O timp atât de scurt, dar a cărui putere e mai mare decât anii! Căci în el și-a predat Cel Slăvit duhul Său Tatălui [Ioan XIX, 30]: întuneric s-a făcut în el, lumină s-a făcut în el, cutremur s-a făcut în el, sfâșiere s-a făcut în el: toate acestea s-au făcut în [acest răstimp]. Dintr-o singură zi Iisus a făcut două așa cum Iosua făcuse din două zile una [Iosua Navi X,12-14]. 3. Și în acea slăvită prefigurare, pe care Iosua a gătit-o Domnului numelui său, ziua a fost împărțită și unită, a fost una și două în același timp: prin răsărit și apus a fost doar o singură zi, prin măsura somnului două zile, îndoită Și totuși una. Și Vinerea mare a fost o singură zi prin măsura somnului, dar două prin despărțirea făcută de semnul minunat arătat în ea [întunecarea soarelui]. 4. Primiți dar, cei ce ascultați, cuvintele mele despre socoteala celor trei zile. Iată ziua de vineri și seara ei cea mare, sâmbăta și seara sa și, afară de aceasta, celălalt răstimp cu apusul și răsăritul luminii, și care s-a făcut o zi. Seara acestei alte zile arată că învierea va fi desăvârșirea zilei de vineri. 5. Să fie pus deoparte răstimpul în care lumina s-a întunecat și iarăși a strălucit. Privește-l deosebi ca pe o zi! în locul ceasurilor [zilei] el a așezat ceasurile de pe urmă ale serii, și așa a fost împlinită vinerea neîncheiată: trei ceasuri de întuneric și trei de lumină, o noapte și o zi dau o nouă zi. 6. O, preînchipuire care vestești simbolic dinainte cele trei ceasuri prisositoare! Tot la patru ani se adună o întreagă zi. Simbol mare! El prefigura cele trei ceasuri în care avea să domnească întunericul la moartea Sa. Domnul luminătorilor a înscris în lumină simbolurile Lui și soarele L-a vestit mai dinainte. 7. Cele trei ceasuri prisositoare nu umpleau nici o lipsă; sunt ceasuri care se revarsă dincolo de măsură. Nu sunt nici o îndreptare, nici o reașezare, ci mai degrabă o tulburare, căci aceste trei ceasuri tulbură anul. Ele au fost așezate numai pentru ca să vestească cele trei ceasuri de întuneric la vremea răstignirii. 8. Sunt învățați care spun că prin aceasta e împlinită lipsa lunii. Dar să ne întrebăm: de ce lipsește lunii jumătate de zi? Și acest lucru e o tulburare a lunilor. Slavă Ție, Lumina noastră! Căci
Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului! Icos 1 Arhanghele Mihaile, mai-marele cetelor îngerilor celor fără de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea, cu bucurie, laude de acest fel aducem ție:Bucură-te, făptură a Minții celei ce a făcut lumea;Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;Bucură-te, Duh înfocat și nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;Bucură-te, ființă nemuritoare, lăudătoare de Dumnezeu;Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;Bucură-te, căpetenia oștii celei nematerialnice;Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulțumitoare;Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulțumitor;Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;Bucură-te, prin care satana s-a surpat;Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii! Condac 2 Pe îngerii cei nemulțumitori văzându-i trufindu-se și din cerul cel înfocat căzând, o dumnezeiescule Mihaile, ca un rob mulțumitor stând, ai strigat: «Să stăm bine și să luăm aminte», cântând Sfintei Treimi: Aliluia! Icos 2 Gavriil, al minților celor ascunse și al tainelor Celui Preaînalt părtaș te-ai arătat, făcând mai înainte cunoscute cele ce aveau să fie și bunele vestiri de bucurie oamenilor spunându-le. Pentru aceasta, cu dorință mă grăbesc a-ți cânta ție:Bucură-te, văzătorule al luminii celei necunoscute;Bucură-te, părtașule al tainelor lui Dumnezeu;Bucură-te, cel ce descoperi cele ascunse ale voinței;Bucură-te, vestitorule de cele negrăite ale lui Dumnezeu;Bucură-te, că strălucești cu mintea în știința cea ascunsă;Bucură-te, că întru această știință înveți pe față pe oameni;Bucură-te, slujitorule al bunelor vestiri dumnezeiești;Bucură-te, vestitorul lucrurilor celor îmbucurătoare;Bucură-te, arătarea multor neștiințe;Bucură-te, că mai înainte ai cunoscut cele ce aveau să fie;Bucură-te, prin care în lume s-a adus bucuria;Bucură-te, prin care întristarea a fost îndepărtată afară;Bucură-te, Gavriile, îngere al darului! Condac 3 Proorocului Daniel mai mult decât tuturor proorocilor ai arătat taina cea străină a venirii celei înfricoșătoare a lui Hristos și a iconomiei, preamare Gavriile; și pe el l-ai înțelepțit a cânta cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 3 Având numirea de putere de la Dumnezeu, Mihaile, cu dumnezeiască minte puternic în războaie pururea te-ai arătat; și pe Iacov în luptă l-ai întărit ca să biruiască neamurile străine; pentru aceea mărim puterea ta, zicând:Bucură-te, cel ce ești mai puternic decât focul;Bucură-te, cel ce ești mai ascuțit decât văpaia;Bucură-te, cel ce ai înecat oștile egiptenilor;Bucură-te, cel ce ai învins cetele canaanenilor;Bucură-te, că pe Moise și Aaron i-ai întărit;Bucură-te, că pe Iisus al lui Navi îndrăzneț l-ai făcut;Bucură-te, cel ce deodată oștirea asirienilor ai tăiat;Bucură-te, cel ce pe Simion al amoreilor l-ai lovit;Bucură-te, pierzarea lui Og, împăratul Vasanului;Bucură-te, pază a marelui Moise;Bucură-te, prin care se pierd cei rău-credincioși;Bucură-te, prin care dreptcredincioșii se înalță;Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii! Condac 4 Mihaile, căpetenie a îngerilor, roagă, cu solirile tale, pe Dumnezeu pentru noi care prealăudatul tău praznic cu dragoste îl cinstim, ca zilele noastre în fapte bune să le petrecem și ne învrednicește ca, viața cea mai bună dobândind, lui Dumnezeu împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia! Icos 4 Venit-ai de la Cel Preaînalt, Gavriile, minte dumnezeiască, aducând Anei și lui Ioachim bunele vestiri de bucurie, cu dezlegarea sterpăciunii lor; pentru care, bucurându-ne, ție cu credință îți grăim:Bucură-te, aducătorule al știrilor frumoase;Bucură-te, cel care celor doritoare de prunci le aduci bucurie;Bucură-te, cel ce ești rodire dată de Dumnezeu celor neroditori;Bucură-te, naștere plăcută lui Dumnezeu, a celor fără de copii;Bucură-te, că fericitului strămoș i-ai adus naștere mărită;Bucură-te, că fericitei strămoașe i-ai dat odraslă pântecelui;Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile nașterii de prunci;Bucură-te, cel care povățuiești darul celor ce se nasc;Bucură-te, laudă a multor părinți;Bucură-te, mângâierea maicilor celor bune;Bucură-te, prin care crește neamul omenesc;Bucură-te, prin care nașterea mai înainte se vestește;Bucură-te, Gavriile, îngere al darului! Condac 5 Maria, Născătoarea de Dumnezeu și Doamna lumii venind în biserica Domnului, trimis ai fost, o, Gavriile, să-i aduci cu îngrijire hrană cerească și totdeauna ai deșteptat-o spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 5 Pe strămoșii cei de demult, care se rugau lui Dumnezeu, i-ai mântuit din multe rele, o, Mihaile, iar poporului ales pururea i-ai fost înaintemergător; de aceea, într-acest fel grăim ție:Bucură-te, cel ce pe Isaac de junghiere l-ai scăpat;Bucură-te, cel ce pe Avraam de bucurie l-ai umplut;Bucură-te, cel ce pe însetatul Ismail l-ai răcorit;Bucură-te, străină mângâiere a Agarei celei ce plângea;Bucură-te, stâlpul cel în chip de foc care pe Israel l-ai condus;Bucură-te, norul cel aurit, care pe Israel în cale îl acopereai;Bucură-te, că pe cei întâi-născuți ai evreilor i-ai păzit;Bucură-te, că pe cei întâi-născuți ai egiptenilor i-ai omorât;Bucură-te, laudă strălucită a evreilor;Bucură-te, îngrădire tare a Legii;Bucură-te, că pe popor din Egipt ai scos;Bucură-te, că pe el la pământ bun l-ai adus;Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii! Condac 6 Când S-a pogorât în muntele Sinai Marele Dumnezeu, vrând să dea Lege evreilor, prin slujirea și mijlocirea ta, mare Mihaile, pe aceasta lui Moise o ai descoperit și l-ai învățat să cânte: Aliluia! Icos 6 Lui Zaharia celui sfințit care, odinioară, în locașul lui Dumnezeu, cerea scăpare și mântuire pentru popor, i-ai vestit, o, Gavriile, nașterea dumnezeiescului Înaintemergător. De aceea, de bunele tale vestiri spăimântându-ne, grăim ție acestea:Bucură-te, cel ce ai vestit omenirii lucruri preaminunate;Bucură-te, cel ce pe îngerul Tatălui l-ai arătat;Bucură-te, grăire îmbucurătoare către Zaharia;Bucură-te, dulce auzire pentru Elisabeta;Bucură-te, că pe Botezătorul lui Hristos l-ai binevestit;Bucură-te, că pe el, al doilea Ilie, mai înainte l-ai vestit;Bucură-te, cel ce ai prevestit pe predicatorul pocăinței;Bucură-te, trâmbița cea tare răsunătoare a candelabrului luminii;Bucură-te, vestitorul începerii Darului;Bucură-te, vestirea zorilor zilei;Bucură-te, semnul mântuirii oamenilor;Bucură-te, temelia împărăției cerurilor;Bucură-te, Gavriile, îngere al darului! Condac 7 Dumnezeu Cuvântul, vrând mai înainte a Se întrupa pentru noi, taina aceasta numai ție, o, Gavriile, a încredințat-o și slujitor al acesteia te-a ales pe tine; iar tu, cugetând în sineți la minunea aceasta, cântai așa: Aliluia! Icos 7 Pe cei trei tineri de demult, din văpaia cuptorului i-ai scăpat, Mihaile arhanghele, arătându-te preamărit și luminat cu chipul și asemănarea lui Dumnezeu, încât de minunea aceasta tiranul s-a
Prohodul Domnului
Starea întâi Preotul cădește Sfântul Epitaf în chipul crucii, altarul si stranele; dacă sunt mai mulți, cădește protosul. Apoi se cântă rar întâiul tropar, glasul al 5-lea: 1. În mormânt, Viaţă,Pus ai fost, Hristoase, Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti, Plecăciunea Ta cea multă preamărind. 2. Dar cum mori, Viaţă, Şi cum şezi în mormânt ? Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ? 3. Te mărim pe Tine,Iisuse Doamne, Şi-ngroparea îţi cinstim şi patimile, Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit. 4. Cel ce-ai pus pământulCu măsuri, Hristoase, Astăzi şezi în mic mormânt, Ziditorule, Şi din gropi, pe cei ce-au murit înviezi. 5. Iisuse al meu,Împărat a toate, De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ?Vrei să dezrobeşti neamul omenesc. 6. Stăpânul a toateMort se vede acum Şi deşertătorul gropilor celor morţi Se încuie-n groapă nouă ca un om. 7. În mormânt, Viaţă,Pus ai fost, Hristoase, Şi cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut Şi viaţă lumii Tu ai izvorât. 8. Cu cei răi, Hristoase,Ca un răufăcător Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toţi Şi ne-ai scos din amăgirea celui rău. 9. Mai frumos cu chipulDecât oamenii toţi, Ca un om se vede mort şi fără de chip, Cel ce toată firea a-nfrumuseţat. 10. Iadul cum va răbda Intrarea Ta, Doamne, Şi cum nu se va zdrobi întunecându-se, De-a luminii Tale fulgere orbind ? 11. Dulcea mea luminăŞi mântuitoare, Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ? O, răbdare de nespus şi negrăit ! 12. Nici lumea de duhuriNu pricepe, Doamne, Nici mulţimea făr’ de trup poate povesti Taina îngropării Tale, neştiind. 13. O, minuni străine ! O, ce lucruri nouă ! Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort, Îngropat de mâinile lui Iosif. 14. În mormânt ai apus, Dar de-al Tatălui sân Nicicum nu Te-ai despărţit, Hristoase al meu. Acest lucru e străin şi nefiresc ! 15. Întreaga făptură Recunoaşte-n Tine: Împărat adevărat, pe pământ şi-n cer, Deşi în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu ! 16. Tu-n mormânt fiind pus Ziditor Hristoase, Temelia iadului s-a cutremurat Şi-ale morţilor morminte s-au deschis. 17. Cela ce în palmăTot pământul ţine. Sub pământ acum cu trupul Se află mort, Slobozind pe morţii cei legaţi în iad. 18. Din stricare, Doamne, Viaţa mea o ridici; Căci murind acum, la cei morţi Te-ai pogorât Şi-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit. 19. Ca lumina-n sfeşnic, Se ascunde acum Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului Şi din iad goneşte întunericul. 20. Mulţimea de oştiri, Cea duhovnicească, Împreună cu Iosif şi Nicodim Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput. 21. Murind Tu de voie, În mormânt ai fost pus; Şi pe mine ce-am fost mort, Iisuse-al meu, De amara mea greşeală m-ai scăpat. 22. S-a schimbat făpturaPrin a Tale patimi, Căci cu Tine-au pătimit toate câte sunt, Ţiitor a toate cunoscându-Te. 23. Luând în pântece A vieţii Piatră, Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat Pe toţi morţii ce din veac i-a înghiţit. 24. În mormânt nou Te-au pus, Înnoind, Hristoase, Firea oamenilor, prin învierea Ta, După cum se cade unui Dumnezeu. 25. Pe pământ ai venit,Pe Adam să-l mântui. Şi pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorât; Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat. 26. Pământul de fricăS-a mişcat, Cuvinte, Şi luceafărul lumina sa şi-a ascuns, Apunând a Ta lumină sub pământ. 27. Ca un om, ai muritDe-a Ta voie, Doamne; Dar ca Dumnezeu pe morţi din groap-ai sculat Şi din întunericul păcatelor. 28. Vărsând râu de lacrimiPeste Tine, Doamne, Cea Curată, ca o maică, a glăsuit: „Oare, cum Te voi îngropa, Fiul meu ?” 29. Ca grăuntul de grâu,Ce-ncolţeşte-n pământ, Spic aducător de rod nouă Te-ai făcut, Înviind pe toţi urmaşii lui Adam. 30. Sub pământ Te-ai ascunsCa un soare, acum, Şi-ntr-a morţii noapte neagră Te-ai învelit; Ci răsai, Hristoase-al meu, mai strălucit ! 31. Cum ascunde luna Faţa sa de soare, Aşa groapa Te-a ascuns şi pe Tine-acum, Cel ce prin trupească moarte ai apus. 32. Iisus, Viaţa,Gustând moartea acum, Pe toţi oamenii de moarte i-a izbăvit Şi viaţa tuturor le-a dăruit. 33. Pe întâiul Adam,Prin păcat omorât, La viaţă ridicându-l cu moartea Ta, Adam nou în trup Te-ai arătat acum. 34. Cereştile cete, Mort întins, pentru noi, Te-au văzut, Stăpânul meu, şi s-au spăimântat Şi cu aripile s-au acoperit. 35. Pogorându-Te mort,De pe lemn, Cuvinte, Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt; Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toţi ! 36. Bucurie, Doamne, Fiind îngerilor,Întristare lor acum le-ai pricinuit, Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te. 37. Suind Tu pe cruce,Împreună-ai suit Şi pe muritorii vii; iar stând sub pământ, Ai sculat de-acolo pe cei adormiţi. 38. Ca un leu, Tu Doamne,Adormind cu trupul, Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort, Lepădând şi bătrâneţea trupului. 39. Cela ce din coastaLui Adam cel dintâi Pe strămoş ai plăsmuit, eşti în coastă-mpuns Şi izvor curăţitor ne izvorăşti. 40. Se-njunghia-n tainăMai-nainte mielul, Iar acum Tu, pătimind fără să cârteşti, Eşti făţiş junghiat şi firea curăţeşti. 41. Cine dar va spune Chipul groaznic şi nou ? Cel ce stăpâneşte toate făpturile Pătimeşte azi şi moare pentru noi. 42. Cuprinzându-i spaima, Au strigat îngerii: „Cum Se vede mort Stăpânul vieţii Şi de ce-n mormânt se-ncuie Dumnezeu ?” 43. Din coasta Ta, Doamne, Cea însuliţată, Izvorăşti mie viaţă, prin viaţa Ta, Şi mă înnoieşti şi mă viezi cu ea. 44. Răstignit pe cruce, Ai chemat pe oameni, Iar curată coasta Ta împungându-se, Tuturor iertare dai, lisuse-al meu. 45. Cel cu chip cuviosTe găteşte-ngrozit Şi Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie, De-ngroparea Ta înfricoşându-se. 46. Sub pământ, de voie,Pogorând ca un mort, Tu ridici de pe pământ, Hristoase, la cer Pe cei ce de-acolo au căzut de demult. 47. Deşi Te-ai văzut mort,Dar eşti viu Dumnezeu Şi ridici de pe pământ, Hristoase la cer, Pe cei ce de-acolo au căzut de demult. 48. Deşi Te-ai văzut mort,Dar eşti viu Dumnezeu Şi pe oamenii cei morţi, pe toţi, înviezi, Omorând de tot pe-al meu omorâtor. 49. O, ce bucurie, Ce dulceaţă multă, A fost ceea ce-a umplut pe toţi ceidin iad, Strălucind lumina Ta-n adâncul lui. 50. Îngroparea-Ţi laud, Patimilor mă-nchin; Şi puterea Îţi măresc, Milostivule, Prin care de patimi am fost dezlegat. 51. Asupra Ta, Doamne, Sabie-au ascuţit Şi-a puternicului sabie s-a tocit, Iar cea din Eden se biruieşte-acum. 52. Văzând mieluşeaua Pe-al său Miel înjunghiat,Doborâtă de dureri striga şi-ndemna Ca şi turma să se tânguie cu ea. 53. În mormânt de Te-ngropi,Şi în iad de pogori, Dar mormintele, lisuse, le-ai deşertat Şi întregul iad, Hristoase, l-ai golit. 54. De-a Ta voie, Doamne,Pogorând sub pământ, Pe toţi oamenii din moarte i-ai înviat Şi la slava Tatălui i-ai înălţat. 55. Unul din Treime, Cu trupul, pentru noi, Defăimată moarte rabdă, binevoind; Se cutremură şi soare şi pământ. 56. Ca un vinovat, stăCel Preadrept la
Acatistul Sfântului Arhanghel Gavriil
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Ca pe un crainic mare al voii Celui Preaînalt și ca pe o călăuză binecuvântată a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vieții și al învierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, și închinămu-ne credincioșiei tale ca unei icoane cerești a slujirii celei fără de preget, strigându-ți ție cu glasul evlaviei dreptmăritoare: Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! Icosul 1 Cu cei șapte sfinți îngeri care văd fața lui Dumnezeu și duc rugăciunile drepților dinaintea Tronului ceresc, tu întru mare cinste te numeri și fără de istov te ostenești să ne aduci nouă, celor în trup viețuitori, veștile rânduielilor și milelor de sus, temeluind nădejdea mântuirii după care toată firea suspină, drept care și noi, cunoscând prin tine puterea lui Dumnezeu, ca de un foc al credinței ne aprindem de îngereasca ta lumină și cu grai cucernic te agrăim, zicând:Bucură-te, cel ce-n fața Domnului cu cinste șezi;Bucură-te, proslăvire care nu te-mpuținezi;Bucură-te, glas de taină al oștirilor de sus;Bucură-te, că prin tine s-a vestit Hristos Iisus;Bucură-te, că Fecioarei dinainte i-ai stătut;Bucură-te, logofătul Celui fără de-nceput;Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! Condacul al 2-lea Înaintea celor văzute și cu trup dăruite, a fost voia lui Dumnezeu să le aducă în ființă pe cele nevăzute și slobode de trup, ca pe o oștire slujitoare, să vegheze cerurile și pământul, smerite Sfatului de Taină al Sfintei Treimi, Căreia și noi ne închinăm și-I aducem slavă în tot ceasul, după pilda îngereștilor cete, întru cuminecarea duhului cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Iar îngerului care s-a trufit, voind să troneze pe norii cerului și asemenea lui Dumnezeu să împărățească, osândă i s-a făcut răzvrătirea lui și-n beznele adâncului a fost alungat. Și tu martor ești, Gavriile Voievoade, al dreptății ce s-a făcut în cer, prin sabia de foc a lui Mihail, cu care dimpreună ești cinstit. De aceea și noi, râvnitori a urma ție și îngerescului sobor, rugămu-te să ne fii întru toate luminător și să porți la Domnul rugăciunile celor ce cu inima curată îți grăiesc ție unele ca acestea:Bucură-te, puritate niciodată întinată;Bucură-te, măreție ce-n smerenie se arată;Bucură-te, că prin tine mântuirea s-a vestit;Bucură-te, cel de turma credincioșilor cinstit;Bucură-te, voievoade al soborului ceresc;Bucură-te, aripi repezi, care nu mai prididesc;Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! Condacul al 3-lea Doamne, Cel ce ai pus pe cele văzute în paza celor nevăzute și ne-ai luminat nouă, celor căzuți în păcat, calea izbăvirii, din vechime și până la plinirea Legii în har și în adevăr, și care până la sfârșitul veacurilor ne-ai trimis nouă Mângâietor, înfiindu-ne milei Tale celei bogate, primește prinosul rugăciunilor noastre și de măsura cea îngerească învrednicește-ne pe noi, cei ce glas înălțăm către Tine, zicând: Aliluia! Icosul al 3-lea Lui Daniil proorocul vedenie i s-a arătat despre sfârșitul veacurilor și glas de sus a poruncit lui Gavriil, Arhanghelul tălmăcitor al tainelor dumnezeiești, să-i tâlcuiască vedenia, spre veșnica pomenire. Iar acela, cu chip de om înfățișându-se, semnele i le-a deslușit, zicând: „Ia aminte, fiul omului!”. Dinaintea aceluia și noi ne cutremurăm, ca Daniil odinioară, și cinstire îi aducem ca unui sol ceresc, grăind către dânsul, într-un duh și cu un glas:Bucură-te, strălucire care nu mai înserezi;Bucură-te, pârgă nouă a edenicei amiezi;Bucură-te, cel prin care Daniil a văzut departe;Bucură-te, că prin tine harul Duhului se împarte;Bucură-te, că vestit-ai calea prin Ioan deschisă;Bucură-te, că slujit-ai Evanghelia promisă;Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! Condacul al 4-lea Unul și același a descoperit Sfintei Ana că va naște la bătrânețile ei. Unul și acela și a hrănit-o în templu pe Fecioara cea între toate aleasă. Unul și același l-a încredințat pe Zaharia că Elisabeta va naște pe Ioan, Înaintemergătorul, care îngerul pustiei se va numi. Unul și același a binevestit Mariei, zicând: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. Vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema”. Iar noi acestea știindu-le și cu credință mărturisindu-le, pe Dumnezeu Îl preamărim pentru toate, strigând: Aliluia! Icosul al 4-lea Și auzind Fecioara cuvântul îngerului Gavriil, și crezând nesmintit că la Dumnezeu toate sunt cu putință, s-a smerit voii celei de sus, încuviințându-se zămislirii fără de sămânță și nașterii fără de stricăciune, prin care ne-a venit mântuirea cea dintru început făgăduită. Iar noi, căutând a urma în credință celei ce a zis: „Fie mie după cuvântul tău!”, laolaltă lui Dumnezeu ne plecăm și binevestitorului Său îi grăim, iarăși și iarăși:Bucură-te, bucuria minunatelor pliniri;Bucură-te, caier tainic al cucernicei iubiri;Bucură-te, care noaptea o prefaci în zori de lume;Bucură-te, care-ntâiul I-ai spus Domnului pe nume;Bucură-te, că primită fusese a cerului solie;Bucură-te, că Maria zise preasmerită: „Fie!”;Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! Condacul al 5-lea Preamărit ești, Doamne Dumnezeul părinților noștri, Cel ce pentru mântuirea noastră Te-ai întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioară și Te-ai făcut om. Și ai îndurat pentru noi patimă, răstignire și moarte, iar a treia zi ai înviat din morți, făcându-Te temei și arvună dumnezeiască a învierii celei de obște. De aceea noi, necurmat, dimpreună cu îngerii și cu sfinții din ceruri, slavă Îți înălțăm și zicem: Aliluia! Icosul al 5-lea După cuvântul Arhanghelului, Fecioara a zămislit de la Duhul Sfânt și a născut pe Mântuitorul și Lumina lumii, pe Hristos, Răsăritul cel de Sus, întru Care iubirea și puterea Sfintei Treimi ni s-au arătat nouă întregi, în veac și în vecii vecilor. Iară noi, pe Dumnezeu cel în Treime slăvindu-L, nici pe minunat crainicul Său nu-l uităm, ci cu cinste îl pomenim, grăindu-i întru dreptate:Bucură-te, crăinicia Răsăritului cel mare;Bucură-te, îngereasca voii voilor strigare;Bucură-te, că prin tine harul Domnului se arată;Bucură-te, vrednicie cu nimic asemănată;Bucură-te, fulger tainic între ceruri și pământ;Bucură-te, părtășia plinătății-ntru Cuvânt;Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! Condacul al 6-lea Ferice de cei ce, în trup fiind, viață îngerească duc! Că Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă, trimite pe îngerii Săi să ne ocrotească și să ne pilduiască întru curăție și credincioșie, ca să ne învrednicim noi, lucrându-ne desăvârșirea, de împărăția cea mai dinainte
Rugăciunea zilei de joi
Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, Care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă cu ucenicii Tăi şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor şi ale ucenicului care Te-a vândut. Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: „Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, ca să se ierte păcatele voastre”. Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nicio frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt. Amin.
Acatistul Bunei Vestiri
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Icos 1 Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:Bucură-te, cea prin care răsare bucuria,Bucură-te, cea prin care piere blestemul,Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești,Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,Bucură-te, că ești scaun Împăratului,Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura,Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 2 Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui, cântând: Aliluia? Icos 2 Înțelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus,Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere,Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos,Bucură-te, capul poruncilor Lui,Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu,Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ,Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită,Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor,Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă,Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut,Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți,Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 3 Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă, și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia! Icos 3 Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:Bucură-te, vița mlădiței celei ne-veștejiteBucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte,Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni,Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre,Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor,Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor,Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării,Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor,Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite,Bucură-te, curăția a toată lumea,Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori,Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 4 Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia! Icos 4 Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului,Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare,Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți,Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului,Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești,Bucură-te, că cele pământești dănțuiesc împreună cu cele cerești,Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere,Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri,Bucură-te, temeiul cel tare al credinței,Bucură-te, cunoștința harului cea luminoasă,Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul,Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 5 Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia! Icos 5 Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:Bucură-te, Maica stelei celei neapuse,Bucură-te, raza zilei celei de taină,Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii,Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii,Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie,Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni,Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească,Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate,Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc,Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor,Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși,Bucură-te, veselia tuturor neamurilor,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 6 Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârșind prorocia Ta; și, mărturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia! Icos 6 Strălucind Tu în Egipt, Lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Născătoarea de Dumnezeu:Bucură-te, îndreptarea oamenilor,Bucură-te, căderea demonilor,Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii,Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească,Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc,Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață,Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei dintru întuneric,Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul,Bucură-te, hrană și potir cu mană,Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte,Bucură-te, pământul făgăduinței,Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte,Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! Condac 7 Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia! Icos 7 Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, grăind:Bucură-te, floarea nestricăciunii,Bucură-te, cununa înfrânării,Bucură-te, ceea ce ai strălucit
Rugăciunea zilei de miercuri
Doamne Atotputernice şi Atotîndurate, îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul! Primeşte, Doamne, această mică rugăciune a mea şi umilită a mea voinţă, că mă întristez pentru că Te-am întristat şi mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, Preabunule Mântuitor, am toată nădejdea şi cred că Tu, Care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale. Nu Te depărta de la mine, Doamne, şi ajută-mi ca în toate să fac voia Ta şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, ca să mă învrednicesc a auzi şi eu din Gura Ta cea dulce: Iertate să-ţi fie păcatele. Amin.
Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae Velimirovici, Episcop de Ohrida şi Jicea
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 De la Dumnezeu ai fost trimis ca un nou apostol al poporului ortodox, propovăduitor neobosit al Evangheliei şi cinstitor al Preasfintei Treimi; iar noi cu lacrimi de umilinţă te-am primit, căci cu rugăciunea cea neîncetată te-ai nevoit ca o stea prealuminoasă a dreptei credinţe, cămară plină de bune învăţături, cel ce cu minte cerească ai fost slujitor al Arhiereului Celui veşnic, pentru care îţi cântăm ţie: Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur şi mare propovăduitorule al Ortodoxiei! Icosul 1 Din copilărie te-ai dăruit Dumnezeului Celui Ce stăpâneşte toată făptura, ai cunoscut adevărul şi întru totul l-ai urmat, călcând peste toate cursele vrăjmaşilor, hrănind sufletul tău cu harul Duhului Sfânt; iar noi, amintindu-ne de toate nevoinţele tale, Domnului aducem rugăciunea inimii, căci te-ai arătat cu totul bineplăcut lui Dumnezeu, Cel Ce te-a încununat cu cununa cea nestricăcioasă, pentru care cu nevrednicie laude îţi cântăm:Bucură-te, că din copilărie şi până la sfârşitul vieţii ai fost rugător neobosit;Bucură-te, cel ce eşti chivot al harului Sfântului Duh;Bucură-te, că mulţi talanţi ai înmulţit;Bucură-te, alinare a sufletelor noastre prin harul Sfântului Duh;Bucură-te, biruitorule asupra demonilor cu ajutorul de viaţă făcătoarei Cruci;Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur şi mare propovăduitorule al Ortodoxiei! Condacul al 2-lea Ales ai fost de Dumnezeu din mijlocul unui popor dreptslăvitor, Sfinte Ioane Gură de Aur al neamurilor de pe urmă, pildă de sfinţenie multor monahi făcându-te, tu eşti lauda neîncetată a sufletelor care necontenit caută pe Dumnezeu, crinule înflorit din grădina cea cerească şi apărătorule al Bisericii lui Hristos celei mult încercate; văzând noi viaţa ta, cu gânduri smerite lăudăm pe Începătorul a tot binele şi cu bucuria Învierii te slăvim cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Cunoscând în tine un lucrător prea înţelept al Evangheliei şi un martor al Învierii Sale celei prealuminoase, Hristos Domnul te-a călăuzit spre şcoala în care, învăţând ştiinţele pământeşti, tu ai descoperit în inima ta dragostea şi frumuseţea vieţii Sfinţilor Părinţi cea plină de virtuţi, şi, dăruind putere poporului dreptslăvitor pe calea crucii, ai câştigat cununa slavei celei netrecătoare; pentru care văzând noi în tine icoana pocăinţei şi a tuturor bunătăţilor, cântăm ţie:Bucură-te, cel cu inima plină de lumină lină, iar prin cuvânt, puternic apărător al adevărului;Bucură-te, lumina vieţii monahale celei strălucitoare;Bucură-te, cel ce cu înţelepciunea şi smerenia ai strălucit;Bucură-te, lauda Bisericii lui Hristos;Bucură-te, chivot al izvorului de viaţă veşnică;Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur şi mare propovăduitorule al Ortodoxiei! Condacul al 3-lea Zilele tinereţii tale ţi le-ai dăruit lucrând faptele mântuirii şi găsind în ele cuvintele Sfinţilor Părinţi, care hrănesc sufletele noastre, iar nopţile, priveghind, te-ai rugat Domnului să primeşti putere pe calea cea strâmtă; şi, lepădându-te de viaţa cea lumească, ai lucrat faptele vieţii celei veşnice, care înaintea lui Dumnezeu te măresc totdeauna, pentru care cântăm Împăratului slavei: Aliluia! Icosul al 3-lea Dorind Domnul să cerceteze temelia hotărârii tale de a sluji adevărului, lepădându-te de tine însuţi, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel, pentru a trăi cu Hristos, El, Domnul, ţi-a dat boala trupului. Biruind încercarea aceasta, mult râvnitorule al postului, şi văzând puterea credinţei tale, multe suflete care căutau pe Dumnezeu s-au aprins cu râvna de a-I sluji Mântuitorului veşnic; amintindu-ne noi de osteneala virtuţilor tale, prin tine primim putere, pentru care strigăm ţie:Bucură-te, cel ce prin boala trupească ai dobândit sănătatea cea duhovnicească;Bucură-te, sabie de foc a credinţei ortodoxe;Bucură-te, cântătorule de psalmi al poporului binecredincios;Bucură-te, stâlp al credinţei neclintite;Bucură-te, stânca cea tare a adevărului;Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur şi mare propovăduitorule al Ortodoxiei! Condacul al 4-lea Vindecând Domnul boala trupului tău şi desăvârşindu-te prin harul Sfântului Duh, ţi-ai împlinit visul tinereţilor tale, primind rasa mântuirii şi chipul îngeresc, urmând calea cuvioşilor monahi care toată viaţa au închinat-o Domnului, cu care împreună bucurându-te în Împărăţia cerurilor, totdeauna cânţi: Aliluia! Icosul al 4-lea Înmulţit-ai darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu la botez, făcutu-te-ai întocmai cu Apostolii, propovăduitorule al Evangheliei lui Hristos, şi ai trezit din nou dorul după Dumnezeu în inimile oamenilor contemporani, chemând la pocăinţă ca oarecând Sfântul Ioan Botezătorul. Prin tine trezindu-ne la viaţa cea adevărată, în Duhul Sfânt cântăm:Bucură-te, apostol al vremurilor din urmă;Bucură-te, mângâietorule al celor întristaţi;Bucură-te, întoarcerea celor pierduţi;Bucură-te, învăţătorule al faptelor celor bune;Bucură-te, ajutătorule al celor săraci;Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur şi mare propovăduitorule al Ortodoxiei! Condacul al 5-lea Văzând voia lui Dumnezeu cea înaltă, care prin tine s-a împlinit, învăţătorii tăi cucernici te-au trimis la izvorul bunătăţilor duhovniceşti spre care inima ta totdeauna a râvnit. Povăţuit de harul Sfântului Duh, înţelepciunea cea cerească cu uşurinţă ai deprins-o şi credinţa cea vie ai păstrat. Văzând credinţa ta cea multă cu care Domnului ai slujit, ortodocşii dreptslăvitori de pretutindeni, dimpreună cu îngerii, cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Chiar dacă drumul ştiinţei şi al exilului te-au dus în Apus, în inima ta a rămas nestinsă făclia Ortodoxiei, cu care ai luminat multe suflete ce umblau în întuneric, căutând adevărul. Îmbrăcat în rugăciunea cea de toată vremea, prin crucea făcătoare de viaţă ai biruit toate cursele vrăjmaşului; pentru aceasta, cinstind ostenelile tale cele fără de număr, cu bucurie strigăm ţie:Bucură-te, cel ce prin curăţia inimii ai contemplat dragostea cea dumnezeiască;Bucură-te, căci pe calea mântuirii ai biruit toate piedicile;Bucură-te, că ai strălucit prin dragostea cea pentru toată lumea;Bucură-te, căci ai fost în Răsărit şi Apus, căutând adevărul;Bucură-te, că ai păstrat tradiţia poporului ortodox şi printre străini;Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur şi mare propovăduitorule al Ortodoxiei! Condacul al 6-lea În toată viaţa ta ai urmat pildei mulţimii îngerilor şi a sfinţilor monahi, ascunzând de la faţa oamenilor nevoinţa sufletului şi a trupului tău; acoperindu-te cu vălul harului, necontenit bucurându-se duhul tău de Hristos-Adevărul şi contemplând în inima ta frumuseţile teologiei, te-ai încununat cu cununa cea nestricăcioasă, slăvindu-L pe Făcătorul tuturor cu cântarea: Aliluia! Icosul al 6-lea Toate tristeţile şi greutăţile aduse de vrăjmaşii ce au tulburat viaţa ta cea plină de nevoinţe le-ai predat Cuvântului Celui Atotputernic, Care este singura scăpare a credincioşilor. Domnul niciodată nu te-a părăsit, ci a mângâiat sufletul tău cu roua harului Său; totodată, nevoia
Rugăciunea zilei de marţi
Doamne Dumnezeul meu, osândit stau înaintea Feţei Tale celei Sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite Prorocule, care eşti mai mare decât toţi prorocii, precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală înaintea Lui. Întinde mâna aceea cu care L-ai botezat şi strică cugetele mele cele rele şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Prorocule, luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le ţin minte şi să le păzesc până la capătul vieţii mele. Şi să stai lângă mine în ora morţii mele, să mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea, ca Dumnezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuinţă şi să-i învrednicească Împărăţiei Sale. Amin.
Acatistul Sfântului Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Cuviosului și mult nevoitorului, al lui Hristos, Alexie, acum din suflet să-i aducem prinos de laude și cu dorire să-i strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Icosul 1 Îngerii din cer s-au mirat văzând nevoințele tale și răbdarea cea mare și, primind duhul tău în lăcașurile cele preaînalte, de bucurie s-au umplut, îndemnându-ne și pe noi a zice ție:Bucură-te, că părinții i-ai părăsit pentru Hristos;Bucură-te, că El te-a încununat frumos;Bucură-te, că părinților tăi te-ai dăruit prin rugăciune;Bucură-te, că ei mult s-au bucurat de tine;Bucură-te, că mare mulțumire au dat lui Dumnezeu;Bucură-te, că Domnul a primit rugăciunea lor;Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de nașterea ta;Bucură-te, că părinții tăi mult s-au mângâiat;Bucură-te, că pentru aceasta pe Hristos au lăudat;Bucură-te, că ești rodul rugăciunii;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 2-lea Văzând părinții tăi frumusețea ta cea sufletească și trupească, s-au gândit a te împreuna cu nunta cea după legea firii, însă tu, arzând cu sufletul către Hristos, ai zis: Aliluia! Icosul al 2-lea Logodindu-te după dorul părinților tăi, ai intrat în cămară, însă, fiind tu cu dragostea mai fierbinte către Dumnezeu, ai dat miresei tale brâul și inelul și ieșind pe ascuns din cămară, ai purces la călătorie, rugându-te neîncetat; iar noi zicem ție:Bucură-te, că Domnul ți-a fost călăuză în cale;Bucură-te, că spre Laodiceea ai călătorit;Bucură-te, că pe Domnul cel dorit ai aflat;Bucură-te, că de toată viața lumească te-ai înstrăinat;Bucură-te, că chipul Mântuitorului ai căutat;Bucură-te, că pe El în cetatea Mesopotamiei L-ai aflat;Bucură-te, că acel chip mult te-a mângâiat;Bucură-te, că toată averea ta la săraci o ai dat;Bucură-te, că pentru aceasta plată de la Dumnezeu ai luat;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 3-lea Începând tu a viețui în Biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, totdeauna postind și hrana ta împărțind-o la săraci, lumea s-a mirat de răbdarea ta zicând: Aliluia! Icosul al 3-lea Locuind tu în cetatea Edesei, tot poporul, privindu-te ca pe un înger, a început a te lăuda zicând:Bucură-te, că în Edesa ai petrecut șaptesprezece ani în post și rugăciuni;Bucură-te, că în Biserica Maicii Domnului ai viețuit îngerește;Bucură-te, că viața ta cea bună pe toți i-a minunat;Bucură-te, că de cinstea lor pe ascuns te-ai depărtat;Bucură-te, că, fugind, în Cilicia ai călătorit;Bucură-te, că mâna lui Dumnezeu spre Roma te-a îndreptat;Bucură-te, că ieșind din corabie în grija lui Dumnezeu te-ai dat;Bucură-te, că în casa părintească neștiut de nimeni ai intrat;Bucură-te, că de aceasta inima ta s-a mângâiat;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 4-lea Întorcându-se tatăl tău de la curtea împărătească înconjurat de multe slugi și văzându-l tu pe el în așa mărire, și el, necunoscându-te pe tine, te-a miluit ca pe un sărac, iar tu, Cuvioase, ai mulțumit lui Dumnezeu din toată inima, cântând: Aliluia! Icosul al 4-lea Începând, Cuvioase, a locui în coliba mică din fața Palatului părintesc, neștiind nimeni cine ești, adesea te rugai pentru cetate și popor, dar noi mirându-ne de răbdarea ta zicem:Bucură-te, că acea colibă mică ți-a fost lăcaș ceresc;Bucură-te, că slugile tale te-au batjocorit;Bucură-te, că fiind în atâtea rele nu ai cârtit;Bucură-te, că pentru toate lui Dumnezeu ai mulțumit;Bucură-te, că auzind plângerea miresei tale nu ai mâhnit-o;Bucură-te, că auzind jalea lor nu te-ai milostivit;Bucură-te, că de răbdarea ta mulți s-au folosit;Bucură-te, că lor harul lui Dumnezeu le-ai hărăzit;Bucură-te, că pentru aceasta raiul ai moștenit;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 5-lea Văzând diavolul pornirea ta spre fapta bună, îndemna pe slugi să te batjocorească, să te lovească peste obraz cu palma și lături să toarne peste tine, dar tu, viteazule nevoitor, te întremai asupra lui cu rugăciunea, cântând lui Dumnezeu, Celui ce te întărea: Aliluia! Icosul al 5-lea Mireasa ta cea de Dumnezeu înțelepțită, neștiind unde te găsești și nevrând a se despărți de soacra sa, ci ca o altă Rut, închizându-se în cămară, adesea plângea, iar tu, auzind acestea prin fereastră, răbdai făcând rugăciuni, pentru care minunându-ne strigăm:Bucură-te, diamantul răbdării;Bucură-te, turn neclintit de ispite;Bucură-te, răbdătorule de chinuri;Bucură-te, ostașule nebiruit;Bucură-te, piatră nesfărâmată de lacrimile părintești;Bucură-te, comoară nejefuită de bântuielile diavolești;Bucură-te, aur lămurit prin răbdare;Bucură-te, că te-ai făcut nouă scăpare;Bucură-te, că prin tine mulți ne folosim;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 6-lea Fiind tu fiu și moștenitor al casei părintești, primit-ai hrană din mâna slugilor tale, iar tu la alți săraci împărțind-o, te-ai hrănit cu pâine și cu apă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Când a voit Dumnezeu să te ia din cele trecătoare, ți-a descoperit ziua mutării tale și tu, fiind vesel de aceasta, ai cerut hârtie spre a-ți scrie viața, iar noi strigăm ție:Bucură-te, că mult te-ai nevoit;Bucură-te, că pe vrăjmașul l-ai biruit;Bucură-te, că a ta viață tuturor ne-a folosit;Bucură-te, că cele de aici pe toate de nimic le-ai socotit;Bucură-te, că cele cerești ai dobândit;Bucură-te, că timp de șaptesprezece ani nimeni nu te-a cunoscut;Bucură-te, că toată viața în chinuri o ai petrecut;Bucură-te, că la înălțimea raiului ai ajuns;Bucură-te, rugătorule neobosit;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 7-lea Apropiindu-se fericitul tău sfârșit și scriindu-ți toată viața ta, ai adăugat și aceasta, ca să te ierte părinții tăi pentru necazurile pe care le-ai pricinuit cu lipsa ta și, ținând hârtia în dreapta ta, ai adormit cântând: Aliluia! Icosul al 7-lea Episcopul Inocențiu, slujind în Biserica Sfinților Apostoli, a auzit glas din cer zicând, în auzul tuturor, cum că tu ai adormit în Domnul și, neștiind unde să te găsească spre rugăciune, s-a întors, zicând:Bucură-te, omul lui Dumnezeu;Bucură-te, prietenul Lui cel mare și curat;Bucură-te, că din pruncie L-ai slujit;Bucură-te, că pentru El pe toate le-ai disprețuit;Bucură-te, că a ta petrecere a fost minunată;Bucură-te, că toți ne-am spăimântat de aceasta;Bucură-te, că ești pildă de răbdare pentru noi;Bucură-te, că ne-ai adus pe noi la multă mirare;Bucură-te, că de aici ne-am pornit spre a ta căutare;Bucură-te, Cuvioase Părinte Alexie! Condacul al 8-lea Împăratul Honoriu și tot poporul, fiind strâns în biserică și auzind glasul dumnezeiesc chemându-te de sus și pe episcop îndemnându-l spre căutarea ta, de cutremur umplându-se, au căzut cu fețele la pământ, strigând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 8-lea A doua oară slujind episcopul, cu mult popor, a auzit iarăși glas
Rugăciunea zilei de luni
Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă îndurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajută să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O, Doamne, astăzi Îţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă, Doamne, după îndurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toți ne învredniceşte de mărirea Ta în Rai. La aceasta pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi Îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. Scutiţi-mă de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, ca să nu mai păcătuiesc de acum înaintea Dumnezeului meu! Învredniciţi-mă să vă văd la moartea mea, stând în jurul meu şi să duceţi sufletul meu în cer, ca să se închine măririi Feţei lui Dumnezeu, iar vouă să vă mulţumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce aţi avut pentru mine şi binele vostru să-l spun cu glas neîncetat în veci. Amin.
Acatistul Sfântului Cuvios Benedict de Nursia
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe luminătorul cel mare al Bisericii lui Hristos, pe luceafărul cel duhovnicesc al monahilor, pe podoaba Nursiei, veniți, toți cei binecredincioși, să-l lăudăm și cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, Benedicte Cuvioase, al monahilor povățuitorule! Icosul 1 Îngerească viață din copilărie ai petrecut și cu pustnicească viață te-ai împodobit; lumea și slava veacului de acum le-ai urât și liniștea cu toată inima ai iubit; pentru care noi, nevrednicii, cu aceste laude te cinstim:Bucură-te, Benedicte, care de copil viața cea sfântă ai iubit;Bucură-te, că din fragedă vârstă pe Dumnezeu ai iubit;Bucură-te, că pornirile poftelor trupului le-ai domolit;Bucură-te, că din tinerețe trufia vieții ai urât;Bucură-te, că pe acestea prăpastie sufletească le-ai socotit;Bucură-te, că Marelui Antonie cu viețuirea te-ai asemănat;Bucură-te, că aceluia cu viața ta i-ai urmat;Bucură-te, al curăției vas preacinstit;Bucură-te, al fecioriei odor neprețuit;Bucură-te, că viața ta cu mari virtuți o ai împodobit;Bucură-te, al desăvârșirii râvnitorule;Bucură-te, al Cuvioșilor Părinți următorule;Bucură-te, Benedicte Cuvioase, al monahilor povățuitorule! Condacul al 2-lea Părăsit-ai, Cuvioase Părinte, pe fericita ta maică și departe în munți te-ai sălășluit, urmând Părinților celor de demult, și în singurătate petrecând, din mijlocul pietrelor ai dat glas, strigând către Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Aflatu-te-a în peștera cea din pustie monahul Roman, care cu dragoste îți slujea ție. Iar tu, preafericite, într-o peșteră strâmtă închizându-te, în rugăciune și gânduri de Dumnezeu petrecând, te rugai lui Dumnezeu. Pentru aceasta noi cu evlavie te cinstim așa:Bucură-te, că în peșteră pentru Hristos te-ai închis;Bucură-te, că acolo cu dorul de Dumnezeu te-ai aprins;Bucură-te, că în lacrimi și suspine acolo petreceai;Bucură-te, că acolo cu nădejdea mântuirii te mângâiai;Bucură-te, că acolo monahul Roman te-a ajutat;Bucură-te, că deasupra peșterii o funie a legat;Bucură-te, că vasul cu hrană cu acea funie îl slobozea;Bucură-te, că ție clopoțelul legat de funie îți vestea;Bucură-te, că în acest fel hrana la tine venea;Bucură-te, că Domnul de tine se îngrijea;Bucură-te, al pustiei luminătorule;Bucură-te, al sihaștrilor următorule;Bucură-te, Benedicte Cuvioase, al monahilor povățuitorule! Condacul al 3-lea Voind diavolul să împiedice fapta cea bună a lui Roman, o piatră a aruncat deasupra clopotului și l-a spart; iar tu, Părinte, cu rugăciunea viclenia acestuia o ai biruit și cu mulțumire lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia! Icosul al 3-lea Și altă dată Dumnezeu printr-un preot hrană la ziua Învierii Domnului ți-a trimis, pe care preot cu cuvinte duhovnicești l-ai hrănit; iar noi, văzând pronia cea mare a lui Dumnezeu asupra ta, cu evlavie te lăudăm așa:Bucură-te, cel ce grija trupului o ai trecut cu vederea;Bucură-te, că privirea celor duhovnicești ți-a fost ție mângâierea;Bucură-te, că Împărăția cerurilor ai căpătat;Bucură-te, că dreptatea Lui ai aflat;Bucură-te, că tu spre Dumnezeu ai nădăjduit;Bucură-te, că mila Lui nu te-a părăsit;Bucură-te, că pe diavol în chip de mierlă l-ai cunoscut;Bucură-te, că măiestria lui o ai priceput;Bucură-te, că războiul desfrânării l-ai biruit;Bucură-te, că în luptă Dumnezeu nu te-a părăsit;Bucură-te, al curăției râvnitorule;Bucură-te, al dezmierdării trupului biruitorule;Bucură-te, Benedicte Cuvioase, al monahilor povățuitorule! Condacul al 4-lea Auzind de petrecerea ta cea pustnicească, monahii al căror egumen murise au venit cu multe rugăminți să le fii lor povățuitor; iar tu, biruindu-te de ale lor rugăciuni, ai primit și această grea sarcină spre folosul lor și lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia! Icosul al 4-lea Zis-ai, fericite, către monahii cei ce stăruiau a te avea păstor: „Fraților, obiceiurile mele nu se potrivesc cu ale voastre”, căci ai cunoscut din vreme neorânduiala lor; dar cu gândul de a-i îndrepta ai primit a-i povățui pe ei. Pentru aceasta noi cu acestea te lăudăm:Bucură-te, că liniștea pustiei cu mâhnire ai lăsat;Bucură-te, că de singurătate cu durere de inimă te-ai depărtat;Bucură-te, că pentru fapta bună limanul liniștii ai părăsit;Bucură-te, că de folosul altora te-ai îngrijit;Bucură-te, că petrecerea ta cea pustnicească nu o ai schimbat;Bucură-te, că nevoințe peste nevoințe ai adăugat;Bucură-te, că monahii cei răzvrătiți pentru fapta cea bună au început a te urî;Bucură-te, că viața ta cea pustnicească nu au putut-o suferi;Bucură-te, că unii din ei răutăți asupra ta au uneltit;Bucură-te, că și otravă asupra ta au pregătit;Bucură-te, că și de la această primejdie te-a scos Mântuitorul;Bucură-te, că ai biruit cu ajutorul Lui pe răufăcătorul;Bucură-te, Benedicte Cuvioase, al monahilor povățuitorule! Condacul al 5-lea Văzând răutatea celor ce au voit să-ți ia viața, nu te-ai supărat, Preafericite Părinte, ci sculându-te de la masă, cu față și gând bun, ai dat slavă lui Dumnezeu, Care te-a izbăvit de moarte năprasnică, și din inimă ai cântat Lui: Aliluia! Icosul al 5-lea Sfărâmat-ai paharul cel cu otravă prin semnul Crucii lui Hristos, Benedicte, iar către cei ce puseseră la cale moartea ta ai zis: „Mult Milostivul Dumnezeu să vă ierte pe voi, fiii mei, pentru ceea ce ați voit a-mi face mie!”. Iar noi, minunându-ne de atâta nerăutate, cu smerenie te cinstim așa:Bucură-te, că prin aceasta Domnului te-ai asemănat;Bucură-te, că pilda Domnului ai urmat;Bucură-te, că asemenea Lui pentru vrăjmași te-ai rugat;Bucură-te, că prin aceasta dragoste ai arătat;Bucură-te, că obiceiurile lor cu ale tale nu s-au asemănat;Bucură-te, că iarăși la pustie ai alergat;Bucură-te, că iarăși limanul liniștii ai îmbrățișat;Bucură-te, că peștera pustiei o ai sărutat;Bucură-te, că iarăși lângă tine mulți monahi s-au adunat;Bucură-te, al pustiei iubitorule;Bucură-te, al singurătății luminătorule;Bucură-te, Benedicte Cuvioase, al monahilor povățuitorule! Condacul al 6-lea Strălucit-ai ca un soare în viața ta cea singuratică prin care ai tras la lumină mulțime de monahi care se sileau a urma petrecerea ta cea sfântă și lui Dumnezeu a cânta: Aliluia! Icosul al 6-lea Întemeiat-ai cu puterea lui Hristos douăsprezece mănăstiri, Cuvioase Părinte, și mulți din Roma au alergat ca să fie ucenicii tăi spre a-i conduce pe ei la calea mântuirii; pentru care noi, nevrednicii, cu aceste laude te cinstim:Bucură-te, că Domnul de sub obrocul pustiei te-a scos;Bucură-te, că multora ai fost de folos;Bucură-te, că asemenea unei lumini, în sfeșnic ai luminat;Bucură-te, că multora calea cea către Lumină o ai arătat;Bucură-te, că pe monahul cel leneș l-ai îndreptat;Bucură-te, că pe diavolul ce-l scotea din biserică în vremea pravilei multora l-ai arătat;Bucură-te, că apă din piatră cu rugăciunea ai scos;Bucură-te, că prin aceasta monahilor ai fost de mult folos;Bucură-te, că și unealta cea
Rugăciune către Muceniţa Tomaida Egipteanca, în primejdia de siluire a curăţiei
Tomaida a ales să moară mai degrabă decât să calce credinţa faţă de soţul ei Mulţi au primit de la ea ajutor haric pentru a-şi păstra curăţia. Prealăudată Muceniţă Tomaida! Până la moarte nevoindu-te pentru curăţia căsătoriei şi pentru aceasta sufletul tău punându-ţi, vrednică te-ai aflat înaintea Domnului să fii cinstită în ceata sfintelor fecioare. Auzi-ne pe noi, care ne rugăm ţie, şi precum cei ce în vremile dinainte au fost luptaţi de patimile trupeşti te-au avut pe tine vindecătoare cu harul cel dat ţie de Dumnezeu, aşa şi acum celor ce aleargă la tine mijloceşte-le, cu rugăciunile tale bineprimite, mângâiere şi slobozire de războiul trupesc, petrecere curată şi neîntinată în căsătorie şi feciorie, ca trupurile noastre să fie locaş al Sfântului Duh. O, preaaleasă între femei şi credincioasă roabă a lui Hristos! Ajută-ne, ca să nu pierim în patimile şi în poftele noastre, ci să fim stăpâni peste mintea noastră şi să ne întărim cu inima noastră întru tot harul şi toată curăţia, slăvind ajutorul tău, iar mai vârtos harul şi mila lui Dumnezeu Celui Unul în Treime, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin
Acatistul Sfântului Simeon Noul Teolog
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Lumină lumii și mărturisitor al Luminii neînserate, păstor și învățător al Bisericii te-ai arătat, Sfinte Simeon. Prin suirea pe scara virtuților ai odrăslit rodul desăvârșitei iubiri de Hristos, din care izvorăști vrednică cuvântare de Dumnezeu. Pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii și liturghisitor al Preacuratei Treimi! Icos 1 Născut în Galateea, ai fost adus de tatăl tău la Constantinopol pentru studii și urmai să intri în slujba împăratului. Dar tu, rănit de dragostea lui Hristos, din al Cărui cuvânt te hrăneai, smerindu-ți inima, ai refuzat această cinste. Atunci ai pornit în căutarea unei călăuze nemincinoase, care să te nască în duh la cunoașterea de Dumnezeu și viața adevărată.Bucură-te, scârbire de viața risipită în pofte și închipuiri trecătoareBucură-te, dar și lepădare a cugetelor pătimașeBucură-te, inimă sprijinită în chip nevăzut de mâna dumnezeiascăBucură-te, pogorâre prin smerenie în adâncurile milostivirii divineBucură-te, rod al rugăciunii și citirilor evlavioaseBucură-te, ieșire prin credință pe puntea peste prăpastia resemnăriiBucură-te, căutare de fiu risipitor a Părintelui duhovnicescBucură-te, dorire de hrană nestricăcioasă și înstrăinare de dorința cea reaBucură-te, plâns la picioarele CruciiBucură-te, nețărmurită încredere în Cuvântul lui DumnezeuBucură-te, suflet mișcat de dumnezeiasca dragosteBucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii și liturghisitor al neprihănitei Treimi! Condac 2 Pescuit în chip minunat de Hristos, ai fost, Sfinte Simeon, dăruit de Sus cu un sfânt călăuzitor, Simeon Evlaviosul, călugăr al mănăstirii Studion. Atunci te-ai îmbrăcat în ascultare ca într-un veșmânt de har, cercetându-ți adeseori părintele și urmându-i cu râvnă sfaturile, pentru care neîncetat mulțumeai lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 2 Cufărul plin de nestemate al cuvintelor părintelui tău l-ai deschis prin evlavioasa lor urmare, căci ai dorit din suflet tămăduirea și, împlinind cu atenție îndemnurile conștiinței, ai înmulțit rugăciunea, plânsul și nevoințele. Iar în privegheri ostenindu-te, ai fost curând învrednicit de vederea Luminii neapropiate și auzirea cuvintelor Vieții Veșnice, răpit nopții acestei lumi întru bucuria cântării de Aliluia!Bucură-te, lucrare de taină a inimii peste grijile slujirii de la palatBucură-te, neodihnită stare de închinare înaintea DomnuluiBucură-te, chemare cu tărie în ajutor a Maicii DomnuluiBucură-te, dezgropare a comorii duhovnicești din adâncurile firiiBucură-te, căutare prin nădejde a frumuseții suprafireștiBucură-te, conștiință de sine adâncită de entuziasmul iubiriiBucură-te, izvor de lacrimi ce stingi flacăra patimilorBucură-te, jertfire a nopților pe altarul Luminii neînserateBucură-te, spălare cu apa ritualului de tainăBucură-te, floare a fericitei întristări, înrourată de harBucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii și liturghisitor al Preacuratei Treimi! Condac 3 Retrăgându-se harul și slăbindu-ți râvna, ai fost încercat de războiul gândurilor și întunecarea conștiinței vreme de mai mulți ani. Așa ai cunoscut neputința firii și nevoia ei de ajutor dumnezeiesc. Iar neorânduiala simțurilor, alipite prin patimi de cele ale lumii, împreună cu faptele neascultării le-ai urât, și ai fost smuls cu mână tare de Însuși Hristos, înlăuntrul slavei Sale. De atunci nu te-ai mai despărțit, Sfinte Simeon, de îngereasca cântare: Aliluia! Icos 3 Ales ai fost de Dumnezeu, și mulțumită rugăciunilor părintelui tău ți-ai luat crucea și ai urmat lui Hristos pe calea desăvârșitei lepădări de lume. Așa ai intrat ca începător la mănăstirea Studion și ucenic al Sfântului Simeon Evlaviosul, întru pocăință și ascultare. Pentru aceasta strigăm ție :Bucură-te, suflet smuls de bunul Samarinean din mâna tâlharilor nevăzuțiBucură-te, răsădire în inimă a fricii curate de DomnulBucură-te, omorâre a patimilor prin ascultareBucură-te, curățire prin lacrimi și înnoire a simțurilorBucură-te, mâini întinse cu umilință spre DumnezeuBucură-te, stăpânire a limbii năvalniceBucură-te, mărturisire a gândurilor înaintea părintelui ca lui HristosBucură-te, năvod al rugăciunii plin de cuvintele ViețiiBucură-te, amintire a morții ce pricinuiește smereniaBucură-te, lepădare a slavei deșarte pentru slava de SusBucură-te, ieșire din iadul deznădejdii și intrare în focul sfintelor nevoințeBucură-te, lumină a iubirii netăiată de războiriBucură-te, martor prin conștiință al slavei dumnezeieștiBucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii și liturghisitor al Preacuratei Treimi! Condac 4 Prin legarea cu sfințenie de cuvântul părintelui duhovnicesc, te-ai izbăvit din legăturile patimilor. Nici măcar sub pretextul respectării rânduielilor, nu ai vrut a-l părăsi pe cel ce te-a născut întru Hristos, pentru care ai suferit izgonire. Dar ai intrat în mănăstirea vecină, închinată Sfântului Mamas, și ai rămas sub ascultarea lui Simeon Evlaviosul. Curând ai depus făgăduință și ai fost hirotonit preot, iar după trei ani ai fost ales stareț, căci viața ta strălucea de taina cântării îngerești: Aliluia! Icos 4 Fără să-ți mai întorci pașii de pe calea cea strâmtă, te-ai nevoit, Părinte, prin patimile de bunăvoie pentru dragostea lui Hristos și de razele ei fiind străpuns, ai păzit-o de înșelarea nevăzuților vrăjmași și potrivnicia oamenilor străini de înțelegerea duhovnicească. Pentru aceasta ai dobândit tămăduire sufletului și har călăuzitor, iar noi îți cântăm:Bucură-te, plecăciune în adâncul fără hotar al LuminiiBucură-te, părăsire fără de ură a celor trecătoareBucură-te, risipire a ceții patimilorBucură-te, izgonire a închipuirii cunoștinței mincinoaseBucură-te, oprire a iscodirii și făuririi gândurilor deșarteBucură-te, răbdare a suferințelor curățitoareBucură-te, inimă apărată de cercul virtuțilorBucură-te, minte urcată în cerul nepătimiriiBucură-te, adunare a comorilor DuhuluiBucură-te, supunere a trupului curgător, voii DuhuluiBucură-te, pecetluire a cărții cunoștinței cu Lumina lui HristosBucură-te, ascultare de fiu și purtare de grijă de părinteBucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii și liturghisitor al Preacuratei Treimi! Condac 5 Îl căutai fără încetare pe Hristos și Îi urmai prin fapte dumnezeieștile cuvinte, iar El îți călăuzea în taină pașii, prin împărtășiri și retrageri repetate ale harului. Dar când ai deprins tăria neclintită a privirii spre Cele de Sus, Domnul Însuși ți-a vorbit ca unui prieten și frate, iar tu ai strigat cu cutremur: Aliluia! Icos 5 Ca un sărac plin de dragoste frățească, care ai primit de la Hristos moneda de aur a harului, te-ai arătat apostol al iubirii Sale nebune pentru oameni. Căci ai descoperit milostivirea și slava cu care îi învrednicește pe cei ce Îl caută din toată inima. Pentru aceasta și noi strigăm :Bucură-te, pământ al inimii, luminat de Soarele dreptățiiBucură-te, prindere prin pocăință de veșmântul iubiriiBucură-te, cunoaștere prin experiență a minunilor lui DumnezeuBucură-te, reînnoire a icoanei vieții evangheliceBucură-te, conștiință clară a răspunderii duhovniceștiBucură-te, bucurie a împărtășirii cu aproapele a milei de SusBucură-te, silire a firii de
Rugăciuni pentru cei adormiți în Domnul
(din rânduiala Miezonopticii zilelor de rând) Tropare Glasul al 2-lea Pomenește, Doamne, ca un bun pe robii Tăi, și câte în viață au greșit, iartă-le; că nimeni nu este fără de păcat, fără numai Tu, Cel ce poți și celor adormiți a le da odihnă. Cel ce, prin adâncul înțelepciunii, cu iubirea de oameni toate le chivernisești, și ceea ce este de folos tuturor le dăruiești, Unule Ziditorule, odihnește, Doamne, sufletele adormiților robilor Tăi, că spre Tine nădejdea și-au pus, spre Făcătorul și Ziditorul și Dumnezeul nostru. Slavă… Cu Sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit. Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu: Te fericim pe tine toate neamurile, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, că, întru tine Cel neîncăput, Hristos Dumnezeul nostru, a binevoit a încăpea. Fericiți suntem și noi, folositoare pe tine avându-te, că ziua și noaptea te rogi pentru noi. Pentru aceasta lăudându-te, strigăm ție: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Apoi: Doamne, miluiește (de 12 ori) și Rugăciunea aceasta: Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții veșnice au adormit, pe părinții și frații noștri, și pe toți cei care în cucernicie și în credință s-au săvârșit; și iartă-le toată greșeala cea de voie și cea fără de voie, cea cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul, și-i așază pe ei în locuri luminoase, în locuri răcoroase, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinul, unde cercetarea feței Tale veselește pe toți Sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește lor și nouă împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite. Că Tu ești viața și învierea și odihna robilor Tăi celor adormiți, Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfinților 40 de Mucenici
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Apărătoarei întruniri pentru credință, Mucenicilor de patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de închinătorii la idoli, veniți să prăznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu și să cântăm: Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor! Icos 1 Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveștejite de durerea trupului, că suferind răbdați asprimea gerului, ca și tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile lăudați-L și preaînălțați-L întru toți vecii! Pentru aceasta și noi cântăm așa:Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;Bucură-te, că prin ale lui învățături ai aflat mântuirea;Bucură-te, că printr-Însul ți s-au deschis ușile raiului;Bucură-te, că ai dobândit viața cea nemuritoare;Bucură-te, că ai defăimat făgăduințele barbarilor;Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioși;Bucură-te, în suferință cu totul nestrămutată;Bucură-te, în biruință multora neasemănată;Bucură-te, în lupte desăvârșit nerușinată;Bucură-te, în ispite fără preget neplecată;Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristată;Bucură-te, vistieria lui Hristos cea nedeșartă;Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor! Condac 2 Voievodului ce vă îndemna din porunca împăratului să aduceți jertfă capiștii idolești, cu un gând i-ați răspuns, fără sfială: că dacă pentru împăratul cel pământesc, întru războaie ați biruit pe vrăjmași, cu cât mai vârtos pentru Împăratul cel fără de moarte nevoindu-vă, veți surpa și veți birui a lui răutate, cântând: Aliluia! Icos 2 Graiurile acestea auzindu-le, Agricola a zis către Sfinți: „una din două stă înaintea voastră să alegeți: ori zeilor să aduceți jertfe și să luați mari daruri, ori nesupunându-vă să fiți din oaste izgoniți și pedepsiți”, către care ei au răspuns că „Domnul se îngrijește de noi în cele de folos”; pentru aceasta le cântăm:Bucurați-vă, ostașii lui Hristos;Bucurați-vă, Sfinților Mucenici;Bucurați-vă, răbdători de chinuri;Bucurați-vă, cei binecredincioși și înțelepți;Bucurați-vă, că ați defăimat făgăduințele netrebnice;Bucurați-vă, că ați rușinat pe cei necredincioși;Bucurați-vă, că ați luptat împotriva iernii;Bucurați-vă, că ați năzuit la puterea lui Dumnezeu;Bucurați-vă, că ați dobândit mila și dragostea Lui;Bucurați-vă, că s-au scris numele voastre în ceruri;Bucurați-vă, că v-ați învrednicit de asemenea dar;Bucurați-vă, plinirea rânduielii sfinte;Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor! Condac 3 De vreme ce singur mărturisești, au zis Sfinții ostași voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubești pe noi căci ești fără de lege și de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel Atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia! Icos 3 Mărturia sfinților umplând de mânie pe păgân, a poruncit ca să-i arunce în temniță. Iar Sfântul Kyrion a zis către dânsul că „de la împărat nu ai stăpânire a ne munci, fără numai a cerceta plecările noastre”. După care cuvinte, el n-a mai îndrăznit a-i schingiui, însă îndată i-a întemnițat; iar noi, cu evlavie, cântăm așa:Bucură-te, Kyrion înțeleptule;Bucură-te, al frăției apărătorule;Bucură-te, al semeției învingătorule;Bucură-te, nădejdea celor de o credință cu tine;Bucură-te, lauda legii lui Hristos;Bucură-te, stâlpul Bisericii Răsăritului;Bucură-te, ocrotitorul cetei tale;Bucură-te, risipitorul eresurilor;Bucură-te, chinuire neclintită;Bucură-te, vas ales spre mântuire;Bucură-te, trâmbiță insuflată de Duhul Sfânt;Bucură-te, paza cetei tale;Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor! Condac 4 În temniță șezând sfinții, înțeleptul Kyrion nu înceta a-i povățui zicând că „precum cu un suflet și cu un gând am viețuit, așa și mucenicia să o săvârșim împreună; și precum am plăcut împăratului celui muritor, așa și Celui fără de moarte, Împăratului Hristos Dumnezeu, să ne sârguim a fi iubiți și să-I cântăm: Aliluia!” Icos 4 Petrecând ostașii închiși șapte zile, a opta a venit Licie voievodul, de împăratul trimis, ca să-i judece cu Agricola dimpreună. Ei, însă, fără a se înfricoșa, mergând la înfățișare, se rugau împreună citind psalmul lui David: „Dumnezeule, întru numele Tău mântuiește-ne și întru puterea Ta ne judecă”; iar noi le cântăm acestea:Bucură-te, turmă mică;Bucură-te, ceată sfântă;Bucură-te, că în cuget ai fost una râvnitoare;Bucură-te, și în trup cu un gând pătimitoare;Bucură-te, în război ageră biruitoare;Bucură-te, de vrăjmași vrednică învingătoare;Bucură-te, a păgânilor stea luminătoare;Bucură-te, la nevoi tuturor folositoare;Bucură-te, că în munci ai putut fi răbdătoare;Bucură-te, că de idoli n-ai vrut a fi primitoare;Bucură-te, de eresuri strașnică prigonitoare;Bucură-te, creștinilor veșnică apărătoare;Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor! Condac 5 Stând Sfinții înaintea lui Licie, acesta le-a grăit: „Voi poate mai mari dregătorii așteptați de la împăratul? Eu sunt trimis a vi le da vouă, de vă veți supune legilor țării ca să jertfiți zeilor”. Iar Sfântul Candidus i-a răspuns: „Nu numai dregătoria nu voim cu asemenea cuvinte, dar și trupurile noastre vă dăm spre a dobândi dragostea Mântuitorului nostru Hristos, Căruia îi cântăm: Aliluia!” Icos 5 Îndată dar, voievodul a poruncit slujitorilor ce îi păzeau ca să-i lovească cu pietre spre a le astupa gurile; pietrele însă se răsfrângeau și tot asupra celor ce le azvârleau se întorceau, încât se ucideau unii pe alții. „O, minune!” strigau Sfinții, întărindu-se în credință; iar noi le cântăm:Bucurați-vă, că ați biruit pe satana;Bucurați-vă, că ați rușinat pe Licie;Bucurați-vă, că ați uimit pe străjerii lui;Bucurați-vă, că ați îmbărbătat toată oștirea;Bucurați-vă, pentru asemenea mare faptă;Bucurați-vă, că ați făcut a se minuna popoarele;Bucurați-vă, că ați luminat înțelegerea privitorilor;Bucurați-vă, că ați îngrozit pe închinătorii la idoli;Bucurați-vă, că pentru voi s-a arătat puterea Duhului Sfânt;Bucurați-vă, că întru voi a strălucit raza dumnezeirii;Bucurați-vă, că prin voi s-au întors mulți eretici la credință;Bucurați-vă, cei întocmai astăzi cu îngerii;Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor! Condac 6 Voievodul rușinat văzându-se și neștiind ce să mai zică, striga către popor că vrăjitori sunt. Iar Sfântul Domnus i-a răspuns cu îndrăzneală că Dumnezeu a voit ca fețele celor fără de rușine ce hulesc pe Fiul Său să se zdrobească, și astfel să cunoască puterea lui Hristos și să-I cânte: Aliluia! Icos 6 Și iarăși ducându-i pe Sfinți la închisoare, ei se rugau cântând psalmul proorocului ce zice: „Precum sunt ochii slugilor la mâna stăpânilor, așa sunt ochii noștri către Domnul…”. Atunci glasul Domnului a grăit către dânșii zicând: „Cel ce crede întru Mine, de va muri, viu este”; pentru aceasta să-i cinstim și să zicem așa:Bucurați-vă, întru Domnul, Care a grăit către voi;Bucurați-vă, cei ce v-ați învrednicit de asemenea cinste;Bucurați-vă, că v-ați întărit prin putere de sus;Bucurați-vă, că v-ați
Rugăciune către preaslăvitul mucenic Antipa, a celui necăjit de durerile dinților
O, preaslăvite mucenice Antipa, grabnic ajutător al creştinilor în durerile lor! Cred cu tot cugetul şi sufletul meu că ai primit de la Dumnezeu darul tămăduirii celor bolnavi şi al întăririi celor neputincioşi. Pentru aceasta, către tine, ca la un doctor tămăduitor, alerg acum eu, neputiinciosul şi sărutând cinstitul tău chip, mă rog ţie prin ale tale stăruinţe să ceri de la Cerescul Împărat tămăduire mie, celui slăbit de durerile dinţilor. Deşi nu sunt vrednic de al tău ajutor părinte, învredniceşte-mă de a ta apărare, tu care te-ai asemănat Domnului în iubirea de oameni şi prin întoarcerea mea de la lucrurile de ruşine la viaţa curată vindecă-mă cu desăvârşire prin harul care l-ai câştigat, toate durerile şi rănile sufletului şi ale trupului meu. Dăruieşte-mi sănătate trupului şi mântuire sufletului meu, iar întru toate bună sporire ca trăind în pace, linişte şi bună cucernicie să mă învrednicesc a slăvi împreună cu toţi sfinţii numele cel prea Sfânt al Tatălui, Fiului, şi Duhului Sfânt. Amin.
Acatistul Sfântului Preot Mărturisitor Liviu Galaction de la Cluj
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe mărturisitorul dreptei credințe, pe călăuza celor tineri către Hristos, pe luminătorul cel vestit al clujenilor, pe ocrotitorul celor din necazuri și pe Mucenicul mult-pătimitor, cinstindu-l, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Liviu Galaction, învățător al Adevărului! Icosul 1 Doamne și Stăpâne al cerului și al pământului, Cel ce Te-ai descoperit prin Fiul Tău cel minunat, născut în peștera din Betleem, dar ai aflat sălaș luminat și în inima curată a Mărturisitorului Tău Liviu-Galaction, dăruiește-ne de sus înțelepciune să-i lăudăm viața plină de virtuți și să-i grăim:Bucură-te, cel ce din părinți binecuvântați te-ai născut;Bucură-te, cel ce în brațele Cuvântului ai crescut;Bucură-te, cel ce cu dreapta credință ai fost hrănit;Bucură-te, cel ce nume de la strămoșii romani ai primit;Bucură-te, cel ce ai ascultat de mic dumnezeieștile cuvinte;Bucură-te, cel ce, în ascultare, ai fost fiul cel cuminte;Bucură-te, cel ce, dintru început, ai căutat înțelepciunea;Bucură-te, cel ce ai fugit de toată deșertăciunea;Bucură-te, cel ce vedeai atotputernicia lui Dumnezeu în cele create;Bucură-te, că pământul și cerul ți-au fost cea dintâi carte;Bucură-te, evlavios închinător și cinstitor de cele sfinte;Bucură-te, împlinitor al faptelor bune cu râvnă fierbinte;Bucură-te, Sfinte Părinte Liviu Galaction, învățător al Adevărului! Condacul 2 În școală crescând alături de părintele și dascălul tău, dar al lui Dumnezeu și iubitor de cele sfinte te-ai făcut, îndrăgind mereu pe Hristos-Cuvântul și Întruparea Lui; de aceea din pruncie ai învățat să-I cânți: Aliluia! Icosul 2 Spre izvorul vechii școli românești te-ai îndreptat unde, în ctitoria șaguniană, ai învățat ca, în Duh și în Adevăr, să te închini Tatălui ceresc și să te pregătești a crește ca un sfânt lăcaș Treimii, avânt pildă viața Sfântului Nicolae. Deci, înțelegând acestea, te lăudăm și îți cântăm:Bucură-te, cel ce întru toată știința ai propășit;Bucură-te, cel ce, prin aceasta, conștiința ți-ai întărit;Bucură-te, că râvna ta cale de sfințire a fost tuturor;Bucură-te, cel ce pe toate le-ai plinit cu mult spor;Bucură-te, cel ce în toată învățătura pe Domnul L-ai descoperit;Bucură-te, cel ce de înălțimile munților te-ai îndrăgostit;Bucură-te, cel ce ai urcat și pe munții faptelor bune;Bucură-te, cel ce multora te-ai arătat a fi o minune;Bucură-te, cel ce iscusință folositoare ai câștigat;Bucură-te, că râvna, ascultarea și stăruința te-au bucurat;Bucură-te, cel ce părinților tăi le-ai fost supus;Bucură-te, neîncetat doritor al celor de sus;Bucură-te, Sfinte Părinte Liviu Galaction, învățător al Adevărului! Condacul 3 Înălțându-ți ochii spre munți, adesea priveai spre cer, covârșit, crezând și știind că acolo sus din veci Cuvântul este sălășluit, iar când răgazul muncii pe ogor îți lăsa o clipă pentru nori, urcai cu mintea spre Hristos; și-n flori, și-n brazi, și-n peșteri Îl căutai strigând și cântând Lui: Aliluia! Icosul 3 Munții cei înalți te apărau și te chemau spre înalt, iar tu, Părinte de Dumnezeu insuflate, urmând cărările cerurilor, căutai pustnicia vrednicilor strămoși, zidiți pe Piatra credinței, Hristos, și împreună cu ei fiind acum preaslăvit, îți cântăm unele ca acestea:Bucură-te, minte cucerită de înălțimile cerului;Bucură-te, inimă curată păzită cu acrivia străjerului;Bucură-te, auz binecuvântat, ce îmbrățișezi murmur de izvoare; Bucură-te, minte veghetoare, spre cele de sus călătoare;Bucură-te, prunc creștin devenit tânăr plin de credință;Bucură-te, cel ce ai căutat Pâinea cea spre ființă; Bucură-te, cerb însetat după izvorul apei cerești;Bucură-te, smerit ascultător al învățăturilor părintești;Bucură-te, cuget luminat de lucrarea iubitoare a Cuvântului;Bucură-te, simțire înflăcărată de adierea veșnică a Duhului;Bucură-te, fiu al neamului românesc din vatra șaguniană;Bucură-te, ucenic sârguincios al dascălilor din școala sibiană;Bucură-te, Sfinte Părinte Liviu Galaction, învățător al Adevărului! Condacul 4 Școala andreiană te-a zidit în Cuvânt, plăsmuindu-te ca om după chip doritor de asemănare care, privind în zare, căuta să adune în inima sa toată virtutea lucrătoare, spre a se pune în slujirea aproapelui și a-I cânta lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia! Icosul 4 Nebunia dezlănțuită a războiului se răspândea prin țări și printre popoare, dar tu, cu luminată înțelepciune, ai pășit pe calea zidirii teologice. Acolo, auzind sfatul părintesc al ierarhului tău, l-ai urmat fără șovăire, iar noi, văzând credința ta cea tare, îți cântăm unele ca acestea:Bucură-te, cel ce, în viață, de Duhul Sfânt ai fost călăuzit;Bucură-te, ucenic sârguincios ajuns dascăl iscusit;Bucură-te, alungător al plăcerilor de suflet ucigătoare;Bucură-te, căutător al fericirii nepieritoare;Bucură-te, cuget cucerit de Cuvântul și de cele sfinte cuvântător;Bucură-te, învățător, spre culmile veșniciei îndemnător;Bucură-te, că sfatul dascălilor tăi te-a îndreptat spre desăvârșire;Bucură-te, cel ce ai înțeles preoția ca veșnică slujire;Bucură-te, râvnitor spre descoperirea tainelor celor minunate;Bucură-te, minte luminată și crescută în adevărul celor revelate;Bucură-te, învățăcel al luminatei teologii cernăuțene;Bucură-te, luminător al tinerimii clujene;Bucură-te, Sfinte Părinte Liviu Galaction, învățător al Adevărului! Condacul 5 Teologia, ca cetate de scăpare din a lumii rătăcire, ți-a fost pisc înalt pe care te-a suit pe treptele cunoașterii celei adevărate, din care îngerii și oamenii adună poruncile aducătoare de fericire și Îi aduc lui Dumnezeu slăvire prin cântarea neîncetată: Aliluia! Icosul 5 De la dascălii tăi grăitori de Dumnezeu, ai adunat duhovnicească ascultare și învățătura cea din Scripturi, spre a-i povățui pe cei ce caută a viețui în dreapta credință; pentru aceasta, cu recunoștință, îți cântăm:Bucură-te, vajnic urmaș al iscusitului învățător Nicolae;Bucură-te, iubitor de semeni, care aveai pildă dragostea mamei tale;Bucură-te, slujitor al Euharistiei, care adapă, hrănește și curățește;Bucură-te, închinător al Treimii, Care viață ne dăruiește;Bucură-te, chip al dârzeniei și al dăruirii;Bucură-te, vlăstar crescut pe temelia iubirii;Bucură-te, vrednic liturghisitor la dumnezeiescul altar;Bucură-te, stâlp neclintit de bântuielile lui Veliar;Bucură-te, suflet căutător, aflător și vestitor al adevărului;Bucură-te, chip de apostol și icoană a curajului;Bucură-te, conștiință trează și liberă de păcat;Bucură-te, mărturisitor al biruinței lui Hristos înviat;Bucură-te, Sfinte Părinte Liviu Galaction, învățător al Adevărului! Condacul 6 Învățat fiind a-L descoperi pe Domnul și Ziditorul în toate cele create, ca și în Scripturi, te-ai ferit de căile rătăcirii și te-ai făcut de propovăduitor lumii, îndemnând și chemând: „Vino și vezi! L-am găsit pe Domnul!” Pentru aceasta, ai voit ca toți împreună cu tine să-L caute, cântând: Aliluia. Icosul 6 Cu sudori și lacrimi de pocăință udându-ți trupul tău cel neputincios, ți-ai pregătit inima ca lăcaș vrednic și te-ai umplut, ca un cer, de roua harului. Pentru aceasta noi, văzând nevoințele tale, îi aducem lui Dumnezeu dar de tămâie din rugă, iar
Rugăciunea Sfântului Patriarh Tihon pentru fraţii noştri prigoniţi
Doamne Atotmilostive, Dumnezeul puterilor! Din adâncul sufletului cu smerenie strig către Tine: cu puterea Crucii Tale potoleşte înverşunarea celor ce urăsc şi hulesc Numele Tău Cel Sfânt, pângăresc şi nimicesc sfinţenia lăcaşurilor Tale, prigonindu-i cu sălbăticie pe fiii credincioşi ai Sfintei Tale Biserici. Tuturor celor ce pătimesc pentru mărturisirea adevăratei credinţe trimite-le în Numele Tău pe Sfinţii Tăi Îngeri, ca să-i întărească pe cei credincioşi Ţie întru purtarea jugului Tău celui bun, sub acoperământul şi mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a tuturor sfinţilor Tăi. Milostive Doamne! Cu inima zdrobită şi cu lacrimi ne rugăm Ţie, caută la plânsul, tânguirea şi rugile tuturor dreptcredincioşilor creştini pătimind de năpăstuirea vrăjmaşilor Tăi. Şi mai presus de toate întăreşte, Doamne, cu tăria Duhului Tău pe păstorii Tăi, ca să slujească cu dârzenie, în singurătate, chiar până la moarte turma Ta. Iar pe toţi cei ce pentru Tine au primit sfârşit mucenicesc, învredniceşte-i să împărăţească cu sfinţii Tăi în slava Ta cea veşnică. Tu, Doamne, Cel ce pe Cruce Te-ai rugat pentru cei ce Te răstigneau şi în ultimul ceas ai primit pocăinţa tâlharului, nu-i pierde pe cei ce s-au lepădat, au hulit şi au asuprit Sfânta Credinţă şi Sfânta Ta Biserică, ci, de este cu putinţă, dăruieşte-le lor bucuria de a Te cunoaşte pe Tine, Dragostea şi înţelepciunea cea Dumnezeiască, şi să-şi sfârşească zilele în pocăinţă adevărată. Către Tine, Doamne, nădăjduim şi nu ne vom ruşina în veac, căci Tu eşti apărarea noastră, ajutorul şi biruinţa care a biruit lumea, lumina mai presus de orice lumină, bucuria mai presus de orice bucurie, nădejdea mai presus de orice nădejde, adevărata viaţă şi mântuire veşnică, şi Ţie Celui în Treime închinat, slavă îţi înălţăm, acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Acatist la Icoana Maicii Domnului „a Semnului” (a Rădăcinii din Kursk, Novgorod)
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Vestit-a prorocul Isaia că tu, Fecioară, vei lua în pântece și vei naște pe Fiul lui Dumnezeu, pe cel Care a slobozit lumea din pântecele iadului și a răsărit semnul mântuirii tuturor celor care strigă ție: Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Icosul 1 Cetatea Novgorodului ai izbăvit din cumplita primejdie, plecându-te spre rugăciunile fierbinți ale poporului necăjit, iar acum ascultă nevrednicele noastre rugăciuni, ale celor care cântăm ție așa:Bucură-te, apărătoarea Novgorodului;Bucură-te, poartă de mântuire;Bucură-te, scara pocăinței;Bucură-te, scut împotriva vrăjmașilor;Bucură-te, primitoarea lacrimilor de pocăință;Bucură-te, pavăză celor tulburați;Bucură-te, cărarea mântuirii;Bucură-te, slava credincioșilor;Bucură-te, surpătoarea tulburărilor;Bucură-te, păzitoarea cetății inimilor;Bucură-te, pacea celor neputincioși;Bucură-te, muntele sfințeniei;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 2-lea Sfântul episcop Ioan a căzut înaintea ta cu lacrimi fierbinți, cerând izbăvire poporului din mâinile vrăjmașilor, cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Arhiereul cetății Novgorod, Sfântul Ioan, a așezat pe zidurile cetății icoana ta, cerând mântuire și izbăvire poporului din primejdia vrăjmașilor și cântând ție așa:Bucură-te, nădejdea noastră;Bucură-te, apărătoare a cetății;Bucură-te, izbăvitoare din primejdii;Bucură-te, odihna inimilor noastre;Bucură-te, ascultătoare a rugăciunilor;Bucură-te, carte a mântuirii;Bucură-te, oglinda veșniciei;Bucură-te, icoana înțelepciunii;Bucură-te, floarea fecioriei;Bucură-te, pecetea izbăvirii;Bucură-te, cununa celor mântuiți;Bucură-te, apărătoarea drept credincioșilor;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 3-lea Ploaie de săgeți s-a trimis asupra cetății Novgorodului, dar cu ploaia rugăciunii tale ai stins toată primejdia, primind de la cei drept-credincioși cântarea: Aliluia! Icosul al 3-lea O săgeată a atins sfânta ta icoană, fericită, dar chipul ți l-ai întors către poporul bine credincios, care aștepta cu nădejde ajutorul tău, cu glasul inimilor cântând:Bucură-te, că ți-ai întors spre noi chipul;Bucură-te, că ne trimiți ajutorul tău pururea;Bucură-te, cetate a Împăratului ceresc;Bucură-te, rază a înțelepciunii cerești;Bucură-te, ridicarea din prăpastia primejdiei;Bucură-te, lumina mântuirii oamenilor;Bucură-te, ridicarea celor căzuți;Bucură-te, săgeată a rugăciunii de foc;Bucură-te, cununa sfințeniei;Bucură-te, palat al slavei lui Hristos;Bucură-te, alungarea vrăjmașilor noștri;Bucură-te, biruitoarea celor mândri;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 4-lea Semnele pătimirii tale pururea nouă le arăți, ca să întărim în răbdarea necazurilor Crucii noastre și să cântăm cu mulțumire Ziditorului a toate: Aliluia! Icosul al 4-lea Cu curgerea rugăciunii tale oprește curgerea patimilor noastre, ca izbăvindu-ne de ocara nerodirii duhovnicești să aducem ție cântare de bucurie:Bucură-te, acoperământul celor necăjiți;Bucură-te, râu pururea curgător al milei;Bucură-te, odihna celor împovărați cu fărădelegi;Bucură-te, limanul cel preadorit al pustnicilor;Bucură-te, dulce auzire a rugătorilor;Bucură-te, pod al unirii cu Dumnezeu;Bucură-te, făclie nestinsă a pătimirii pentru durerea lumii;Bucură-te, semn al mântuirii celor deznădăjduiți;Bucură-te, surpătoarea vrăjmașilor nevăzuți;Bucură-te, semnul binecuvântat al pocăinței;Bucură-te, oglindă a vieții celei luminate;Bucură-te, veselia iubitorilor de rugăciune;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 5-lea Din mare primejdie ai izbăvit cetatea Novgorodului, pe care și astăzi o păzește, iar pe noi toți întru pocăință ne păzește, ca să strigăm Domnului: Aliluia! Icosul al 5-lea Pe tine te laudă toată suflarea, căci ai născut lumii cu trup pe Fiul tatălui și zidul vrăjmășiei ai dărâmat, aducând bucuria mântuirii tuturor celor care cântă cu credință:Bucură-te, cântarea heruvimilor;Bucură-te, lumina Ortodocșilor;Bucură-te, porumbița iubitoare de pace;Bucură-te, semnul mântuirii oamenilor;Bucură-te, limanul binecuvântat al tăcerii;Bucură-te, crinul cel neveștejit al fecioriei;Bucură-te, bucuria nețărmuită a maicilor;Bucură-te, oglinda desăvârșirii;Bucură-te, scara înțelepciunii;Bucură-te, poarta mântuirii;Bucură-te, corabia rugăciunii;Bucură-te, povățuitoarea monahilor;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 6-lea La lumina poruncilor Fiului tău îndreptează-ne pe noi, Preacurată, ceea ce ai adus în lume pe Soarele dreptății, Căruia cetele îngerești Îi aduc razele cântărilor de: Aliluia! Icosul al 6-lea Cu curgerile lacrimilor tale pentru păcatele oamenilor, Preacurată, spală și nevrednicia sufletelor noastre și ne înnoiește haina sufletului prin pocăință, ca să aducem cu lacrimi cântări de mulțumire ca acestea:Bucură-te, izvor de mângâiere;Bucură-te, belșug al pocăinței;Bucură-te, încununarea drepților;Bucură-te, scăparea păcătoșilor;Bucură-te, ocean de milostivire;Bucură-te, stâlpul îndurărilor;Bucură-te, ridicarea celor neputincioși;Bucură-te, limanul bucuriei cerești;Bucură-te, cântarea rugătorilor;Bucură-te, slava Ierarhilor;Bucură-te, comoara preoților;Bucură-te, liniștea pruncilor;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 7-lea Privirea ta înlăcrimată ai întors spre poporul înfricoșat de mânia năvălitorilor, arătând iubirea ta de maică și primind rugăciunile celor care cântau: Aliluia! Icosul al 7-lea Lacrimile tale au curs pentru poporul necăjit și s-au vărsat pe veșmintele episcopului, care foarte s-a minunat de revărsarea milostivirii tale, cu frică strigând:Bucură-te, adânc al milostivirii;Bucură-te, mare a pocăinței;Bucură-te, că stingi cu lacrimile tale văpaia ispitelor;Bucură-te, ploaie a îndurărilor;Bucură-te, căci cu lacrimi ai stins primejdia;Bucură-te, casă a sfințeniei;Bucură-te, risipirea vrăjmașilor;Bucură-te, că înlături cumplitele primejdii;Bucură-te, izvor al minunilor;Bucură-te, odihna celor tulburați;Bucură-te, vasul sfințeniei neapropiate;Bucură-te, zid nebiruit al păcii;Bucură-te, grabnică scăpare din primejdii;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 8-lea Pe vrăjmașii cetății Novgorodului i-ai alungat cu fulgerele rugăciunii tale, iar acum pe vrăjmașii noștri nevăzuți îi izgonește cu sabia de foc a rugăciunilor tale, ca să cântăm Domnului cu mulțumire: Aliluia! Icosul al 8-lea Cetatea Novgorodului o ai păzit de arderea focului și sufletele celor ce te cinstesc pe tine le păzești de focul cel veșnic, cu roua pocăinței stingând focul patimilor celor care te cinstesc pe tine așa:Bucură-te, izbăvitoare de primejdia focului;Bucură-te, păzitoare tare a cetății Novgorodului;Bucură-te, risipitoarea necazurilor;Bucură-te, ploaie a milostivirii negrăite;Bucură-te, scut nebiruit al mântuirii;Bucură-te, înfricoșarea tiranilor;Bucură-te, ocrotitoarea pruncilor;Bucură-te, lumina bucuriei noastre;Bucură-te, dulceața maicilor;Bucură-te, mireasma fecioarelor;Bucură-te, muntele fericirilor;Bucură-te, primăvara Raiului;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 9-lea Către tine întindem mâinile la rugăciune, așteptând ridicarea din robia patimilor, pe care le nimicește cu fulgerul rugăciunii tale de la cei care cântă cu credință: Aliluia! Icosul al 9-lea Ritorii cei mult grăitori nu se pricep a lăuda minunile tale, Maică, cele lucrate spre apărarea poporului binecredincios, însă noi cu dragoste împletim ție cununi de cântări ca acestea:Bucură-te, lauda monahilor;Bucură-te, îngrădirea pustnicilor;Bucură-te, semnul mântuirii oamenilor;Bucură-te, vasul fecioriei;Bucură-te, slava ierarhilor;Bucură-te, cununa preoților;Bucură-te, oglinda îngerilor;Bucură-te, turnul biruinței;Bucură-te, stingerea văpăii patimilor;Bucură-te, floarea darurilor;Bucură-te, comoara mântuirii;Bucură-te, odihna tatălui;Bucură-te, Maica Domnului, cea a semnului, pecetea mântuirii noastre! Condacul al 10-lea Paharul durerilor ai băut la răstignirea Fiului tău, iar acum îndulcești necazurile noastre, ale celor care bem paharul pătimirii spre curățire de păcate, strigând: Aliluia! Icosul al 10-lea Pe cel Care moarte a gustat, ca să ne scoată pe
Rugăciune către Maica Domnului în cinstea icoanei Sale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”
O, Apărătoare a neamului creştinesc, Maica Celui ce ţine toate cu dreapta Sa, a lui Hristos Dumnezeul nostru! Revarsă asupra noastră milele şi darurile Lui ca să nu ne înfricoşăm noi de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, că celor ce nădăjduiesc spre Tine ai zis: „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Păzeşte adevărata şi sfânta noastră Dreptmăritoare Biserică şi locaşul acesta de dezbinări şi eresuri şi pune început de pocăinţă poporului nostru. Întoarce ţara noastră pe calea de Domnul dăruită a credinţei nevătamate, ca să se umple de tămâia rugăciunilor şi să înflorească precum crinul; ca să trăim în bunăcuviinţă şi curăţenie, păziţi de Tine fiind întotdeauna de ispitirile lui antihrist, de venirea asupra noastră a altor neamuri, de războiul cel dintre noi, de cutremur, de foc, de foame şi de molimă; de moarte năprasnică, de robiile şi dezbinările din familie; viaţa călugărească o întăreşte şi ne mântuieşte pre noi, Preacurată, că spre Tine nădăjduim după cuvântul Tău: „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Roagă-Te pentru noi, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Domnului Dumnezeului nostru, Celui ce ne miluieşte şi ne mântuieşte pre noi ca să nu ne lipsească pre noi de apărare şi să ne învrednicească a fi părtaşi Împărăţiei Sale, precum El Însuşi a zis: „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Că Lui i se cuvine toată slava, stăpânirea, cinstea şi închinăciunea – Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfintei Cruci
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Icos 1 Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii;Bucură-te, slava Bisericii;Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;Bucură-te, că luminezi marginile lumii;Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;Bucură-te, pahar plin de curată băutură;Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 2 Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia! Icos 2 Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa:Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată;Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților;Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 3 Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o. Înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia! Icos 3 Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii;Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții;Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos;Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic;Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților;Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor;Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței;Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 4 Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia! Icos 4 În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis:Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat;Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei;Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului;Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți;Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești;Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor;Bucură-te, lauda credincioșilor;Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;Bucură-te, prin care a răsărit Darul;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 5 Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia! Icos 5 Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea:Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor;Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști;Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști;Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor;Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți;Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți;Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos;Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 6 Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia! Icos 6 Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa:Bucură-te, învierea celor omorâți;Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului;Bucură-te, câștigarea desfătării raiului;Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană;Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat;Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire;Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă;Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul;Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o;Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor;Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor! Condac 7 Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia! Icos 7 Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte:Bucură-te, ridicarea celor căzuți;Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești;Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos;Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii;Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit;Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor;Bucură-te, apărare tare a cetății;Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;Bucură-te, a greșiților osândire;Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea
Rugăciunea de fiecare zi a Sfinților Stareți de la Optina
Doamne, dă-mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce-mi va aduce ziua care începe. Dă-mi să mă predau cu totul voii Tale sfinte. În fiecare ceas al acestei zile povățuiește-mă în toate și ajută-mă. Chiar dacă aș primi necazuri și nenorociri în timpul zilei, învață-mă să le primesc cu sufletul liniștit și cu credință tare, că în toate este voia Ta cea sfântă. În toate faptele și cuvintele mele, Tu călăuzește-mi gândurile și simțămintele. În toate întâmplările neașteptate, nu mă lăsa să uit că totul vine de la Tine. Învață-mă să fiu deschis și înțelept cu toți frații mei, pe nimeni amărând, pe nimeni întristând. Doamne, dă-mi puterea să port osteneala zilei de astăzi și toate întâmplările din vremea ei. Călăuzește-mi voia și învață-mă să mă rog, să nădăjduiesc, să cred, să iubesc, să rabd și să iert. Amin.
Acatistul Sfântului Cuvios Ioan Casian
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pentru iubirea desăvârșită viața cea stricăcioasă lăsând, pe de-a-ntregul te-ai adus lui Hristos Cel dorit. Căci arvuna Duhului luând, ai întărit Biserica întru dragostea Preasfintei Treimi și chipul vieții monahicești ca o flacără l-ai răspândit să lumineze marginile lumii. Pentru aceasta te lăudăm pe tine și cu mulțumire cântăm: Bucură-te, Cuvioase Ioan Casian, mlădiță de mult preț a neamului românesc! Icosul 1 Din Dobrogea și neamul străromân moștenirea pământească ai luat, și învățătură aleasă la școlile timpului dobândind te-ai aprins de dorirea dumnezeiască. Drept aceea toate lăsând, ai urmat lui Hristos împreună cu prietenul tău Gherman. Așa ai ajuns călugăr într-o mănăstire din Betleem, știința duhovnicească în lucrarea vieții de obște deprinzând. Pentru aceasta după cuviință îți strigăm:Bucură-te, dorire după Hristos;Bucură-te, cugetare învăpăiată de har;Bucură-te, agonisire a aurului Scripturii;Bucură-te, păzire a curăției inimii;Bucură-te, însetare după lumina sfințeniei;Bucură-te, închinătorule în duh și adevăr;Bucură-te, nădejde a înfierii dumnezeiești;Bucură-te, simțire a tainei peste fire;Bucură-te, dragoste apostolică și rai al smereniei;Bucură-te, minte mișcată de suflarea Duhului Sfânt;Bucură-te, suflet și trup făcute cer nou și pământ nou;Bucură-te, isihie, liturghisire neîncetată;Bucură-te, Cuvioase Ioan Casian, mlădiță de mult preț a neamului românesc! Condacul al 2-lea Cu râvnă sfântă ai plecat împreună cu Gherman în sihăstriile Egiptului în căutarea sfinților pustnici. Și împărtășindu-vă de taina vieții lor ascunse cu Hristos în Dumnezeu, ați păzit cuvintele lor în inimă, cu bucurie cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Moștenire sfântă ne-ai lăsat, Părinte Ioane, celor încercați de multe dureri, lipsuri și ispite, în „Așezămintele” și „Convorbirile duhovnicești”. Așa ne-ai învățat să murim păcatului, ca Domnul să ne fie lumina și viața și bucuria veșnică. Pentru aceasta îți cântăm:Bucură-te, pâine a smereniei și vin al iubirii de Dumnezeu;Bucură-te, dar adus pe altarul cel mai presus de ceruri;Bucură-te, zugrav iscusit al dragostei Sfintei Treimi;Bucură-te, tâlcuitor al purtării de grijă dumnezeiești;Bucură-te, călăuză de la iadul deznădejdii la raiul smereniei;Bucură-te, chip luminat de prezența lui Hristos;Bucură-te, carte vie în care se scriu cuvintele Duhului;Bucură-te, memorie făcută pământ de rai;Bucură-te, chivot al voii dumnezeiești;Bucură-te, voire închinată la hotarul veșniciei;Bucură-te, locaș însuflețit al vederii lui Dumnezeu;Bucură-te, conștiință a chipului lui Dumnezeu;Bucură-te, Cuvioase Ioan Casian, mlădiță de mult preț a neamului românesc! Condacul al 3-lea De la Avva Pafnutie ai învățat a face loc în vasul pământesc slavei Sfintei Treimi prin întreită renunțare: la bunurile și măririle lumești, la obiceiurile, patimile și atracțiile vechi ale trupului și sufletului și la toate cele trecătoare. Și astfel jertfă vie aducându-te, cântai cu bucurie: Aliluia! Icosul al 3-lea La sfatul Avvei Iosif, șapte ani ai rămas în Egipt, împreună cu Gherman, culegând de la sfinții nevoitori roadele Pomului vieții. Apoi ați ajuns în pustia Sketică, unde cerul și pământul sărbătoreau pregustarea întâlnirii celei de la hotarul veșniciei.Bucură-te, brațe libere de griji și dobândiri trecătoare;Bucură-te, brațe întinse pe crucea dragostei;Bucură-te, brațe deschise spre a îmbrățișa necuprinsul;Bucură-te, brațe ce cuprind lumea și o aduc lui Dumnezeu;Bucură-te, vas al comorilor pustiei;Bucură-te, vas al moștenirii sfinte;Bucură-te, loc al păcii;Bucură-te, icoană vie, vedere din locul lui Dumnezeu;Bucură-te, trup purtat de suflet;Bucură-te, suflet purtat de harul lui Dumnezeu;Bucură-te, pământ urcat la cer;Bucură-te, cer întrupat;Bucură-te, Cuvioase Ioan Casian, mlădiță de mult preț a neamului românesc! Condacul al 4-lea Din pricina învinuirilor nedrepte la care erau supuși monahii din Egipt, ați părăsit locul pustniciei și ați plecat la Constantinopol, la Sfântul Ioan Gură de Aur. De la el ai primit harul slujirii diaconești și lângă el ai sporit în cuvânt și în har, în lucrare și în isihie. Iar după exilul lui ai ajuns la Roma împreună cu Gherman, spre a vesti pătimirile părintelui celui de Dumnezeu insuflat al Bisericii, împreună cu care în duh neîncetat cântați: Aliluia! Icosul al 4-lea Mare a fost dragostea ta pentru dumnezeiescul Părinte, în mâinile Căruia te-ai adus ca o prescură lui Hristos. Așa te-ai încredințat lui Dumnezeu, învățând pătimirea de bunăvoie pentru dragostea Lui și iubirea de vrăjmași, pentru care, minunându-ne, îți cântăm:Bucură-te, primire a cuvântului din gura cea cu totul de aur;Bucură-te, ucenic crescut prin har la măsura de fiu;Bucură-te, fiu îmbrăcat în slava părintelui tău;Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu născut în Duhul;Bucură-te, urmare a părintelui tău în adâncurile tainei dumnezeiești;Bucură-te, urmare a lui în adâncurile suferinței;Bucură-te, urmare a lui în slava învierii;Bucură-te, creștere în Trupul lui Hristos la măsura desăvârșirii;Bucură-te, rod al Liturghiei dumnezeiești;Bucură-te, ascultare mișcată de nădejde, credință și iubire;Bucură-te, deprindere a lucrării teandrice;Bucură-te, conștiință mărturisitoare a peceții dumnezeiești;Bucură-te, Cuvioase Ioan Casian, mlădiță de mult preț a neamului românesc! Condacul al 5-lea Harul liturghisirii preoțești l-ai îmbrăcat la Roma, după care ai revărsat în cuprinsul Galiei izvoarele vii și bogăția darurilor pustiei. Pe toate le-ai rânduit cu dreaptă socoteală după firea și puterea celor ce primeau, treptele nevoinței și contemplării săpând spre suirea neînșelată la măsura desăvârșirii. Iar cei ce luau de la tine cu credință leacurile duhovnicești și urmau căile vindecării de păcate cu mulțumire strigau: Aliluia! Icosul al 5-lea Plecând din inima neamului și pământului românesc, drumul tău a unit ca o cruce de taină Răsăritul și Apusul Bisericii dreptslăvitoare, spre slava Sfintei Treimi. Așa pretutindeni ai împărțit cu bună pricepere comorile pustniciei, întărind pe toți în conștiința menirii de taină a asemănării dumnezeiești. Pentru aceasta îți strigăm:Bucură-te, surpătorule al celor opt patimi de căpătâi;Bucură-te, sfărâmare a zăvoarelor păcatului;Bucură-te, privire ce spulberă negrele întunecimi;Bucură-te, pajiște împodobită cu florile științei;Bucură-te, minte văzătoare prin ocheanul inimii;Bucură-te, inimă văzătoare prin lumina Duhului;Bucură-te, rodire a Împărăției prin adâncă răbdare;Bucură-te, dobândire a Duhului prin înfrânare;Bucură-te, înălțare peste tulburările patimii prin umilință;Bucură-te, dobândire a harului prin milostivire;Bucură-te, priveghere întru cunoștința prezenței lui Hristos;Bucură-te, tăcere lucrătoare a cuvântului dumnezeiesc;Bucură-te, Cuvioase Ioan Casian, mlădiță de mult preț a neamului românesc! Condacul al 6-lea Mare este ajutorul tău, Sfinte, către noi, cei loviți de tot felul de ispite și necazuri, care te chemăm cu credință și urmăm călăuzirile tale de Dumnezeu insuflate. Și cu toate că suntem nevrednici, cu mijlocirile tale îndrăznim să întoarcem prin pocăință viața noastră spre Hristos, Răsăritul cel de Sus și Izvorul milostivirii, cântând împreună cu tine: Aliluia! Icosul al 6-lea Greu
Acatistul celui între sfinți, Părintele nostru Rafail, Episcop de Brooklyn, „Păstorul cel bun al oilor pierdute în America”
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 O, Sfinte Părinte, chemat fiind din pământul tău natal pe țărmurile îndepărtate ale Lumii celei Noi, ți-ai luat crucea și L-ai urmat pe Hristos. Prin urmare, ca unuia ce s-a răstignit pe sine pentru turma sa, ca unui păzitor și apărător al nostru, îți strigăm neîncetat: Bucură-te, Părinte Rafail, păstorul cel bun al oilor pierdute în America. Icosul 1 O, Sfinte Părinte Rafail, viața ți-ai început-o în pribegie. Fiu al unor părinți dreptcredincioși evlavioși, urmaș al Sfântului Sfințit Muncenic Iosif, nici măcar în pântecele maicii tale nu ai aflat odihnă. Astfel viața ta de peregrinări a fost tainic prorocită. Ales ai fost să aduci lumina Sfintei Ortodoxii turmei lui Hristos împrăștiate în Lumea Nouă, care împreună cu noi te cinstește cu aceste cuvinte de laudă:Bucură-te, că asemenea Stăpânului tău, te-ai născut într-un oraș străin;Bucură-te, cel ce ai primit numele marelui arhanghel;Bucură-te, cel ce ai spus: „Omul a uneltit răul împotriva mea, dar Dumnezeu l-a întors în bine”;Bucură-te, cel ce ai fost uns cu sângele mucenicilor;Bucură-te, cel ce ai străbătut lumea slujindu-i pe credincioși;Bucură-te, cel ce i-ai călăuzit pe toți oamenii la închinarea Sfintei Treimi;Bucură-te, Părinte Rafail, păstorul cel bun al oilor pierdute în America! Condacul al 2-lea Râvnitor învățăcel, din tinerețe te-ai nevoit pentru a dobândi cunoștiința adevărului. Strălucind în învățătură, nu ai deznădăjduit când tatăl tău, din cauza sărăciei, nu a mai putut să te țină la școală. Ci întorcându-te spre rugăciune și pavăza Sfântului Arhanghel, neîncetat ai cântat: Aliluia! Icosul al 2-lea Auzind Dumnezeu rugăciunile și suspinele tale fierbinți, ți-a ridicat sprijinitor din lumea care a mijlocit înaintea patriarhului ca să te primească învățăcel. Așadar, ca unuia ce mult te-ai smerit, dar ai fost înălțat de mâna lui Dumnezeu, cu bucurie îți strigăm:Bucură-te, că în sărăcie ai învățat adevărata smerenie;Bucură-te, că, în necazuri fiind, te-ai îndreptat spre Sprijinitorul tău ceresc;Bucură-te, că ai fost înălțat pentru a devenit păstor al turmei cuvântătoare a lui Hristos;Bucură-te, că, după ce ai fost înălțat, te-ai smerit căutând oaia cea pierdută;Bucură-te, alinare celor necăjiți;Bucură-te, apărător al celor asupriți;Bucură-te, Părinte Rafail, păstorul cel bun al oilor pierdute în America! Condacul al 3-lea Iubind învățătura, sufletul tău blând a fost hrănit cu bogățiile teologiei patristice. Cercetând adâncimile Sfintei Scripturi, ai fost învățat de Duhul Sfânt. Vrednic propovăduitor al Sfintei Evanghelii te-ai arătat, învățându-ne pe toți a cânta: Aliluia! Icosul al 3-lea Cuvintele Apostolului care a fost botezat în orașul părinților tăi răsunau în urechile tale: „Cum vor crede în Acela de Care n-au auzit? Și cum vor auzi, fără propovăduitor?”. Nu ți-ai putut uita patria și poporul tău împrăștiat prin lume, ci ți-ai înălțat glasul, luminându-i cu lumina adevărului creștinesc. Învățat prin cuvintele taele și înțelepțit prin pilda ta, credincioșii cu recunoștiință prăznuiesc pomenirea ta și cântă:Bucură-te, că ai strălucit în învățătură și prin aceasta i-ai uimit pe înțelepții acestei lumi;Bucură-te, că te-ai mâhnit din pricina necunoștiinței oamenilor;Bucură-te, că i-ai învățat cu ortodoxă învățătură pe cei care căutau mântuirea;Bucură-te că nu ai necinstit această învățătură prin chipul viețuirii;Bucură-te, că ai fost răbdător și blând cu cei slabi și suferinzi;Bucură-te, că asemenea Stăpânului ai fost neclintit cu cei îndărătnici;Bucură-te, Părinte Rafail, păstorul cel bun al oilor pierdute în America! Condacul al 4-lea Dorind să te îmbogățești în cunoașterea Scripturii și a Sfinților Părinți, ai plecat spre tărâmul Rusiei pentru a-ți spori învățătura în acest ținut. Precum Apostolul Andrei, în timp ce călătoreai spre străvechea cetate a Kievului, ai strigat: Aliluia! Icosul al 4-lea Harul preoției primind, ai fost numit întâistătător al Metocului antiohian din Moscova. Văzând în aceasta purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ai primit această cinste ca pe un prilej de a face bine altora. Fără a te gândi vreodată la sineți, ci mereu la poporul tău, pe mulți i-ai adus din Siria în Rusia pentru a primi cunoștiința teologiei. Pentru aceasta, credincioșii se bucură și cu dreptate îți cinstesc nevoințele, mărindu-te astfel:Bucură-te, că ai lepădat toată grija pentru tine;Bucură-te, că nu te-ai îngrijorat decât pentru ceilalți;Bucură-te, că în dar ai primit și în dar ai dat;Bucură-te, că ai născut numeroși fii Bisericii lui Hristos;Bucură-te, apărător al celor săraci;Bucură-te, cel ce ești liman văduvelor și orfanilor în necazul lor;Bucură-te, Părinte Rafail, păstorul cel bun al oilor pierdute în America! Condacul al 5-lea Auzind de nevoințele și dragostea ta pentru poporul tău, fiii Antiohiei aflați în America ți-au scris, rugându-te să vii în Lumea Nouă ca să-i păstorești în locul de pribegie. Ca pe o dumnezeiască chemare ai primit cuvintele lor, știind că sunt împrăștiați și lipsiți de duhovniceasca mângâiere. Călătorind, așadar, de la Răsărit la Apus, te-ai vărsat în de-viață-dădătoarele rugăciuni ale Bisericii și, prin aceastea, ai aflat călăuzire și insuflare pentru a aduna oile pierdute le care ai fost trimis, neîncetat cântând: Aliluia! Icosul al 5-lea După sosirea ta, te-ai dăruit slujirii ce ți-a fost încredințată, întemeind un sfânt locaș unde să aduci rugăciuni pentru poporul tău. Întreaga biserică ai împodobit-o din propria cheltuială, dăruind-o fără vreo răsplată credincioșilor. Împreună cu aceștia, pomenind sfânta ta pildă, Îl slăvim pe Dumnzeu pentru că te-a adus pe acest tărâm și te cinstim cu aceste cuvinte:Bucură-te, că râvna ta a fost întocmai cu cea a Apostolilor;Bucură-te, că stăruința ta în lucrarea cea bună a fost un dar de la Duhul Sfânt;Bucură-te, că ai câștigat înălțimile prin smerenie;Bucură-te, că ai dobândit bogății prin sărăcie;Bucură-te, că ai purtat de grijă celor lipsiți de ajutor;Bucură-te, că ți-ai împărțit averea săracilor;Bucură-te, Părinte Rafail, păstorul cel bun al oilor pierdute în America! Condacul al 6-lea În mijlocul oamenilor trăind, aceștia au fost martori ai viețuirii tale evlavioase, drepte și fără de prihană, îndemnând, alinând și dând fiecăruia sarcini, așa cum un părinte se poartă cu fiii săi. Cu adevărat prin tine cuvântul Evangheliei a venit cu putere și în Duhul Sfânt cu multă încedințare, și astfel mulți au devenit urmași ai tăi și ai Domnului, cântând cu bucurie: Aliluia! Icosul la 6-lea Vești despre mici comunități de creștini ortodocși au
Acatistul Sfântului Cuvios Efrem Katunakiotul
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe al monahilor dreptar și zid nebiruit, pe al creștinilor ajutător și povățuitor, pe Efrem al Katunakiei să-l cinstim, că rugător a fost și ajută în dureri și în nevoi; pentru aceea să-i strigăm toți cu evlavie: Bucură-te, candelă nestinsă a pustiei! Icosul 1 Al îngerilor Făcător și Domnul te-a arătat pom împodobit cu roadele harului cele din ascultare izvorâte, din care și noi voind a gusta, ne minunăm de dragostea ta dumnezeiască și te lăudăm cântând așa:Bucură-te, rod din părinți drept-slăvitori răsărit;Bucură-te, că mlădiță roditoare în Via-Hristos te-ai vădit;Bucură-te, că în ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae te-ai născut;Bucură-te, că numele Bunei Vestiri, Evanghelos, în lume l-ai avut;Bucură-te, că preoția, ca și bunicul tău Nichita, ai luat;Bucură-te, prin care ținutul tău, Teba, s-a binecuvântat;Bucură-te, că monahii, mănăstirile și Tainele Bisericii cinsteai;Bucură-te, că ascultarea de părinți, curăția și rugăciunea de noapte iubeai;Bucură-te, ucenicul părinților aghioriți Efrem și Nichifor cei din patria ta;Bucură-te, cel ce de Praznicul Înălțării Sfintei Cruci ai hotărât a le urma;Bucură-te, că maica ta încredințare în vis pentru calea ce ai ales a aflat;Bucură-te, că mai târziu, amândoi părinții tăi viața monahală au îmbrățișat;Bucură-te, candelă nestinsă a pustiei! Condacul 2 Bărbătește socotind că deșertăciuni sunt toate cele omenești, din tinerețe ai ieșit din lume, viața îngerească dorind. De Praznicul Înălțării Sfintei Cruci luându-ți crucea, te-ai îndreptat spre Sfântul Munte și la Katunakia te-ai așezat, lângă asprul stareț Nichifor, unde în smerenia ocărilor și în împlinirea rucodeliei ai petrecut, lucrarea răbdării și a blândeții agonisind și neîncetat cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 2 Cele înalte voind a le afla, cu iscusință găseai căi de a închina Domnului fiecare ceas la vieții sale. Astfel, osteneala nu ți-a fost trecută cu vederea și lacrimi curățitoare ai primit în dar, pentru care te lăudăm așa:Bucură-te, împlinătorule sârguincios al ascultărilor;Bucură-te, răbdătorule smerit al ocărilor;Bucură-te, ajutătorul celor ce doresc a urma calea Domnului;Bucură-te, surpătorul curselor ispititorului;Bucură-te, că pururea mintea la rugăciune căutai a o sili;Bucură-te, nevoitorule, care lui Dumnezeu voiai toate a-I dărui;Bucură-te, că ai iubit calea nevoințelor;Bucură-te, că ai dobândit darul lacrimilor;Bucură-te, că la tunderea în schimă, numele Efrem ai primit;Bucură-te, că și de harul preoției te-ai învrednicit;Bucură-te, înțeleptule, care râvna tinereții fierbinte o ai lucrat;Bucură-te, noule Efrem care cele înalte ai căutat;Bucură-te, candelă nestinsă a pustiei! Condacul 3 Dobândind lacrimile cele duhovnicești, care ca apa botezului haina sufletului tău o albeau, mângâiere ai aflat la rugăciune, că afară de trup fiind, toată zidirea ai cuprins-o într-o îmbrățișare. Iar după această înaltă stare, te-ai cufundat și mai adânc în smerenie, cântând Ziditorului: Aliluia! Icosul 3 Efrem fericite, viață și har ai simțit în Cuviosul Iosif Isihastul când l-ai întâlnit întâia oară; și ca un fiu încredințându-i gândurile și simțirile inimii tale, dascăl iubit și temut ți l-ai ales. Iar noi, văzând dorirea sufletului de a afla pe Domnul, cu bucurie îți cântăm așa:Bucură-te, al vieții duhovnicești căutător însetat;Bucură-te, părinte care din harul Duhului te-ai adăpat;Bucură-te, că povățuitor cercat în lucrarea minții ai dorit a afla;Bucură-te, că primindu-l de la Dumnezeu, i te-ai dăruit cu toată inima ta;Bucură-te, pildă de urmat pentru cei ce doresc viața duhovnicească;Bucură-te, întărirea celor ce slăbesc în nevoința trupească;Bucură-te, al rugăciunii neîncetate lucrătorule;Bucură-te, al ascultării desăvârșite împlinitorule;Bucură-te, că de arătări cerești te-ai învrednicit;Bucură-te, că harul în inima ta s-a sălășluit;Bucură-te, viteaz ostaș ce firea ți-ai biruit până la moarte;Bucură-te, fiu al ascultării care ți-ai odihnit Părintele în toate;Bucură-te, candelă nestinsă a pustiei! Condacul 4 Fiind împodobit cu harul preoției, prilej ai aflat a sluji în bisericuța Sfântului Ioan Botezătorul de la Schitul Sfântului Vasile, în obștea celui cu viață sfântă, neîntrecutul între dascăli Iosif Isihastul, căruia cuvânt și sfat duhovnicesc i-ai cerut, alipindu-te de el și cântând Domnului cu bucurie: Aliluia! Icosul 4 Gândurile mărturisindu-ți fără ascunzișuri, sporirea duhovnicească din tot sufletul o doreai, uimindu-ți dascălul cu alergarea ta cea bună și cu belșugul harului cel revărsat asupra ta; astfel, fiu duhovnicesc i te-ai făcut, nepărăsind obștea starețului Nichifor, ci răbdând mucenicește asprimea lui, pentru care îți cântăm așa:Bucură-te, ucenic neostenit care spre Domnul cu însuflețire alergai;âBucură-te, că Sfântul Iosif Isihastul toate gândurile îi mărturiseai;Bucură-te, binecuvântat preot care liturghiseai cu dăruire;Bucură-te, că harul Duhului Sfânt lucra întru tine cu sporire;Bucură-te, că adesea de minunate semne de sus te îndulceai;Bucură-te, că știind primejdia înșelării, povățuitorului tău îndată i le descopereai;Bucură-te, ascultător smerit, ce prin Părintele tău scara virtuților ai suit;Bucură-te, ucenic adevărat, care sfințenia dascălului prin ascultarea ta ai adeverit;Bucură-te, că odihnindu-ți starețul, ai luat de la el binecuvântare;Bucură-te, îți cântăm și noi, care ne întărim din viața și din cuvintele tale;Bucură-te, monah cu ale Duhului roade din belșug împodobit;Bucură-te, că nu pentru vrednicia ta, ci pentru a Părintelui tău socoteai a le fi primit;Bucură-te, candelă nestinsă a pustiei! Condacul 5 „Harul se păstrează prin smerenie și prin mulțumirea adusă lui Dumnezeu”, învățai, Părinte Efrem, adeverind cuvântul cu fapta. Și toată viața ta pildă a fost, făcându-te tuturor toate; că dintre virtuți, care a rămas nelucrată? Sau ce povățuiai fără să fi cercat tu mai întâi? Lăudăm nevoințele tale și îți cerem solirile, cântând cu bucurie: Aliluia! Icosul 5 Iubind pe dascălul tău, mult folos și odihnă ai adus și fraților tăi duhovnicești, neluând seama la neputințele tale și cu dragoste jertindu-te pentru ei. Asemenea, și rudeniilor din lume ajutor și mângâiere le-ai adus cu rugăciunile tale, pentru care noi te fericim așa:Bucură-te, solitorule la Domnul pentru cei prin taina nunții însoțiți;Bucură-te, că pentru sora ta și soțul ei te-ai rugat să nu fie despărțiți;Bucură-te, întărirea fraților tăi trupești prin rugăciuni stăruitoare;Bucură-te, că cererile tale suiau la Domnul ca o tămâie binemirositoare;Bucură-te, rugătorule pentru rudenia ta care cu farmece se îndeletnicea:Bucură-te, că ai răbdat certare de la Domnul fiindcă soleai pentru ea;Bucură-te, că pentru rugăciunile tale, maica ta schima monahală a îmbrăcat;Bucură-te, că ajungând ea la măsura dascălului tău, sufletul ți-a tresăltat;Bucură-te, că și tatăl tău a ales monahiceasca viețuire;Bucură-te, că în aceeași obște v-ați luptat pentru sporire;Bucură-te, că vița cea
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Gavriil
O, Sfinte Arhanghele Gavriil, desăvârşit lucrătorule, care cu numele şi cu fapta mărturiseşti puterea Celui-Preaînalt, către puţinătatea omenească apleacă-te cu îngăduinţă, şi veghează-ne în ceasul rugăciunii noastre, şi călăuzeşte-ne spre împlinirea a toată dreptatea, cu mulţimea harurilor anume încredinţate ţie, că noi în puternicul tău ajutor cutezăm a nădăjdui şi ascultătoarei tale slujiri următori năzuim a ne face. Tu pe oameni cercetându-i din neam în neam, cu bunele şi cu relele noastre ne ştii; de aceea te rugăm să fii răbdător cu nedesăvârşirile noastre, sprijinindu-ne ca de rele să ne lepădăm, iar întru cele bune să sporim, căci de îndreptarea omului scris este că şi îngerii se bucură. Deci pricină de bucurie înlesneşte-ne să fim Puterilor cereşti celor fără de trup, peste care Dumnezeu fruntaş te-a rânduit, Voievod între Voievozii cei de sus. Fii bucuria noastră şi învredniceşte-ne să fim bucuria ta, ca întru Domnul bucuriei duhovniceşte să ne veselim. Rugăciunile noastre du-le la Dumnezeu cu iuţimea aripilor tale şi de vestirea ta mântuitoare nu ne lipsi pe noi, Binevestitorule, ca pe unii ce nădăjduim cu râvna duhului să biruim neputinţele cele trupeşti şi îngerilor asemănători să ne facem, ca dimpreună cu oştirile cereşti şi cu cetele drepţilor, spre împărăţia luminii celei neînserate cătând, din tot sufletul şi cu tot cugetul nostru să aducem mulţămită, laudă şi închinăciune Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Treimea cea de-o-fiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Acatistul Sfântului Ierarh Porfirie, Episcopul Gazei
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Apărătorului credinței dreptslăvitorilor și cinstitului păzitor al lemnului Sfintei Cruci a Mântuitorului; celui ce a luat de la Domnul darul de a face minuni, cu smerenie să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Icosul 1 Îngerul Sfatului celui Mare, Domnul nostru Iisus Hristos, te-a chemat pe tine în rândul îngerilor, îmbrăcându-te din tinerețe cu haina cea luminoasă și încununându-te cu cununa pustniciei. Pentru aceasta, toți într-un glas te lăudăm așa:Bucură-te, că din tinerețe ai trăit în feciorie;Bucură-te, cel asemenea îngerilor și arhanghelilor în curăție;Bucură-te, căci cu sfințenia ta covârșești pe puteri și serafimi;Bucură-te, că iubești pe Domnul ca înflăcărații heruvimi;Bucură-te, că pentru Dânsul toate le-ai lepădat;Bucură-te, că Împărăția cerurilor o ai câștigat;Bucură-te, că întâi bogăția lumii ai urât-o;Bucură-te, cel ce averea celor săraci ai împărțit-o;Bucură-te, că pustnicește mult timp ai petrecut;Bucură-te, teologule neîntrecut;Bucură-te, că sfintele locuri vizitai neîncetat;Bucură-te, al fiilor tăi rugător nestrămutat;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Condacul al 2-lea Știindu-se dator Domnului, trimis-a sfântul pe ucenicul său Marcu să împartă toată averea sa săracilor, celor ce cântă cu mulțumire Domnului: Aliluia! Icosul al 2-lea Înțelegerea vedeniei celei înfricoșătoare a priceput-o sfântul când i s-a încredințat a păzi Crucea cea de viață dătătoare; pentru aceasta îi strigăm:Bucură-te, preasfințite, cel ce crucea Domnului ai primit a o păzi;Bucură-te, că lângă dânsa ai slujit în fiecare zi;Bucură-te, ghiveci de aur al Lemnului Vieții;Bucură-te, sfinte ce cu puterea Crucii ai înviat morții;Bucură-te, că și îngerii împreună cu tine Crucea slăveau;Bucură-te, că fiii tăi a purta crucea nu se fereau;Bucură-te, cel ce pe demoni cu puterea crucii i-ai alungat;Bucură-te, că gazenii mult te-au lăudat;Bucură-te, că pe ucenicii tăi bine i-ai povățuit;Bucură-te, că a risipi temple păgâne te-ai ostenit;Bucură-te, păstor blând ce ai slujit aproape de oi;Bucură-te, acum și te roagă pentru noi;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Condacul al 3-lea Puterea Celui de Sus degrabă te-a vindecat și tâlharul de pe cruce la Domnul te-a chemat, iar tu, părinte, cu glas mare mulțumind, ai strigat: Aliluia! Icosul al 3-lea Având Porfirie râvnă dumnezeiască, ierarh al Domnului a fost ales în Gaza și cu putere mare de la Hristos mulți idoli a dărâmat, pentru care îl lăudăm așa:Bucură-te, ciocan ce pe idoli ai dărâmat;Bucură-te, că Gaza de falșii zei o ai eliberat;Bucură-te, înțelepte ce cu tăria-ți pe Veliar l-ai alungat;Bucură-te, că templele lui la pământ le-ai surpat;Bucură-te, cel ce cu smerenie pentru ortodoxie ai luptat;Bucură-te, isihastule, ce numele Domnului ai chemat;Bucură-te, doctor al sufletului și taumaturg al trupului;Bucură-te, cel ce cu aprinsă dragoste i-ai slujit lui Dumnezeu;Bucură-te, că pe cel rău schingiuit l-ai vindecat;Bucură-te, că pe păgâni și pe iudei i-ai catehizat;Bucură-te, în altar împreună cu marii dascăli slujitor;Bucură-te, al nostru către Hristos mijlocitor;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Condacul al 4-lea Vifor de gânduri spurcate având păgânii, pe Varuh de moarte l-au bătut și turma cea mică rău au prigonit-o, însă tu, Porfirie, în Hristos punându-ți nădejdea, neîncetat îi îndemnai pe ai tăi fii a striga: Aliluia! Icosul al 4-lea Auzit-a împăratul cererea ta ce i-a fost trimisă prin diaconul tău, însă nepriceputul nu s-a silit a o împlini, căci nu știa să strige:Bucură-te, că ai îndreptat pe poporul ce cugeta rău;Bucură-te, că l-ai trimis la împărat pe diaconul tău;Bucură-te, că i-ai arătat împăratului durerea ta;Bucură-te, că acesta cu greu a plinit cererea ta;Bucură-te, că Ilarie a fost trimis să dărâme templele idolești;Bucură-te, că el a nimicit cele preadrăcești;Bucură-te, că mulți zei ai dărâmat;Bucură-te, că mulți pe Hristos prin tine L-au aflat;Bucură-te, că marele Hrisostom te-a întărit;Bucură-te, că dânsul împreună cu tine a călătorit;Bucură-te, că prin tine Ortodoxia înflorește;Bucură-te, și pe credincioși îi veselește;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Condacul al 5-lea Steaua ce odinioară povățuise pe magi te-a condus, cu cererea ta, sfințite, la împăratul Arcadie, care prin minuni a fost întors către Domnul, Căruia Îi strigăm: Aliluia! Icosul al 5-lea Văzut-au toți, Sfinte Ierarhe Porfirie, împlinindu-se ceea ce mai înainte ai văzut despre pruncul împăratului și au început toți a te ferici așa:Bucură-te, al viei-Hristos lucrătorule;Bucură-te, înainte-văzătorule și de minuni făcătorule;Bucură-te, că împărăteasa mult te-a cinstit;Bucură-te, că bani pentru a zidi biserici ai primit;Bucură-te, că a împăratului curte cu minunile tale ai uimit;Bucură-te, că în Gaza cu stâlpări duhovnicești ai fost primit;Bucură-te, al elinilor și iudeilor dascăl desăvârșit;Bucură-te, că lumina lui Hristos în tine neîncetat a strălucit;Bucură-te, arhanghel în trup pământesc;Bucură-te, floare cu miros ceresc;Bucură-te, că cele dumnezeiești neîncetat cugetai;Bucură-te, povățuitor al nostru spre rai;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Condacul al 6-lea Mărturisitori și purtători de Dumnezeu fiind toți ucenicii tăi, urmându-te cu dragoste, drept slujeau Domnului și acum cu tine, în locașurile raiului, neîncetat strigă: Aliluia! Icosul al 6-lea Strălucind în Gaza, tu, înțelepte Porfirie, gonit-ai toți idolii păgânilor. Că aceștia, nerăbdând tăria Mântuitorului, una cu pământul s-au făcut, iar cei izbăviți prin tine îți strigă ție, sfinte:Bucură-te, al credincioșilor sprijin și tărie;Bucură-te, izvor de ortodoxie;Bucură-te, al Sfintei Legi păzitor;Bucură-te, al Adevărului-Hristos propovăduitor;Bucură-te, arhiereule cu veșmânt sângeriu;Bucură-te, din Strugurele Vieții vin porfiriu;Bucură-te, că pe Manent l-ai lăsat ca pe un mut;Bucură-te, că în pustie ca Înaintemergătorul ai petrecut;Bucură-te, că ai tăi ucenici ca pe Hristos te-au urmat;Bucură-te, cel ce peste șarpele viclean ai călcat;Bucură-te, al săracilor sprijin necontenit;Bucură-te, al fiilor tăi scut nebiruit;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule al Gazei! Condacul al 7-lea Vrând Marcu a urma ție neîncetat, de tine ca nimeni altul s-a apropiat, și cu smerenie supunându-ți-se, se mira de povețele tale și împreună cu tine cânta: Aliluia! Icosul al 7-lea Arătat-a ascultare desăvârșită Marcu ucenicul și pentru aceasta vrednic de hirotonie fiind, diacon al Celui Preaînalt s-a sfințit și păstorului său cu mare dragoste cânta:Bucură-te, armă și pavăză dreptslăvitoare;Bucură-te, gură de teologie grăitoare;Bucură-te, că pe Marcu drept l-ai învățat;Bucură-te, că lui părinte blând te-ai arătat;Bucură-te, al drumului Crucii următorule;Bucură-te, ierarhe preacinstite și de minuni făcătorule;Bucură-te, că bunătățile pământești nu ți-au trebuit;Bucură-te, că atacurile diavolești le-ai biruit;Bucură-te, bucuria săracilor și mărirea călugărilor;Bucură-te, păzitorul soților și ocrotitorul copiilor;Bucură-te, că te-ai arătat vindecător celor bolnavi;Bucură-te, cuvântul celor gângavi;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Porfirie, luminătorule
Rugăciunea Sfântului Nicolae Velimirovici către Maica Domnului
Împărăteasă, Maică a Împăratului Hristos, care prin tine s-a arătat să ne facă fii şi fiice împărăteşti, ţie aducem mulţămită pentru prea-multele bunătăţi şi acoperemântul şi ocrotirea de văzuţii şi nevăzuţii noştri vrăjmaşi, din veac şi până în acest ceas. Maică cea bună a lui Dumnezeu, înalţă rugăciunile şi cererile noastre la Înălţimea Sa cea vecinică, Cel fără de moarte Dumnezeul şi Împăratul Hristos, pe care ai născut şi la feciorelnicii-ţi sâni ai hrănit. Frica de Dânsul, Dreptul Judecător, a istovit toate puterile noastre, şi nu mai îndrăznim să chemăm pe El şi să-i aducem rugăciune. Călcat-am legea dragostei Sale, dispreţuit-am chinurile Sale până la sânge pentru noi, rătăcit-am în ţară străină, unde oamenii nu se osebesc de porci, nici hrana oamenilor de-a porcilor; L-am ocărât, L-am amărât, ne temem şi ne ascundem de Dânsul precum Adam când a greşit în Rai. Şi vedem acum că fără de minte am cugetat şi fără de minte am umblat. Dar precum vinovatul nu îndrăzneşte a se ruga Judecătorului, ci caută pe cei apropiaţi Lui şi-i roagă să mijlocească la Judecător, şi noi, ca nişte vinovaţi dintre cei mari, ca nişte păcătoşi dintre cei negri de păcate; ca nişte nelegiuiţi, şi încă preacurvari, ca nişte nebuni fără de minte, şi încă nemaiîntâlniţi, nu avem îndrăzneală înaintea Sa, a Dreptului Judecător, ci venim la tine, Maica cea bună a Dreptului Judecător Hristos. Soleşte pocăinţa noastră şi ale noastre rugăciuni, ca să preaslăvim pe tine, precum părinţii noştri sârbi care ţie s-au rugat şi de la tine bucurie au primit, şi-au mărturisit şi-au întărit aceasta cu pecetea multor biserici ridicate în cinstea ta. Ţie ne rugăm, Împărăteasă, Maică a Împăratului Hristos, du înaintea fiului tău, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru, aceste rugăciuni: Iată-ne pe noi, Doamne, toţi păcătoşii Tăi sârbi, în duh şi adevăr, închinându-ne celor sfinte ale Tale. Iată-ne în cetatea cea sfântă a Ierusalimului, întru care proroceau David şi Prorocii întruparea Ta. Închinămu-ne Sionului Tău cel sfânt şi ne rugăm Ţie, iartă-ne pe noi şi ne mântuieşte. Amin. Iată-ne în Nazaretul cel sfânt, întru care Preasfânta Maica Ta a primit Bunavestire a măritului Arhanghel Gavriil, cum că pe Tine va zămisli de la Duhul Sfânt şi Împărat Te vei naşte, a căruia Împărăţie nu va avea sfârşit. Închinămu-ne şi ne rugăm Ţie: Iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi ne mântuieşte. Iată-ne în peştera Betleemului, unde oareşcând închidea David oile neînţelegătoare şi mieii săi, întru care Te-ai născut, Cuvinte al lui Dumnezeu, căruia s-au închinat păstorii şi Magii; acolo unde steaua a strălucit şi a călăuzit către Tine, acolo unde îngerii cântau slavoslovie: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire, iată-ne şi pe noi, păcătoşii, închinându-ne Ţie şi rugându-te: greşit-am, Doamne Iisuse, iartă-ne pe noi şi ne mântuieşte. Iată-ne pe urmele Tale, întru toate cetăţile şi satele prin care ai umblat, şi ai propoveduit bunavestire a vieţii vecinice, şi ai lucrat minuni; sărutăm fiecare urmă a Ta, îţi slăvim dumnezeirea şi ne rugăm Ţie: iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi ne mântuieşte. Iată-ne la râul cel sfânt al Iordanului, întru care Te-ai botezat, şi la iezerul unde ai ales pescarii a fi Apostoli, şi pe Thavor, unde Te-ai schimbat la faţă, şi în Sion unde, la Cina cea de Taină, Împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Tău o ai rânduit spre mântuire, şi în Vithanía unde pe Lazăr ai înviat, şi în Biserica lui Solomon unde te-ai împotrivit făcătorilor de rele. Întru toate aceste locuri, ne închinăm Ţie şi pe Tine rugăm: iartă-ne pe noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, iartă, iartă şi ne mântuieşte. Iată-ne la înfricoşata Golgota, pe care ai fost răstignit şi cu patimi ai mărturisit arătarea Ta, şi la mormântul dintru care ai înviat, şi în Eleon, de unde Te-ai înălţat. Pretutindenea ne pocăim de păcatele noastre, pretutindenea cu pocăinţă plângem. Pe Tine Te slavoslovim şi Ţie ne rugăm: Doamne, iartă, miluieşte şi mântuieşte pe noi, păcătoşii Tăi. Nimenea nu ne poate ierta de nu ne ierţi Tu, căci am greşit Ţie. Nimenea în cer şi pe pământ nu ne poate mântui de văzutul şi nevăzutul rău, fără de Tine, Doamne, căruia s-a dat toată puterea în cer şi pe pământ. Greşit-am, iartă-ne, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Tale şi pururea Fecioarei Maria. Ţie se cuvine slavă şi slavoslovie, şi puterea şi stăpânia şi închinăciunea, de la toate neamurile şi noroadele cereşti şi pământeşti, în tot veacul şi în veci, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh. Amin!
Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Lucrând ogorul sufletelor și aducând belșug pământului, te-ai făcut, Sfinte, vas ales și laudă dreptmăritorilor creștini, care de atunci s-au deprins a-ți cânta: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Policarp, mucenice al lui Hristos! Icosul 1 Slujitor credincios Stăpânului, asemenea îngerilor, la desăvârșire îngerească ai ajuns și, primind moartea cea pentru Hristos, viața cea veșnică ai primit. Pentru aceasta cu vrednicie îți cântăm:Bucură-te, vlăstar al Efesului;Bucură-te, floare înmiresmată a cetății Smirnei;Bucură-te, rod bogat al Apostolilor lui Hristos;Bucură-te, mărgăritar strălucitor în coroana mucenicilor sfințiți;Bucură-te, mare ierarhe, care, în smerenie, harul ai împărtășit;Bucură-te, turn întărit al mântuitoarei credințe pe care cu mari minuni o ai mărturisit;Bucură-te, că te-ai învrednicit de darul proorociei;Bucură-te, bucuria celor sărmani;Bucură-te, al văduvelor ocrotitor și mult mângâietor;Bucură-te, grabnic vindecător a felurite boli;Bucură-te, spaimă și cutremur diavolilor;Bucură-te, că, în fața Tronului dumnezeirii, te faci stăruitoare rugăciune pentru cei ce se roagă către tine;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Policarp, mucenice al lui Hristos! Condacul al 2-lea Nașterea ta, Sfinte, în temnița cea rece în care era închisă pentru credință mama ta, a fost precum, odinioară, a lui Hristos în peșteră; încă și mai mare minune săvârșindu-se, îndată ce te-ai născut, un înger al Domnului s-a pogorât și, luându-te, a zis: Aliluia! Icosul al 2-lea Luminător la vremuri de întuneric, Dumnezeu te-a învrednicit, fiind izbăvit încă de prunc în chip preaminunat; ajută-ne dar să ne curățim de gândul cel viclean, păzindu-ne ca niște prunci la cuget, cei care strigăm ție acum:Bucură-te, pentru care Domnul pe îngerul său a trimis;Bucură-te, că în grija unei bune creștine prin rânduire de sus ai fost încredințat;Bucură-te, pentru care Fericita Teodora lacrimi de maică a vărsat;Bucură-te, că tatăl tău, Sfântul Pangratie, pentru tine îndelung s-a rugat;Bucură-te, că amândoi părinții tăi cei după trup cununa muceniciei au primit;Bucură-te, că de cinstitele lor moaște fiarele n-au cutezat a se apropia;Bucură-te, că, din copilărie, darul săvârșirii minunilor ai avut;Bucură-te, că, vădindu-se marea lucrare a lui Dumnezeu la rugăciunea ta, din Pangratie, Policarp ți s-a spus;Bucură-te, că, dăruindu-te Dumnezeu cu mulțime de zile, buna virtute a înfrânării ți-a adăugat dintru-nceput;Bucură-te, că duhului blândeții te-ai făcut sălaș;Bucură-te, cel ce din tinerețe gândul așezat al celor înaintați în vârstă ai dovedit;Bucură-te, înduhovnicite părinte, căruia la bătrânețe râvna tinereții ți s-a dăruit;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Policarp, mucenice al lui Hristos! Condacul al 3-lea Mare foamete lovind cetatea Efesului, cu toții la tine au alergat nădăjduind ajutor, și pe nimeni n-ai lăsat apăsat de nevoi, ci pe toți i-ai miluit, pentru aceasta către Dumnezeu se îndreptau zicând: Aliluia! Icosul al 3-lea Întocmai cum în întreaga-ți viață te-ai milostivit spre cei în lipsuri, îndură-te și acum spre noi, păcătoșii cei săraci în fapte bune, ca, nerămânând precum smochinul cel fără de rod, să ne învrednicim de duhul pocăinței noi, care către tine alergăm acum zicând:Bucură-te, liman al celor copleșiți de multele poveri;Bucură-te, îndulcire pentru cei cuprinși de amărăciune;Bucură-te, încurajare a năpăstuiților;Bucură-te, că din fragedă vârstă ai fost mult miluitor;Bucură-te, izbăvitor al multora de foamea cea trupească;Bucură-te, hrănitor al tuturor din învățătura cea dumnezeiască;Bucură-te, căci cuvintele tale semințe roditoare s-au făcut;Bucură-te, că rugăciunea ta hambarele Calistei a umplut;Bucură-te, că împărțind la cei sărmani, hambarele nu se goleau, ci mai mult se-ndestulau;Bucură-te, că, înălțându-ți gândul la Dumnezeu, ai pogorât ploaie, scăpându-ți cetatea de secetă;Bucură-te, căci, cu numele Mântuitorului Hristos, ai înmulțit vinul în casa Episcopului Dafnu;Bucură-te, că pornirile cele rele le veștejești;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Policarp, mucenice al lui Hristos! Condacul al 4-lea Primind vestire că al lui Hristos Apostol și Evanghelist Ioan cu glas de tunet propovăduia prin părțile acelea, cu bucurie mare te-ai îmbrăcat de sus și la acesta ai mers, ca să-i urmezi, cântând: Aliluia! Icosul al 4-lea Plecând Sfântul Ioan spre Patmos, în surghiun, pe Sfântul Vucol a rânduit la Smirna, lăsându-i-te împreună lucrător; și, după cum Cuvântătorul de Dumnezeu pentru tine mult s-a rugat, așa pururea te roagă și tu pentru sufletele noastre, ca să-ți cântăm acestea:Bucură-te, că ucenic alergând la Sfântul Evanghelist Ioan, lângă Sfinții Apostoli ai stat;Bucură-te, că ai cunoscut pe cei ce L-au văzut pe Dumnezeu Cel Întrupat;Bucură-te, că, urmând slăvitului Apostol, îndelungată vreme cu foamea alături de el te-ai nevoit;Bucură-te, că și cu setea ai fost încercat foarte;Bucură-te, că lipsa hainelor ai îndurat fără cârtire;Bucură-te, că ai răbdat și alte multe strâmtorări, întocmai ca sihaștrii;Bucură-te, că toate cu mare bucurie ai pătimit;Bucură-te, că, împlinind porunca, mai frumos decât crinii câmpului te-ai arătat;Bucură-te, că talantul care ți s-a dat, cu râvnă multă l-ai înmulțit;Bucură-te, că, prin însăși viața ta, frumusețea vieții în Hristos ai pilduit;Bucură-te, că pe mai departe prin tine Vestirea cea Bună s-a vestit;Bucură-te, că astfel pe Hristos Domnul ai mărturisit și pe mulți ai adus la mântuire;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Policarp, mucenice al lui Hristos! Condacul al 5-lea Luând dreapta ta, dumnezeiescul Vucol pe pieptul său și-a așezat-o și, slavă înălțând lui Dumnezeu, a adormit în pace, iară ceilalți sfințiți părinți și-ntreg poporul, cutremurându-se, strigat-au: Aliluia! Icosul al 5-lea Îngenunchind pentru a fi sfințit întru episcop, văzut-ai, Sfinte, înaintea ta picioarele Mântuitorului Hristos, Ce tainic sta de față; pentru aceasta, cu harul tău ne curățește inimile și-ndepărtează spinii îndoielii, ca să vedem și noi lucrarea cea sfântă din Biserica lui Dumnezeu, iar ție pururea să zicem:Bucură-te, că Sfântul Vucol mult a dorit să-i fii urmaș;Bucură-te, că, la rânduirea ta întru episcop, mare mulțime de ierarhi s-a ostenit cu dragoste a veni;Bucură-te, că, sfințindu-te, mâinile lor și-au odihnit atunci pe capul tău;Bucură-te, că ridicarea ta în treapta arhieriei s-a arătat prilej de semne și minuni nenumărate;Bucură-te, că dintru-nceputul slujbei lumină dumnezeiască a luminat biserica;Bucură-te, că Duhul Sfânt s-a pogorât peste tine în chip de porumbel strălucitor;Bucură-te, că mulți te-au văzut atunci îmbrăcat ostaș și-ncins cu brâu;Bucură-te, că altora, privindu-ți fața scăldată în lumină, li se părea că porți porfiră împărătească;Bucură-te, că mai târziu Sfântul Ignatie întreaga Antiohie în grija ta a dat;Bucură-te, că în rugăciunea pentru pacea Bisericii întotdeauna îndelung ai stăruit;Bucură-te, bun păstor al turmei lui Hristos;Bucură-te, întâistătător al întregii Asii;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Policarp, mucenice al lui Hristos! Condacul al 6-lea Cuprinsă fiind de flăcări cetatea
Acatistul Sfintei Împărătese Pulheria
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Biserica se împodobeşte ca şi cu o diademă cu vieţuirea ta cea luminată de înţelepciunea Duhului şi saltă văzându-te pe tine strălucind întru lumina cea neapropiată, strigând Celui care te-a cinstit pe tine: Aliluia! Icosul 1 Purtarea de grijă a lui Dumnezeu te-a rânduit pe tine ca pe un dar minunat al împărăţiei greceşti, ca să aperi Biserica de tulburările ereticilor şi cu acoperământul păcii ţesut din rugăciunile tale să aduci mângâiere poporului, care te întâmpină pe tine cu flori de gânduri luminate:Bucură-te, comoară a darurilor Ortodoxiei;Bucură-te, păzitoare a testamentului credinţei;Bucură-te, risipirea întunericului ereziilor;Bucură-te, povăţuitoare pe cărările păcii;Bucură-te, vistierie a gândurilor cereşti;Bucură-te, alergare la hotarul înţelepciunii;Bucură-te, dar de sus spre mântuirea poporului;Bucură-te, oglindă a frumuseţii Ziditorului;Bucură-te, vas curat al evlaviei sfinţitoare;Bucură-te, podoabă a Bisericii lui Hristos;Bucură-te, păzitoarea dogmelor părinteşti;Bucură-te, curăţie desăvârşită a sufletului;Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei! Condacul al 2-lea Ca pe o comoară a darurilor dumnezeieşti te-a aflat pe tine Biserica, pe care o ai cârmuit cu gândul înţelepciunii celei de sus, voind a o păzi nebiruită de săgeţile lui Veliar, spre a aduce în pace Stăpânului cântarea: Aliluia! Icosul al 2-lea Fost-ai încununată cu cinstirea de augustă, căci înţelepciunea ta covârşea vârsta cea tânără, având izvor al darurilor tale pe Însuşi Hristos, Cel care te povăţuia tainic a urma calea desăvârşitei feciorii, ca să primeşti de la îngeri cântări ca acestea:Bucură-te, sălaş al darului înţelepciunii;Bucură-te, vieţuire întru lumina curăţiei;Bucură-te, carte a cuvintelor Duhului;Bucură-te, călăuzitoare spre limanul mântuirii;Bucură-te, iubitoare a frumuseţii îngereşti;Bucură-te, bună chivernisire a comorii fecioriei;Bucură-te, vas al miresmelor rugăciunii;Bucură-te, flacără nestinsă a dorului dumnezeiesc;Bucură-te, chimval sfinţit al Duhului;Bucură-te, împodobirea minţii cu vălul Duhului;Bucură-te, păzitoarea fecioriei desăvârşite;Bucură-te, mângâierea celor tulburaţi;Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei! Condacul al 3-lea Fiind luminată de Cuvântul vieţii, prin înţelepciunea cuvântului tău pe surorile tale le-ai adus la Hristos, ca să-I slujească Lui întru fecioria sufletului şi a trupului în cântări de: Aliluia! Icosul al 3-lea Urmând celei care s-a făcut prestol de heruvimi şi înălţime neajunsă a fecioriei, te-ai dăruit cu totul Împăratului îngerilor, făcând legământul fecioriei desăvârşite pe jertfelnicul iubirii dumnezeieşti; pentru aceasta, împreună cu darul fecioriei ai adus, ca semn văzut al făgăduinţei, prestolul dumnezeiesc cel din aur şi pietre scumpe, primind de la îngeri daruri de cântări ca acestea:Bucură-te, înţeleaptă păzitoare a fecioriei;Bucură-te, râvnitoarea vieţuirii îngereşti;Bucură-te, luarea crucii fecioriei;Bucură-te, dorirea celor mai presus de minte;Bucură-te, plinitoarea testamentului mai presus de fire;Bucură-te, oglindă a cugetării înalte;Bucură-te, plinirea dorului de desăvârşire;Bucură-te, înfrumuseţare cu podoaba fecioriei;Bucură-te, vas luminat de Raza Tatălui;Bucură-te, pecete a vieţuirii neîntinate;Bucură-te, templu sfinţit al Cuvântului;Bucură-te, prestol al doririlor dumnezeieşti;Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei! Condacul al 4-lea Primită fiind la împărăţie cu fratele tău, fost-ai lui stâlp de înţelepciune, căci totdeauna învăţându-l frica de Dumnezeu şi paza poruncilor Împăratului tuturor, l-ai deprins a-şi înălţa gândul la cele de sus şi a aduce cu îngerii Stăpânului jertfa laudelor de: Aliluia! Icosul al 4-lea Ce virtute nu şi-a aflat deplina strălucire întru tine, Împărăteasă Pulheria? Căci biserică preaslăvită ai zidit Împărătesei cerurilor, şi făcându-ţi inima biserică a darurilor Duhului, ai revărsat asupra tuturor mirul milei dumnezeieşti, îngrijindu-te de cei săraci, păstrând pacea în popor şi zidind lăcaşuri sfinte, care îţi înalţă acum glasuri de laudă:Bucură-te, plinirea lucrării Ziditorului;Bucură-te, biserică a darurilor Cuvântului;Bucură-te, vistieria milei celor săraci;Bucură-te, făclia călăuzitoare a poporului;Bucură-te, lucrătoare în via mântuirii;Bucură-te, sălaş sfinţit al Duhului;Bucură-te, stea povăţuitoare la limanul dreptei credinţe;Bucură-te, risipirea întunericului necredinţei;Bucură-te, lauda neîncetată a poporului tău;Bucură-te, păzirea Bisericii de atacul ereziilor;Bucură-te, următoarea cuvântului dumnezeiesc;Bucură-te, palat al darurilor Înţelepciunii;Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei! Condacul al 5-lea Văzând înţelepciunea şi frumuseţea celei nedreptăţite de fraţii ei, ai luminat-o cu Sfântul Botez, arătând-o pe ea mireasă a Cuvântului, dar şi bună soţie a împăratului Teodosie, fratelui tău, de care minunată însoţire s-au bucurat şi îngerii, care strigă neîncetat Împăratului tuturor: Aliluia! Icosul al 5-lea Cu toiagul blândeţii îndreptând pe fratele tău din căderea în mrejele ereziei, ca o mireasă înţeleaptă a lui Hristos ai păzit pe Mireasa Vieţii, Biserica Sa, de viclenia înşelăciunii lui Nestorie, adunând pe părinţii cei de Duhul înţelepţiţi la soborul a toată lumea din Efes; pentru aceasta şi ei, lăudând înţelepciunea şi râvna ta pentru dreapta credinţă, ţi-au împletit cunună de cântări ca acestea:Bucură-te, apărătoare nebiruită a Bisericii;Bucură-te, ruşinarea ereticului Nestorie;Bucură-te, primitoarea înţelepciunii celei de sus;Bucură-te, osârdie întru lucrarea în via Cuvântului;Bucură-te, smulgerea spinilor ereziilor;Bucură-te, purtătoarea focului rugăciunii;Bucură-te, râvnă nemăsurată pentru Adevăr;Bucură-te, statornicirea dogmelor dumnezeieşti;Bucură-te, mângâierea Bisericii lui Hristos;Bucură-te, vas al mirului înţelepciunii;Bucură-te, descuierea minţii cu cheile credinţei;Bucură-te, cort al tainelor dumnezeieşti;Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei! Condacul al 6-lea Cu dragoste frăţească ai voit a îndrepta pe fratele tău, ca să fie cu luare aminte la ceea ce iscăleşte şi să primească în cartea inimii scrierea de mână îngerească: Aliluia! Icosul al 6-lea Uneltirile vrăjmaşului de a te scoate din scaunul împărăţiei ca pe nişte mreje firave le-ai socotit şi, mutându-ţi toată dorirea spre Împăratul ceresc, ai alergat către Dânsul pe cărarea rugăciunii în cântarea de: Aliluia! Pentru aceasta îţi aducem cântări ca acestea:Bucură-te, păzitoarea păcii dumnezeieşti;Bucură-te, căutarea comorilor duhovniceşti;Bucură-te, nesocotirea slavei lumeşti;Bucură-te, iubitoarea petrecerii îngereşti;Bucură-te, aflarea limanului rugăciunii;Bucură-te, cetate nebiruită a Adevărului;Bucură-te, primirea prigonirii fără tulburare;Bucură-te, aşezarea la odihna nevoinţelor cereşti;Bucură-te, iubirea înstrăinării pentru Hristos;Bucură-te, urcare pe scara liniştirii;Bucură-te, adăpare din paharul milei dumnezeieşti;Bucură-te, floare neveştejită a Înţelepciunii;Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei! Condacul al 7-lea Plecându-te spre rugămintea stăruitoare a fratelui tău, te-ai întors iarăşi la palatul împărătesc, şi potolind toată vrajba ereziilor, turma lui Hristos o ai călăuzit la limanul dreptei credinţe, ca să aducă Păstorului Celui Mare cântarea de mulţumire: Aliluia! Icosul al 7-lea Întâiul Mucenic Ştefan, plinind dorirea inimii tale, în Calcedon a voit a veni, împărăteasa Eudoxia aducând mâna sa; iar tu, cu dragoste ieşind în întâmpinarea lor, te-ai umplut de bucurie şi evlavie, iar noi, văzând buna ta cinstire adusă sfinţilor lui Hristos, îţi aducem cuvinte luminate ca acestea:Bucură-te, primirea darului mucenicesc;Bucură-te, stăruinţă la uşa rugăciunii;Bucură-te, vas al evlaviei curate;Bucură-te, primitoare
Rugăciune către Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu
O, mare bineplăcute al lui Hristos, sfinte omule al lui Dumnezeu Alexie, care cu sufletul stai în cer înaintea Tronului Domnului, iar pe pământ săvârşeşti minuni felurite cu harul cel dat ţie de Sus! Caută cu milostivire spre cei ce stau înaintea sfintei tale icoane şi se roagă cu umilinţă, cerând de la tine ajutor şi acoperire. Tinde spre Domnul Dumnezeu, rugându-te, cinstitele tale mâini şi cere pentru noi de la Dânsul lăsarea greşelilor noastre celor de voie şi celor fără de voie, pentru cei bolnavi vindecare, pentru cei năpăstuiţi ocrotire, pentru cei necăjiţi mângâiere, pentru cei aflaţi în restrişti grabnic ajutor, iar pentru toţi cei ce te cinstesc sfârşit paşnic şi creştinesc al vieţii şi răspuns bun la Înfricoşătoarea Judecată a lui Hristos. Aşa, bineplăcutule al lui Dumnezeu, nu fă de ruşine nădejdea noastră, pe care după Dumnezeu şi după Născătoarea de Dumnezeu la tine o punem, ci fii nouă ajutător şi acoperitor spre mântuire, ca primind, cu rugăciunile tale, har şi milostivire de la Domnul, să preaslăvim iubirea de oameni a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, Unuia Dumnezeu în Treime slăvit şi închinat, precum şi sfânta ta mijlocire, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfântului Ierarh Vlasie, Episcopul Sevastiei
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe mine cel plin de toată întinăciunea, care alerg la ajutorul tău, Sfințite Mucenice Vlasie, mă vindecă, mă mântuiește cu ruga către bunul Dumnezeu, și așa voi cânta: Aliluia! Icosul 1 Cel ce îmbracă crinii țarinii te-a îmbrăcat pe tine, Sfinte, cu toată bunătatea, Păstorule al Sevastiei, hrănește-ți turma ta cu roadă de fapte bune, și așa îți vom cânta:Bucură-te, mucenice;Bucură-te, pustnice;Bucură-te, ierarhe;Bucură-te, sfinte;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 2-lea Plăcută ți-a fost viața sfinților și ca un milostiv ai cercetat pe sfinții ce erau în temniță, așa, Sfinte, împreună cu Mucenicul Eustatie scoate-mă pe mine din temnița fărădelegilor mele, și așa voi cânta: Aliluia! Icosul al 2-lea Ales-ai, Sfinte, a locui cu fiarele în pustie, făcut-ai arătat darul lui Dumnezeu prin minunile tale, arătându-ți milostivirea spre fiarele necuvântătoare prin tămăduirile pe care le dădeai, iar noi îți zicem:Bucură-te, căutătorule de Dumnezeu;Bucură-te, aflătorul faptelor bune;Bucură-te, iubitorule de liniște;Bucură-te, și ajută pe cei ce te cinstesc;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 3-lea Bucuratu-te-ai, Sfinte, atunci când ai fost chemat la munci, dorind tu de Hristos, ne dă și nouă din dragostea ta să iubim necazul, care ne duce la Dumnezeu, și așa cu bucurie vom cânta: Aliluia! Icosul al 3-lea Pe mulți ai tămăduit, Ierarhe, când mergeai spre munci. Precum spre aceia ți-ai arătat bunătatea, arată-te milostiv spre mine, cel ce pătimesc și cu durere strig:Bucură-te, vindecătorule;Bucură-te, folositorule;Bucură-te, și mă miluiește;Bucură-te, ajutătorule;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 4-lea Ajută-ne nouă, Sfinte, să ieșim din calea răutății. Depărtează cugetele cele rele. Ne spală cu roua rugăciunilor tale sfinte pe noi, cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Pe văduva ce ți s-a plâns ție, Sfinte, cu bucurie ai ajutat-o, poruncindu-i ei să-ți prăznuiască pomenirea spre a-i fi ei de folos și mie, celui ce îți cânt:Bucură-te, ajutând pe cei ce te roagă;Bucură-te, că nu treci cu vederea;Bucură-te, bucurie lină;Bucură-te, liniște sfântă;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 5-lea Răbdat-ai, Ierarhe, bătăi și batjocură pentru dragostea lui Hristos, nădăjduind la bunătățile ce vor să fie celor ce Îl iubesc pe El. Și eu laud pe Dumnezeu, cântând: Aliluia! Icosul al 5-lea Picură nouă din darul tău, Sfinte. Ne păstorește pe noi în staulul lui Dumnezeu. Fă-ne nouă pe Hristos blând în ziua judecății, și așa îți vom cânta:Bucură-te, bucuria mea;Bucură-te, învierea faptelor bune;Bucură-te, iubitor de osteneală;Bucură-te, fericit chinuit;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 6-lea Șapte femei sfinte te-au urmat pe tine la mucenicie, făcându-te plin de darul lui Hristos, prin lucruri bune ce le-ai trimis înainte la Dumnezeu, Căruia Îi cântăm: Aliluia! Icosul al 6-lea Nu te-ai temut, Sfinte, să ocărăști pe cel ce te îndemna să te închini idolilor, batjocorind pe demoni, iar pe Dumnezeu Îl lăudai numind pe Hristos al tău, iar noi așa îți cântăm:Bucură-te, plin de Dumnezeu;Bucură-te, lauda mucenicilor;Bucură-te, slava pustnicilor;Bucură-te, podoaba ierarhilor;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 7-lea Urmând Stăpânului Hristos, ai mers pe apă, și însemnând-o cu semnul crucii, ai făcut-o slujitoare ție: ceea ce pe mulți i-a înecat pe tine te-a cruțat, pentru că lăudăm pe Dumnezeu cântând: Aliluia! Icosul al 7-lea Vrând slujitorii idolilor să-ți urmeze, s-au înecat, nădăjduind ei spre puterea diavolilor. Ferește-ne, Sfinte, de vătămarea lor și așa cu bucurie te vom lăuda:Bucură-te, pierzătorul demonilor;Bucură-te, slujitorul adevărului;Bucură-te, viață adevărată;Bucură-te, virtute arătată;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 8-lea Rugatu-te-ai, Sfinte, înainte de tăierea ta pentru cei ce te vor prăznui, la care dumnezeiesc glas din înălțime a făgăduit împlinirea cererilor tale pentru cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 8-lea Copiii cei lăsați în grija ta, Sfinte, i-ai luat după tine, făcându-i pe ei părtași muceniciei tale; Sfinte, ne fă și pe noi următori lucrurilor tale și așa îți zicem:Bucură-te, și mă povățuiește;Bucură-te, și vindecă-mă;Bucură-te, și ajută-mă;Bucură-te, și mă izbăvește;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 9-lea Iubind tu curăția până în sfârșit, dimpreună ai fost îngropat cu copiii mucenici, de la care izvorăsc tămăduiri și nouă, celor ce-ți cântăm: Aliluia! Icosul al 9-lea Ce laudă vrednică vom aduce ție, Sfinte, nu ne pricepem, dar tu ca un milostiv primește cântarea aceasta săracă:Bucură-te, ales folositor;Bucură-te, cu Hristos;Bucură-te, Sfinte;Bucură-te, dătător de umilință celor împietriți la suflet;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 10-lea Așa cum ți-ai ținut făgăduința față de văduvă, împlinește-o și acum față de mine, cel neputincios, și voi cânta lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia! Icosul al 10-lea Se bucură, Sfinte, creștinii făcându-li-te tu mijlocitor; sădește în sufletele celor ce te iubesc dragostea Domnului, și îți vom cânta așa:Bucură-te, rugă sfântă;Bucură-te, milă dumnezeiască;Bucură-te, slujitor împărătesc;Bucură-te, bucurie în Hristos;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 11-lea Cel ce te-a sfințit pe tine în vreme de prigoană să ne întărească pe noi, Sfinte, a urma ție, bucură-ne pe noi în necazurile noastre, și așa vom cânta cu tine: Aliluia! Icosul al 11-lea Roagă-te Bunului Dumnezeu să ne dăruiască lacrimi, pentru că tare ne-am întinat și ne este nouă frică de lucrurile noastre, și așa vom cânta ție:Bucură-te, casă sfântă;Bucură-te, sfințit ierarh;Bucură-te, munte ales;Bucură-te, peșteră a darurilor;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 12-lea Pe ierarhul, mucenicul, pustnicul cel ales a lui Dumnezeu să-l laude credincioșii, zicând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 12-lea Apărătorului ortodocșilor, celui ce ne întărește în vreme de prigoană, prigonit fiind de cei fără de lege, credincioșii îi cântă:Bucură-te, și ne întărește;Bucură-te, cetatea lui Dumnezeu;Bucură-te, colac de salvare;Bucură-te, nădejde sfântă;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul al 13-lea O, de trei ori fericite al lui Hristos, Sfinte, auzi-mă pe mine, cel ce te laud și te rog cu umilință să mă ajuți să cânt lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.) Apoi se zice iarăși Icosul 1: Cel ce îmbracă crinii țarinii…, Condacul 1: Pe mine cel plin de toată întinăciunea…, Icosul 1 Cel ce îmbracă crinii țarinii te-a îmbrăcat pe tine, Sfinte, cu toată bunătatea, Păstorule al Sevastiei, hrănește-ți turma ta cu roadă de fapte bune, și așa îți vom cânta:Bucură-te, mucenice;Bucură-te, pustnice;Bucură-te, ierarhe;Bucură-te, sfinte;Bucură-te, Sfințite Mucenice Vlasie! Condacul 1 Pe mine cel plin de toată întinăciunea, care alerg la ajutorul tău, Sfințite
Rugăciune către Sfântul Benedict de Nursia
O, Sfinte al lui Dumnezeu şi făcătorule de minuni Benedicte, cine va putea cu adevărat să spună ostenelile tale cele din toată viaţa ta? De aceea mai mult te-ai sârguit de a ascunde isprăvile cele duhovniceşti decât a le arăta. Ai urât slava lumii şi ai fugit de dânsa până ce Dumnezeu a binevoit a te descoperi şi la vreme a te pune în sfeşnicul Bisericii Sale spre folosul monahilor şi al tuturor creştinilor. Cu multe daruri de la Dumnezeu ai fost împodobit şi ca un soare duhovnicesc în lume ai strălucit. Te-ai arătat desăvârşit în lucrarea tuturor faptelor bune şi prin pilda vieţii, mai mult decât prin vorbe, pe ucenicii tăi la calea mântuirii i-ai povăţuit. Tu, pe Dumnezeu din toată inima L-ai iubit şi, crucea ostenelilor şi a răbdării o ai dus până la sfârşit. Aceasta înţelegând, noi nevrednicii, despre sfânta ta viaţă şi crezând că mare îndrăzneală ai către Prea Bunul Dumnezeu, venim cu rugăminte către tine, să te rogi, ca prin mila Domnului şi prin sfintele tale rugăciuni, să dobândim milă şi iertare în toată viaţa noastră, în vremea sfârşitului şi în ziua judecăţii de apoi. Amin.
Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condac 1 Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie, dorind a-ți aduce cântări de laudă, simțindu-ne nevrednici și cu împuținarea graiului omenesc, tu, care porți nume întocmai cu darul dat de la Preaputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-mi cugetul și dă putere graiurilor noastre ca întru bucurie să-ți cântăm ție: Bucură-te, Sfinte mare mucenice Haralambie! Icos 1 A cinsti căruntețile tale cele adânci și sfinte, bine este, deoarece, întru vechimea vârstei și a sfințeniei tale, te-ai arătat viteaz răbdător tuturor chinurilor ce ai suferit de la păgâni. Tu ai înmulțit ceata mucenicilor, tu ai adăugat numărul apostolilor și al propovăduitorilor lui Iisus Hristos; ție, dar, se cuvine, după vrednicie, să-ți cânte toți ortodocșii creștini unele ca acestea:Bucură-te, vrednicule și bunule între arhierei Haralambie;Bucură-te, cel ce ai sfințit și ai cinstit bătrânețile;Bucură-te, podoaba arhiereilor și luminătorul cetății Magnezia;Bucură-te, învățătorul cuvântului lui Dumnezeu spre calea mântuirii;Bucură-te, povățuitorul cel bun, care ai arătat păgânilor calea mântuirii;Bucură-te, strălucitorul cel drept, care ai îndemnat la credință duhurile tiranilor;Bucură-te, mucenice, cel ce ai adus la credința adevărată pe cei necredincioși;Bucură-te, cel ce ai adus la pocăință sufletească pe cei păcătoși;Bucură-te, următor al apostolilor și al prorocilor celor luminați de Duhul Sfânt;Bucură-te, purtătorule de chinuri Haralambie, care ai dat sfaturi bune prin cuvânt;Bucură-te, că tu ai îndepărtat rătăcirile păgânilor;Bucură-te, că tu ai luminat nedumerirea credincioșilor;Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Haralambie! Condac 2 Văzând, Sfinte Mucenice Haralambie, că prin chinurile tale ai dobândit viața cea cerească și veșnică din viața cea vremelnică; văzând că tu ai primit cu bucurie de la Stăpânul lumii dreapta credință, ca să o împarți la cei ascultători cuvintelor lui Hristos, s-au îndemnat binecredincioșii a-ți aduce ție laudă de mulțumire și a cânta lui Dumnezeu într-un glas: Aliluia! Icos 2 Glăsuind popoarele că tu ești luminat, prin puterea dumnezeiască, cu lumina cunoștinței adevărului, au cunoscut totodată că și faptele tale cele sufletești sunt spre mântuirea neamului omenesc; pentru că ai stat ca un adevărat ostaș mărturisitor al lui Hristos și propovăduitor al învățăturii Sale. De aceea, ca pe o piatră neclintită a credinței arătându-te binecredincioșilor, au venit a-ți cânta ție aceste cântări:Bucură-te, răbdătorule de chinuri, ce ai suferit de la păgâni;Bucură-te, mângâietorule, că prin răbdarea ta ai făcut între ei minuni;Bucură-te, cel ce te-ai chinuit pentru dragostea lui Hristos;Bucură-te, cel ce te-ai jertfit în lume ca un adevărat credincios;Bucură-te, moștenitorul vieții celei veșnice;Bucură-te, propovăduitorul credinței, bunule mucenice;Bucură-te, că prin pedeapsa trupului ai dobândit fericirea raiului;Bucură-te, că prin smerenia sufletului ai biruit osânda iadului;Bucură-te, cel ce ai suferit pe trupul tău piroanele păgânilor;Bucură-te, cel ce prin răbdarea ta ai dobândit pocăința oamenilor;Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor vrăjmașilor;Bucură-te, cel ce prin minunile tale ai adus veselie credincioșilor;Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Haralambie! Condac 3 De înțelegerea dumnezeirii, sufletul tău fiind luminat, ca un adevărat viteaz al Mântuitorului Hristos ai stat, pentru că ai răspuns închinătorului de idoli Luchian dregătorul, că tu asculți numai de dreptele și mântuitoarele porunci ale Împăratului Hristos, iar nu de idolii cei fără de suflet, care duc poporul la pierzare; pentru aceea, binecredincioșii au venit cu îndoită umilință, cântând împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 3 Ieșind glas de bucurie din gura creștinilor, când au văzut că nu ți s-a întâmplat nicio durere trupească prin despuierea trupului tău, ce ai suferit de la acel tiran, au adeverit totodată că scăparea și izbăvirea ta este venită prin puterea Mântuitorului lumii, pentru că în numele Său ai suferit acele pedepse fără vreo vătămare. Pentru aceea, binecredincioșii cu umilință aduc ție aceste cântări:Bucură-te, cel ce prin puterea dumnezeiască ai depărtat durerea trupească;Bucură-te, cel ce ai biruit pe tiranii care au îndrăznit să te chinuiască;Bucură-te, că tu ai primit în loc de odihnă chinurile celor ce te chinuiau;Bucură-te, logodnicul tuturor mucenicilor;Bucură-te, vorbitorule cu îngerii și prieten al apostolilor;Bucură-te, cel ce ai înălțat crucea credincioșilor;Bucură-te, cel ce ai luminat cugetul păcătoșilor;Bucură-te, stâlpul cel tare pe care s-a sprijinit credința;Bucură-te, pomul cel plin de rod prin care s-a dobândit credința;Bucură-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete;Bucură-te, tămăduitorule de răni și boli;Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Haralambie! Condac 4 Zicând ostașii și toți slujitorii dregătorului către mai-marii poporului că tu ai dorit mai mult necinstea osârdiei în loc de cinste, iar cârligele cu care ei te chinuiau s-au tocit cu totul și numai au zgâriat trupul tău fără a-l fi vătămat întru nimic, toți s-au mirat între ei de răbdarea chinuirii tale; iar binecredincioșii, slăvind pe Dumnezeu pentru facerile Sale de bine, s-au silit a-I cânta Lui: Aliluia! Icos 4 Arătându-se mai tiran, unul dintre căpeteniile păgânilor între ostașii cei ce te chinuiau, dreptule mucenice, și văzând că nicidecum n-ai căpătat vreo vătămare trupească din osânda la care erai supus, a îndrăznit acel tiran cu batjocură a smulge cârligele din mâna chinuitorilor și, pornindu-se iute cu mânie a sfâșia mai cu putere trupul tău, îndată a venit urgia dumnezeiască asupra lui, căci i s-au tăiat mâinile de la coate, stând spânzurate de trupul tău, și căzând jos, la pământ, cerea zadarnic ajutor dregătorului. Iar tot poporul grăia către tine unele ca acestea:Bucură-te, minunea cea adevărată a credincioșilor;Bucură-te, închinarea și limanul păcătoșilor;Bucură-te, îngrozitorul semeției osânditorului;Bucură-te, cel ce ai potolit gândul rău al vrăjmașului;Bucură-te, că ai biruit pe cel nelegiuit;Bucură-te, că ai smerit pe cel nesocotit;Bucură-te, bucuria minunilor tale;Bucură-te, veselia chinurilor tale;Bucură-te, propovăduitorul adevărului;Bucură-te, luminătorul cugetului;Bucură-te, părintele celor smeriți;Bucură-te, mijlocitorul celor pocăiți;Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Haralambie! Condac 5 Când a văzut poporul că dregătorului Luchian i s-a întors gura la ceafă, pentru că a îndrăznit a scuipa fața ta cea sfântă, toată cetatea Magnezia s-a spăimântat de o minune ca aceasta și, într-un glas, se ruga ție să o mântuiești; iar binecredincioșii cântau lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 5 Lăudându-se numele tău, Sfinte Haralambie, în toată cetatea Magnezia și în Asia, pentru că mai apoi, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, ai dat tămăduire dregătorului Luchian și tiranului Luciu, care și-au cerut iertare de greșelile lor și s-au pocăit, îndată au alergat mulți din popor la credința cea adevărată și botezându-se în numele Sfintei
Rugăciune către Sfinții 40 Mucenici din Sevasta
Veniți, popoare, să-i cinstim cu evlavie pe Sfinții lui Dumnezeu, pe cei patruzeci de Mucenici din Sevasta, care pentru lupta lor au dobândit cununi luminoase și nestricăcioase. O, voi, care vă bucurați de cinstirea întregii Biserici, care ați dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni prin moaștele voastre, fiți ocrotitorii noștri, ai celor ce vă cinstim pomenirea. Rugați-vă pentru noi, fericiților Mucenici, ca să dobândim tărie în lupta cu patimile, răbdare în îndurarea necazurilor, credință nestrămutată în făgăduințele Domnului, smerenie adevărată și mântuirea sufletelor noastre. Nu ne lăsați pe noi să cădem fără de ridicare în adâncul deșertăciunii acestei lumi, nu ne lăsați să ni se împietrească de tot inimile în nepăsarea timpului în care trăim, nu lăsați să înghețe inimile în viforul acestui veac. Zid de apărare să fiți împrejurul nostru și loc de scăpare din cursele vrăjmașului. O, preacinstit Sobor, tămăduiește neputințele noastre, ale credincioșilor slăbiți pe cale, ca să nu ne biruiască și să nu ne batjocorească necuratul vrăjmaș, care încearcă în tot chipul să ne abată de la lupta cea mântuitoare. Voi, Sfinților Mucenici, care toate le-ați suferit cu îmbărbătarea Duhului Sfânt, în credință și rugăciune îndelungată, nu încetați să ne întăriți și pe noi, cei ce ne minunăm de tăria sufletelor voastre strigând Domnului: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, Cel ce Te proslăvești în sfinții Tăi, slavă Ție!
Acatistul Icoanei Maicii Domnului Ognevidnaya
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Sfinții Îngeri cu frică înconjoară cinstită icoana ta, împodobind-o cu cununi de laude pentru mulțimea minunilor tale arătate neamului omenesc, iar noi de mireasma cântărilor duhovnicești umplându-ne, îți cântăm ție cu dragoste: Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Icosul 1 Chipul tău cel de foc ne întâmpină pe calea rugăciunii și ne luminează ca să ne ostenim și noi spre asemănarea cu Adevărul, Care ne-a zidit după chipul Său; pentru aceasta, razele gândurilor noastre le purtăm către tine, strigând:Bucură-te, nădejdea iubitorilor de sfințenie;Bucură-te, liniștea celor tulburați de valurile ispitelor;Bucură-te, acoperământul milostivirii celor greșiți;Bucură-te, adiere lină a înțelepciunii de sus;Bucură-te, cântarea cea neîncetată a cetelor cerești;Bucură-te, poartă a mântuirii celor păcătoși;Bucură-te, împăcarea noastră cu Părintele ceresc;Bucură-te, apărătoarea noastră nebiruită la judecata cea de obște;Bucură-te, cununa nădejdilor noastre de mântuire;Bucură-te, pecetea mântuirii celor ce se roagă ție;Bucură-te, carte purtătoare a cuvintelor Vieții;Bucură-te, povățuitoare luminată spre Împărăția Cerurilor;Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Condacul 2 Ca un soare strălucești până la marginile lumii cu razele minunilor și risipești întunericul mâhnirii celor care te cheamă în ajutor și cântă Domnului cu mulțumire: Aliluia! Icosul 2 Stând fără de mijlocire înaintea Celui Slăvit în Treime, Dumnezeul Cel Preaînalt, adu-ți aminte și de noi, cei căzuți în groapa multor patimi, și ne izbăvește de căderea în focul cel veșnic al iadului, ca să aducem ție ca niște făclii de laude mulțumirile acestea:Bucură-te, foc ce arzi pe demonii cei spurcați;Bucură-te, flacără ce ne aprinzi dorul de Împărăția Cerurilor;Bucură-te, lumină ce risipești întunericul neștiinței;Bucură-te, căldură ce topești gheața împietririi inimilor noastre;Bucură-te, liniște ce alungi tulburările diavolești;Bucură-te, pacea celor care întru tine și-au pus nădejdea;Bucură-te, potolirea lacrimilor Evei celei întristate;Bucură-te, bucuria mântuirii celor care aleargă la tine;Bucură-te, adânc nemăsurat al îndurărilor dumnezeiești;Bucură-te, poartă de aur deschisă cu cheia rugăciunii;Bucură-te, că ne deschizi cămările cerești cu milostivire;Bucură-te, că dai darul înțelepciunii celor ce stăruie întru smerenie;Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Condacul 3 Văzând poporul că icoana ta izvorăște nenumărate minuni, și mai mult s-a întărit în credință, cerând mântuire tuturor celor care cântă Domnului: Aliluia! Icosul 3 Izvorul minunilor tale nu poate fi oprit de pizma necredincioșilor, iar noi adăpându-ne de la el, ne întărim în credință și aducem ție picături de laude ca acestea:Bucură-te, izvor nesecat al darurilor duhovnicești;Bucură-te, râu pururea curgător al rugăciunii;Bucură-te, rouă ce cureți sufletele cele întinate;Bucură-te, mare a bunătății negrăite pentru cei căzuți;Bucură-te, că ne mijlocești pocăință în ceasul căderii;Bucură-te, că ne ridici cu dragoste la înălțimea umilinței;Bucură-te, că tai spinii patimilor de pe calea vieții noastre;Bucură-te, că din prăpastia pierzării ridici pe cei pierduți;Bucură-te, că potolești marea cea sărată a ispitelor noastre;Bucură-te, că ne îndemni neîncetat la priveghere și rugăciune;Bucură-te, că ne scoți din adâncul întristării;Bucură-te, că ne luminezi cu lumina cunoștinței de Dumnezeu;Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Condacul 4 Grădină a Raiului pe tine te știm, ceea ce cu florile rugăciunilor tale ai adus în lume mireasma iertării dumnezeiești și ne-ai dăruit nouă a cânta cu bucurie: Aliluia! Icosul 4 Pe Cel Care a dezlegat blestemul morții care muncea neamul lui Adam L-ai născut întru feciorie și stricăciunea zidirii ai dezlegat, Curată, ca toți să aducă ție mulțumiri ca acestea:Bucură-te, povățuitoarea fecioarelor înțelepte;Bucură-te, dezlegarea blestemului strămoșesc;Bucură-te, împăcarea noastră cu Dumnezeu;Bucură-te, risipitoarea durerilor celor supuși morții;Bucură-te, oglinda prin care am văzut mila lui Dumnezeu;Bucură-te, chezășuitoarea mântuirii celor căzuți;Bucură-te, toiag al rugăciunii celor orbi;Bucură-te, carte a tainelor celor mai presus de minte;Bucură-te, turn neclintit întru apărarea credincioșilor;Bucură-te, risipirea lacrimilor Evei;Bucură-te, bucuria mântuirii lui Adam;Bucură-te, floarea darurilor cerești;Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Condacul 5 Înaintea icoanei tale ne plecăm și noi genunchii inimilor și cu umilință cerem ție să ne mijlocești iertare păcatelor și risipirea norului celui greu al ispitelor, ca să cântăm ție : Aliluia! Icosul 5 Întinde acoperământul tău cel luminos și ne păzește pe noi de săgețile celui viclean, căci nădejdea mântuirii noastre întru tine ne-am pus, preabună, și ție îți încredințăm toată viața noastră, ca toate să le rânduiești spre a noastră mântuire și să-ți cântăm așa:Bucură-te, acoperământul la care aleargă cetele creștinilor;Bucură-te, lumina călăuzitoare către Adevărul Cel veșnic;Bucură-te, bucuria celor izbăviți de tine din necazuri;Bucură-te, înțelepciunea cea tainică a celor smeriți;Bucură-te, îmbrățișarea gânditoare a celor rătăciți;Bucură-te, ștergerea lacrimilor celor din cumplite nevoi;Bucură-te, mulțumirea prisositoare a celor mântuiți;Bucură-te, grabnică scăpare a celor nedreptățiți;Bucură-te, stingerea săgeților celui viclean;Bucură-te, stindard al păcii lui Hristos;Bucură-te, biserică prea înaltă a Arhiereului Celui Mare;Bucură-te, pod care ne trece la viața cea luminată;Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Condacul 6 Valurile ispitelor se năpustesc asupra noastră și nu avem alt liman de scăpare decât numai pe tine, Preacurată, pe care te rugăm să ne păzești de toate cursele celui rău, ca să cântăm cu bucurie: Aliluia! Icosul 6 Înaintea icoanei tale se aduc pururea rugăciuni și lacrimi, căci întru tine toți și-au pus nădejdea, știindu-te Maică a Cuvântului și apărătoare tare a noastră înaintea Fiului tău, pentru care te lăudăm așa:Bucură-te, primitoarea rugăciunilor celor din nevoi;Bucură-te, că nu lepezi lacrimile celor întristați;Bucură-te, că prefaci necazurile noastre în bucurie;Bucură-te, că te milostivești spre cei nedreptățiți;Bucură-te, că deschizi ușa iertării celor greșiți;Bucură-te, că ne păzești de alunecarea în păcat;Bucură-te, că dai mângâiere celor zdrobiți cu inima;Bucură-te, că îmblânzești pe cei care ne necăjesc;Bucură-te, că aduci la pocăință pe cei împietriți;Bucură-te, fulger care risipești cursele celui rău;Bucură-te, icoană prea iubită a călătorilor;Bucură-te, liniștea cea binecuvântată a fecioarelor;Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre! Condacul 7 Pe Dătătorul de viață ai adus în lume, ca să zdrobească puterea morții și pe Adam să ridice pe scara iertării la Părintele luminilor, pe Care Îl roagă, Preacurată, să ne trimită nouă lumina Duhului Sfânt, ca să-ți cântăm unele ca acestea: Aliluia! Icosul 7 Înalță mâinile tale la rugăciune și oprește valurile ispitelor care caută să ne tragă pe noi spre adâncul pierzării și ne dă înțelepciune, ca să aducem ție laude de mulțumire ca acestea:Bucură-te, rugătoare grabnică pentru cei din primejdii;Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce se luptă împotriva celui rău;Bucură-te, că ne dai umilință în ceasul pocăinței;Bucură-te, că primești lacrimile
Rugăciune la Icoana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși”
O, Podoaba cetelor îngereşti şi Lumina celor ce călătoresc în pământul mântuirii, Vasul cel preafrumos plin de mirul tuturor darurilor Duhului, Oglinda sufletelor umilite, Veşmântul celor iubitori de feciorie, Buna Povăţuitoare a maicilor, Biruinţa sihaştrilor, Dorul mucenicilor, Nădejdea neclintită a păcătoşilor, Preasfântă Fecioară şi Maica Cuvântului, adapă-ne pe noi cei însetaţi de mântuire din izvorul minunilor Tale şi cu starea Ta de faţă înaintea tronului Treimii mijloceşte iertarea păcatelor noastre. Nu avem nici o picătură de umilinţă în vasul sufletelor noastre şi cu totul ne-am cufundat în adâncul nelegiuirilor. Nu avem gând de întoarcere şi în mormântul lenevirii ne-am aşezat. Am lepădat mila Domnului şi cu mulţime de păcate ne-am împovărat. Pentru aceasta, te rugăm, Preacurată Maică a Domnului, să ne fii apărătoare nebiruită la judecată şi mai înainte de a sosi ceasul înfricoşător al morţii să ne soleşti pocăinţă. Ca Una Ce ai născut pe Cel de pe scaunul heruvimilor, pe noi, cei pierduţi în temniţa păcatelor, ne slobozeşte, apropiindu-Te cu cheia rugăciunii Tale. Nu ne părăsi în vremea primejdiilor, ci ca Una Ce eşti Izvor al milostivirii credincioşilor, adapă-ne cu picăturile îndurărilor Tale. Surpă toate ispitele vrăjmaşilor nevăzuţi cu mâna Ta cea puternică, ca Una Ce ai ţinut în braţele Tale pe Cel Ce cu mâna Sa a zidit toată făptura şi aşează pe cerul minţilor credincioşilor stele de gânduri dumnezeieşti. Înţelepţeşte-ne pe noi ca în toată vremea să Îţi aducem jertfe de rugăciuni şi mai ales să-Ţi împletim cununa laudelor, ca să dobândim şi noi cununa mântuire şi viaţa cea veşnică spre slava lui Dumnezeu în veci. Amin.
Acatistul Sfinților Mari Mucenici Teodor Stratilat și Teodor Tiron
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Apărătorii cei nebiruiți ai Evhaitelor, frumusețea mucenicilor și a nevoitorilor însuflețită podoabă, Tiron și Stratilat Teodorii. Veniți cu laude și cu cântări să-i încoronăm, căci lupte și biruința muceniciei au răbdat pentru Hristos, Căruia se roagă neîncetat ca să ne izbăvim din toate nevoile, care strigăm: Bucurați-vă, mucenicii Domnului! Icosul 1 Îngeri s-au trimis din cer cu coroană neveștejită să încoroneze creștetul tău cel nebiruit, frumusețea mucenicilor Teodore Tiroane slăvite; iar tu ca un viteaz al lui Hristos te-ai arătat apărător nebiruit al credincioșilor din toată lumea, pentru aceasta strigăm ție:Bucură-te, Tiroane, voievodul mucenicilor;Bucură-te, lauda și podoaba Evhaitelor;Bucură-te, apărătorule al credincioșilor;Bucură-te, surpătorule al păgânătăților;Bucură-te, a mucenicilor podoabă și bucurie;Bucură-te, a Bisericii lui Hristos înfrumusețare;Bucură-te, că reverși minuni cu îndestulare;Bucură-te, că de bucurie pe toți i-ai umplut;Bucură-te, că din început Biserica ai apărat;Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, sângele tău ți-ai vărsat;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 2-lea Putere de sus ai luat prin chinurile tale cinstite de noi, nevoitorule al Domnului, și prin vărsarea sângelui tău, ai mărturisit cu fapta iubirea Domnului tău, pentru care, Stratilate, ți-ai dat sufletul tău, strigând: Aliluia! Icosul al 2-lea Putere vitejească luând de la Împăratul Slavei, ai rușinat mândria lui Lichie, prin luptele tale cele mucenicești și pentru dragostea lui Hristos, cu bucurie te-ai jertfit, pentru care credincioșii strigă ție:Bucură-te, Stratilate nebiruite;Bucură-te, crin și floare din Evhaita;Bucură-te, că ai biruit tabăra vrăjmașilor;Bucură-te, că prin chinuri ai câștigat cereasca Împărăție;Bucură-te, și noi strigăm ție;Bucură-te, că armă ai avut Crucea Domnului;Bucură-te, că pe tirani cu puterea ei ai surpat;Bucură-te, că și pe idoli ai batjocorit;Bucură-te, că pe idolii lui Lichinie la săraci i-ai împărțit;Bucură-te, că prin aceasta Hristos S-a proslăvit;Bucură-te, că prin răbdare cununi ai câștigat;Bucură-te, că spre cele cerești pe toți ne-ai îndemnat;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 3-lea Luminându-ți ochiul minții, către cer ai privit și, de frumusețea celor nepieritoare dorind, nimic n-ai iubit din cele trecătoare; ci și trupul tău, Tiroane, l-ai dat muncilor celor de multe feluri, pentru care ai primit coroană neveștejită și gherdanul biruinței, pentru care cântăm Domnului: Aliluia! Icosul al 3-lea Lumină de sus strălucind sufletul tău cel mucenicesc, dar de bogăție te-ai dat credincioșilor, Tiroane, că înfierbântându-te cu râvna bunei credințe, ai scăpat pe credincioși de spurcăciunile cele idolești, pentru care cântăm ție:Bucură-te, ajutorul cel grabnic;Bucură-te, strălucirea bunei credințe;Bucură-te, ocrotitorul ortodocșilor;Bucură-te, înfrânătorul păgânătății;Bucură-te, că prin colivă pe credincioși ai scăpat;Bucură-te, lauda și bucuria episcopului Ioan;Bucură-te, că el cântare vrednică ți-a dat;Bucură-te, biruitorule al tiranilor împărați;Bucură-te, că și pe Maximian ai rușinat;Bucură-te, a Bisericii înfrumusețare;Bucură-te, că reverși raze strălucitoare;Bucură-te, că prin jertfă cu Hristos te-ai unit;Bucură-te, că pentru aceasta El te-a proslăvit;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 4-lea Puterea credinței înfierbântând sufletul tău, spre mărturisirea lui Hristos, pentru care cu dragoste ți-ai dat trupul muncilor celor înfricoșătoare, Sfinte Stratilat; iar noi văzând răbdarea ta cântăm Domnului: Aliluia! Icosul al 4-lea Putere luând asupra păgânătății, pe idoli ai surpat cu mărturisirea lui Hristos, Căruia sufletul ți-ai dat cu mulțumire și te-ai făcut apărător credincioșilor, mucenice Stratilat, pentru care cu dragoste strigăm unele ca acestea:Bucură-te, că prin suferință cununa muceniciei ai luat;Bucură-te, că într-aceasta ai avut pe Hristos întărire;Bucură-te, că pe idoli cu puterea Lui, ai surpat;Bucură-te, strălucirea Iracliei și a Evhaitei;Bucură-te, că șapte zile nemâncat ai petrecut;Bucură-te, că și alte chinuri cu răbdare ai suferit;Bucură-te, că toți care te-au văzut pe Hristos au proslăvit;Bucură-te, că prin bărbăția ta puterea credinței a înflorit;Bucură-te, că mulți bolnavi ai vindecat;Bucură-te, că lui Hristos bună mireasmă te-ai adus;Bucură-te, că Evhata ție a cântat;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 5-lea Stea purtătoare de lumină te-ai arătat credincioșilor din toată lumea, lauda mucenicilor, Teodore Stratilat, că ai scăpat pe mulți de înșelăciunea idolească și pe Hristos ai mărturisit și ai luat cunună neveștejită din mâna Domnului tău, strigând: Aliluia! Icosul al 5-lea Strălucind prin biruința mărturisirii, sufletul tău nevinovat l-ai adus lui Hristos, Care a primit nevoințele tale cele mucenicești, arătându-te apărător fierbinte credincioșilor din toată lumea, pentru care strigăm ție:Bucură-te, Stratilate nebiruite;Bucură-te, mărturisitorule al credinței;Bucură-te, diamantul răbdării;Bucură-te, crinul înfrânării;Bucură-te, balsamul vindecării;Bucură-te, cedrul curăției;Bucură-te, ajutătorul săracilor;Bucură-te, ocrotitorul văduvelor;Bucură-te, că ești tuturor folositor;Bucură-te, că din orice nevoi izbăvești;Bucură-te, că sănătoși ne păzești;Bucură-te, că și locașul tău îl proslăvești;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 6-lea Mărturisind cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat, ai străpuns cu sulița răbdării tale pe Faraon cel gândit și închinăciunile elinilor le-ai surpat, rușinând în priveliște pe Maximian, pentru care strigăm Domnului: Aliluia! Icosul al 6-lea Mărturisitor fierbinte te-ai arătat, Mucenice Teodor Tiron, că fiind dus înaintea tiranului Maximian, nu te-ai rușinat a mărturisi pe Hristos, ci ai rușinat închinăciunile cele idolești, pentru care strigăm ție:Bucură-te, că în oastea tironilor ai fost;Bucură-te, că pe Maximian ai rușinat;Bucură-te, că pe idolii lui ai surpat;Bucură-te, că aceasta singur ai mărturisit;Bucură-te, că prin spânzurare singur ai mărturisit;Bucură-te, că prin focul cuptorului ai trecut;Bucură-te, că Mitropolia Amasiei te mărește;Bucură-te, că Humialon, orașul tău, te proslăvește;Bucură-te, că acum creștinii serbează al tău nume;Bucură-te, că-n nevoi și-n izbânzi strigăm ție;Bucură-te, făcător de minuni alese;Bucură-te, că prin ele Dumnezeu se proslăvește;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 7-lea Vrând tu, Mare Mucenic Stratilat, a-ți mântui sufletul, pe care l-ai împodobit cu tot felul de fapte bune, cu rugăciuni și cu milostenii, te-ai gătit spre lupte mucenicești, pe care le-ai primit cu bucurie, cântând Domnului: Aliluia! Icosul al 7-lea Străină minune a fost în toată Evhaita și Iraclia s-a mirat de vitejiile tale, cum toate defăimând și pe împărați mustrând, cu îndrăzneală ai alergat la lupte pentru dragostea Domnului tău, pentru aceasta strigăm ție:Bucură-te, minunea Evhaitelor;Bucură-te, înfrumusețarea Iracliei;Bucură-te, podoaba mucenicilor;Bucură-te, mustrătorul tiranilor;Bucură-te, jertfă însuflețită;Bucură-te, că chinurile cu bucurie le-ai primit;Bucură-te, că sfaturilor lui Lichinie nu te-ai plecat;Bucură-te, că sufletul tău Domnului l-ai dat;Bucură-te, că El cu bucurie l-a primit;Bucură-te, că cetele mucenicilor primindu-te au dănțuit;Bucură-te, că și noi bun apărător te-am dobândit;Bucură-te, Mare Mucenice Teodor! Condacul al 8-lea Toată ceata îngerilor, cu mucenicii și cu stăpânul lor, întru cântări a întâmpinat sufletul tău, Mare Mucenice Teodor Tiron, încoronând creștetul tău cel nebiruit cu gherdanul
Rugăciune către Sfântul Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei
Sfinte, de Dumnezeu fericite, Policarp, în rugăciunile tale cele de-a pururea pomenește-ne ca, revărsându-se milostivirea lui Dumnezeu peste noi, să ne învrednicim, mult roditorule, de cele spre viață ale Duhului roade: în inimă, dragostea: cu ochii privind către Dumnezeu, în cuget bucuria cea duhovnicească; mintea umplând-o cu neîncetată rugăciune, pacea în sufletul nostru; în piept așezând suspinarea pentru păcate, în toate îndelunga răbdare; chipului celui dinlăuntru, bunătatea, în mâini facerea de bine; în urechi punând ascultarea Sfintelor Scripturi, iar pe limbă mărturisirea adevărului, neclintiți întru dreapta credință; glasului, blândețea; pântecele pecetluit cu înfrânarea și în tot trupul curăția. Ca să ne învrednicim a fi moștenitori ai bucuriei celei veșnice și părtași ai Împărăției cerurilor. Amin.
Acatistul Sfântului Ierarh Partenie, Episcopul Lampsacului, Tămăduitorul cancerului şi al tuturor bolilor şi biruitorul demonilor
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Ca pe un arhipăstor preaîndumnezeit al Lampsacului și ca pe un făcător de minuni și izvor îmbelșugat, te lăudăm pe tine, Ierarhe insuflat de Dumnezeu. Iar tu, ca unul care are îndrăzneală către Domnul, roagă-te să fie izbăviți de tot necazul cei care strigă către tine: Bucură-te, Părinte Partenie! Icosul 1 Om fiind prin fire, înger prin purtări ai fost văzut, Ierarhe Partenie, și cu darurile îngerești faci să strălucească adunarea Bisericii; de aceea, minunându-ne de viața ta, strigăm cu glas mare:Bucură-te, cel prin care Hristos este lăudatBucură-te, cel prin care dușmanul este alungatBucură-te, păstor preaîndumnezeit al LampsaculuiBucură-te, făclie luminoasă a HelespontuluiBucură-te, culme a smereniei și comoară a dragosteiBucură-te, adânc al curăției și făcător de minuniBucură-te, că te-ai umplut de lumină cereascăBucură-te, că ai nimicit puterea amăgitoruluiBucură-te, slujitor înflăcărat al lui HristosBucură-te, ocrotitorul și apărătorul nostruBucură-te, cel prin care credincioșii se aprindBucură-te, cel prin care dușmanii sunt surpațiBucură-te, Părinte Partenie! Condacul al 2-lea Viață curată din tinerețe având, te-ai umplut de darurile cerești și, făcător a multe minuni fiind, te-ai pus mijlocitor pe lângă harul Duhului, Partenie purtătorule de Dumnezeu, uimindu-i pe cei care strigă: Aliluia! Icosul al 2-lea Viața ta a fost cunoscută tuturor și împodobită cu virtuți, și tuturor pildă arătându-te din tinerețe prin fapte sfinte, luminezi sufletele noastre, ale celor care cu dor strigăm către tine:Bucură-te, vistierie a obiceiurilor fără patăBucură-te, icoană a adevărurilor sfinteBucură-te, pildă vieții folositoareBucură-te, comoară sfântă a liniștii sufleteștiBucură-te, că ai lipsit de lumină pe dușmanul puternicBucură-te, că L-ai slăvit pe Hristos, Împăratul tuturorBucură-te, omorâtorul patimilor răutățiiBucură-te, cel luminat de Lumina liniștii dumnezeieștiBucură-te, cel ce ai urmat blândeții lui HristosBucură-te, următorul bunătății LuiBucură-te, cel care ai disprețuit orice stăpânire a celor pieritoareBucură-te, cel care ai primit lumina de la DumnezeuBucură-te, Părinte Partenie! Condacul al 3-lea Primind din înaltul cerului putere în împlinirea faptelor și dumnezeiască voință insuflată de Dumnezeu, ai fost mai puternic decât tot ce este stricăcios prin alipirea de cerescul Duh, fericite Partenie, și strigai către Sfânta Treime: Aliluia! Icosul al 3-lea Dumnezeiescul Filitos a cunoscut harul foarte strălucit al vieții tale, purtătorule de Dumnezeu, și te-a desăvârșit pentru preoție cu uleiul preasfânt al duhului, ca să aduci jertfă nesângeroasă pentru cei care strigă:Bucură-te, jertfitor dumnezeiescBucură-te, sfânt învățat în tainele CuvântuluiBucură-te, slujitor al Tainelor dumnezeieștiBucură-te, podoabă a Sfintei BisericiBucură-te, cel care luminezi cu lumină nevinovățiaBucură-te, cel care ne înveți tainele cu darul Întreitei LuminiBucură-te, că ai fost primit preot purtător de DumnezeuBucură-te, că ai strălucit ca preot cu vorbire de la DumnezeuBucură-te, cel care ai tăiat spinul patimilorBucură-te, cel care ai curățat ogorul sufletelorBucură-te, vas al Luminii Celei cu trei razeBucură-te, izvor al sufletelor care s-au pocăitBucură-te, Părinte Partenie! Condacul al 4-lea Cu înțelepciune dumnezeiască ai fost primit următor al Apostolilor și ai dobândit harul acestora; de atunci, sănătos l-ai făcut, Sfinte, pe cel orbit de taur, mult fiind lăudat tu, Partenie, și cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea A auzit de bogăția multelor tale binefaceri femeia care era greu suferindă și, venind la tine cu evlavie, a fost izbăvită de suferința cancerului, vestind harul tău și strigând către tine cu credință:Bucură-te, tămăduirea celor bolnaviBucură-te, vindecarea celor în suferințăBucură-te, dumnezeiască mângâiere a celor întristațiBucură-te, însănătoșire grabnică a celor bolnaviBucură-te, că ai ucis puterea canceruluiBucură-te, că ai vindecat-o imediat pe femeieBucură-te, cel care ai slujit fără pată DomnuluiBucură-te, cel care ai nimicit puterea lui VeliarBucură-te, laudă a preoților evlavioșiBucură-te, sprijin al multor tulburațiBucură-te, glas al milostivirii dumnezeieștiBucură-te, vas al dragostei din belșugBucură-te, Părinte Partenie! Condacul al 5-lea Vas ales văzându-te preafericitul întâistătător al Cizicului, cu dumnezeiască insuflare, te-a arătat ierarh dumnezeiesc și păstor al Lampsacului; de atunci, Partenie, cu smerenie ai strigat către Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 5-lea Cu putere dumnezeiască ai fost în stare să dobori și să omori pe dușmanul care a venit împotriva ta ca un câine turbat și cu evlavie ai păstorit turma ta, care cu bucurie strigă către tine, Sfinte arhipăstor:Bucură-te, arhipăstorule al LampsaculuiBucură-te, ierarhe îndumnezeitBucură-te, izvor nesecat de minuniBucură-te, învățător al dogmelor dumnezeieștiBucură-te, chip preaneîntinat al Bunului PăstorBucură-te, oaie blândă a Mântuitorului HristosBucură-te, că pe Veliar ca pe un câine l-ai nimicitBucură-te, că ai văzut slava DomnuluiBucură-te, următor al milostivirilor lui DumnezeuBucură-te, chip al vieții fără patăBucură-te, cel din cauza căruia plânge VeliarBucură-te, cel prin care credincioșii dănțuiescBucură-te, Părinte Partenie! Condacul al 6-lea Nimicind, Ierarhe, puterea demonilor și prin aceasta toate vrăjitoriile, și făcând să piară, cu harul care ți-a fost dat, practicile magiei, dăruiești sănătate și izbăvire tuturor celor care strigă: Aliluia! Icosul al 6-lea Lampsacul și țara Helespontului se bucură de tine și cântă toată Biserica pentru mulțimea minunilor tale, prin care nu ai încetat să faci bine tuturor, căci lucrurile bune le dăruiești celor care strigă cu credință:Bucură-te, slava BisericiiBucură-te, făclia credințeiBucură-te, comoară vie a Duhului SfântBucură-te, mare scăpare a celor bolnaviBucură-te, stâlp al faptelor dumnezeiești ale vieții în DuhBucură-te, unealtă călăuzită de Dumnezeu a viețuirii minunateBucură-te, că poți să stârpești viclenia idolilorBucură-te, că faci să strălucească dragostea lui HristosBucură-te, comoară a vieții viitoareBucură-te, scânteiere vie a lumii imaterialeBucură-te, lucrător al multor fapte minunateBucură-te, flacără a milostivirilor cereștiBucură-te, Părinte Partenie! Condacul al 7-lea Mare prin fapte minunate, ajuns ierarh, ai izbăvit de rătăcirea idolilor duhovniceasca ta turmă, care ți-a fost încredințată din mâinile lui Dumnezeu și ai hrănit cu dogmele credinței pe cei care strigă: Aliluia! Icosul al 7-lea Vestind legile credinței și harul Evangheliei, purtătorule de Dumnezeu, i-ai întors să slujească lui Hristos pe cei care înainte erau fii ai pierzării și cu minuni îi întărești pe cei care cu evlavie strigă către tine:Bucură-te, luminător al celor aflați în întunericBucură-te, părinte al celor care s-au luminatBucură-te, cel care ai făcut de rușine zădărnicia idolilorBucură-te, cel care ai făcut cunoscută mila MântuitoruluiBucură-te, îndumnezeitule cunoscător al învățăturilor dătătoare de viațăBucură-te, vestitor al milostivirilor cerești insuflat de DumnezeuBucură-te, că îndrumi spre calea mântuiriiBucură-te, că risipești întunericul neștiințeiBucură-te, cel care aprinzi flacăra sufletelor spre dragostea lui HristosBucură-te, cel care rupi săgețile dușmanuluiBucură-te, cel care tai rădăcinile patimilorBucură-te, cel care aduci rodul virtuțiiBucură-te, Părinte Partenie! Condacul
Sfânta Teodora din Tesalonic ‒ pașii către Împărăția lui Dumnezeu
Îndrumându-și fiica să aleagă calea monahismului, Sfânta Teodora i s-a alăturat acesteia, după moartea soțului ei. După multe minuni pe care le-a săvârșit în viață, sfânta i-a uimit pe toți și după moarte, căci trupul ei s-a mutat de parcă era viu, ca să facă loc egumenei. Născută în Eghina, din părinți binecredincioși, Sfânta Teodora, ajunsă la vârsta potrivită, s-a căsătorit și a avut o fiică. Povățuind-o spre calea monahismului, fiica ei s-a călugărit, iar după moartea soțului său, Sfânta Teodora s-a alătura fiicei, în mănăstire, în Tesalonic. După ce a făcut multe minuni, s-a mutat la cele veșnice și a fost îngropată în cimitirul mănăstirii. La câțiva ani după aceea, când a murit stareța, trupul Sfintei Teodora s-a mutat mai încolo, de parcă ar fi fost viu, ca să îi facă mai mult loc egumenei. Mirându-se toți de cele întâmplate și de mirosul de bună mireasmă, au cules mirul izvorât din trupul Sfintei Teodora, făcându-se multe minuni prin ungerea cu el: demonii erau izgoniți, bolnavii erau vindecați, iar toți cei care cereau ajutor sfintei erau ajutați fără întârziere.
Acatistul Sfinților Cuvioși Varsanufie cel Mare și Ioan din Gaza
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Pe Sfinții Varsanufie cel Mare și Ioan Profetul, mlădițe ale vieții sfinte care au înflorit cu har îmbelșugat spre bucuria sufletelor noastre, îi lăudăm și îi slăvim căci unul a fost fântână adâncă a învățăturilor și celălalt ca o gură dumnezeiască a prorociei. Iar voi rugați-vă pentru noi care vă chemăm: Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Icosul 1 Ați fost mirarea cetelor Îngerești trăind în trup dar fiind fără de el, mare vorbitor cu Dumnezeu Varsanufie și Ioan de Dumnezeu văzătorul, strălucind într-un cuget și într-o viețuire asemenea îngerilor, iar noi vă slăvim:Bucurați-vă, povățuind din dumnezeiasca înțelepciune;Bucurați-vă, sădind râvna mântuitoare;Bucurați-vă, trăind viața în afara trupului;Bucurați-vă, cei aprinși de strălucirea harului;Bucurați-vă, sfetnici Mângâietorului Hristos;Bucurați-vă, cei renumiți prin bogăția harismelor dumnezeiești;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 2 Alegând să zbori spre Cer cu aripi îngerești, te-ai dăruit cu totul lui Dumnezeu și ai îmbrăcat haina călugăriei, Sfinte Varsanufie, iar El te-a primit și te-a dat poporului ca învățător cu dumnezeiască agoniseală a înțelepciunii, fiind pildă nerătăcită și far luminos al celor care căutau să ajungă la mântuire, strigându-L pe Dumnezeu: Aliluia! Icosul 2 Ai deschis Poarta Cerului cu rugăciunile tale, Sfinte Cuvioase Varsanufie, și adunând îndrăzneală la Dumnezeu ai dus la Picioarele Lui sufletele chinuite care alergau la tine pentru mângâiere. Ridică-ne și pe noi în duh acolo unde răul nu ne poate atinge, iar noi te chemăm:Bucură-te, vas de mult preț al cugetării celei drepte;Bucură-te, rugător fierbinte pentru păcătoși;Bucură-te, călăuză cu multă discernere;Bucură-te, adunând spre mântuire mulțimea îndurerată;Bucură-te, sfătuind spre viața veșnică sufletele rătăcite;Bucură-te, îndemnătorul monahilor la mai multă dăruire;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 3 Chemarea către Hristos ți-a fost îmbogățită cu har biruind prin viața plină de virtuți, Sfinte Ioan Profetul, și locuind lângă duhovnicul tău Sfântul Varsanufie ai luptat împreună cu el lupta cea bună și fără oprire te-ai închinat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 3 Iubind nevoința ca jertfă fără de sânge, ai viețuit îngerește în lume și mintea ta cea curată s-a luminat cu tainele cele pogorâte din Înaltul Cerului, primind de la Dumnezeu darul prorociei, Sfinte Cuvioase Ioan. Te rugăm primește aceste cuvinte de la noi:Bucură-te, păzindu-ne în legătura dragostei;Bucură-te, cel înălțat cu duhul la vederea celor nevăzute;Bucură-te, pătrunzător dincolo de haina materiei;Bucură-te, văzător peste granița timpului;Bucură-te, înțelegând începutul și sfârșitul lucrurilor;Bucură-te, descoperitorul uneltirilor diavolești;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 4 Ai strălucit ca o stea luminoasă în Egipt, Sfinte Varsanufie cel Mare, ajungând cu viețuirea în Palestina la mănăstirea lui Ava Seridus, și ai povățuit obștea de călugări din chilia ta, zăvorât, trimițând mesaje scrise prin egumenul Mănăstirii, care era singurul la care îi deschideai ușa chiliei și care s-a bucurat pentru tine: Aliluia! Icosul 4 I-ai uimit pe toți prin limpezimea cuvântului și prin puterea de a pătrunde problemele celor pe care nu îi vedeai niciodată, Sfinte Varsanufie, fiind îmbogățit de negrăitele daruri dumnezeiești. Ne minunăm de acestea și te lăudăm:Bucură-te, cel numit „Comoara Duhului Sfânt”;Bucură-te, învățător înțelept al monahilor;Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat stăpânirea peste vrăjmașii văzuți și nevăzuți;Bucură-te, cel ce răstorni scaunele celor puternici în răutate;Bucură-te, că pârjolești cu focul harului pământul fărădelegii;Bucură-te, că vânturi nedreptatea cu viforul celui Preaînalt;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 5 Lepădând legătura lumească te-ai făcut sălaș al Domnului Hristos, Sfinte Ioan, așa încât ai văzut cele viitoare cu ochi cunoscători ca un proroc dumnezeiesc, arătându-te ca un pribeag în cele vremelnice și căutând neîncetat spre Dumnezeu: Aliluia! Icosul 5 Făcându-ți chilia lângă cea a Sfântului Varsanufie, ai iubit tăcerea și te-ai învrednicit de a vedea slava dumnezeiască încă din trupul cel muritor, Sfinte Ioan Profetul. Fiind povățuitor deodată cu învățătorul tău pentru obștea mănăstirii și pentru mulțime de credincioși, din smerenie adeseori îi trimiteai să ia sfat de la acesta, iar noi te slăvim așa:Bucură-te, cel făptuitor în toate virtuțile;Bucură-te, cel ridicat pe culmile înainte-vederii;Bucură-te, luminând cu lucirea nepătimirii;Bucură-te, harfă ce cântă armonia Duhului Sfânt;Bucură-te, purtător de viață ascetică;Bucură-te, povățuitor dumnezeiesc al harului;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 6 Ai fost numit „Marele Stareț” deși nu ai îmbrăcat niciodată haina stăreției, Sfinte Părinte Varsanufie, fiind cucerit de dragostea lui Hristos care înmugurise în inima ta ca un măslin bine roditor, și rugăciunea cea veșnică torcea în tine fir aurit către Dumnezeu: Aliluia! Icosul 6 Devenind vlăstar al Iubirii lui Dumnezeu, brațele tale îmbrățișau orice păcătos întors la pocăință și erai cunoscut pentru marele pogorământ pe care îl făceai pentru cei care nu își mai aminteau păcatele, Sfinte Varsanufie, iertând din iubire la scaunul spovedaniei ceea ce omului îi era cu neputință a-și mai aminti. Te rugăm să ne ajuți și pe noi și pe slăvim:Bucură-te, cel milostiv cu neputința omenească;Bucură-te, înțelegând că uitarea era lucrarea diavolului;Bucură-te, că nu ai lăsat ispitele să îndepărteze omul de la Împărăția lui Dumnezeu;Bucură-te, că pogorământul l-ai câștigat prin smerenie și înfrânare;Bucură-te, că Dumnezeu a primit iubirea ta ca plată;Bucură-te, că și acum te rogi la Tronul Lui pentru păcatele uitate;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 7 Cu rugăciunile tale către Dumnezeu luminează mintea noastră și prin curăția vieții tale dăruiește-ne cuvânt bun, Sfinte Ioan Profetul, căci noi însetând după Hristos nu încetăm a-I cânta: Aliluia! Icosul 7 Te-ai supus legilor dumnezeiești, Sfinte Ioan, ai lepădat toată grija cea lumească alegând să Îl slujești pe Dumnezeu, silindu-te spre nevoință către Sionul cel de Sus iar acum primești de la îngeri laudele acestea:Bucură-te, cel mistuit de dumnezeiasca însetare după Hristos Domnul;Bucură-te, urmându-I cu inima nedezlipită în lupte;Bucură-te, doborând prin smerenie ochiul vrăjmașului;Bucură-te, stâlp de lumină cerească pentru monahi;Bucură-te, far strălucitor al minții credincioșilor;Bucură-te, împlinind cererile cele mântuitoare;Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți, cerându-I Domnului Hristos iertarea păcatelor și luminarea noastră! Condacul 8 De mic Dumnezeu te-a plămădit cu frica de El, Sfinte Varsanufie, dar prin
Rugăciune către Preasfânta Născătoare în faţa icoanei sale „Aflarea celor pierduţi”
Apărătoare osârdnică, Preaîndurată Maică a Domnului! La tine alerg eu, ticălosul, care am păcătuit mai mult decât toţi oamenii: Ia aminte glasul rugăciunii mele, auzi plângerea şi suspinul meu. Că fărădelegile mele au întrecut capul meu şi ca o corabie în adânc mă cufund în marea păcatelor mele. Ci tu, Preabună şi Milostivă Stăpână, nu mă trece cu vederea pe mine, ticălosul care mă pierd în păcatele mele: Miluieşte-mă pe mine, cela ce mă căiesc pentru răutăţile mele, şi la calea dreaptă întoarce ticălosul şi rătăcitul meu suflet. La tine, Stăpâna mea de Dumnezeu Născătoare, pun toată nădejdea mea. Tu, Maică a lui Dumnezeu, păzeşte-mă şi acoperă-mă sub acoperământul tău, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Sfântul Ierarh Eutihie, patriarhul Constantinopolului ‒ pașii către Împărăția lui Dumnezeu
Crescut de bunicul său, un preot făcător de minuni, Sfântul Eutihie a ajuns să fie arhimandrit, iar Patriarhul Mina i-a profețit faptul că îi va ocupa scaunul, ceea ce s-a și întâmplat, la scurt timp. Născut în vremea împăratului Iustinian, în Frigia, a fost crescut de bunicul său, Isihie preotul, care se învrednicise de darul facerii de minuni. Crescut în dreapta credință, a ajuns în cele din urmă arhimandrit, fiind trimis la al V-lea Sinod de la Constantinopol, ca locțiitor al arhiereului. Acolo, mirându-se toți de dragostea lui pentru Scripturi, i s-a profețit de către Patriarhul Mina că va ajunge să îi ia locul. Ceea ce s-a și întâmplat, căci la scurtă vreme patriarhul a trecut la cele veșnice, iar Sfântul Eutihie a fost numit în locul acestuia. Din invidia diavolului, acesta a căzut într-o erezie și a fost izgonit. Petrecând 12 ani la mănăstirea Amasiei, și-a luat iarăși scaunul de patriarh, iar după încă doi ani s-a mutat la cele veșnice, după ce i-a prorocit împăratului Tiberiu că va fi ales. Moaștele sale au fost îngropate alături de moaștele Sfinților Apostoli Andrei, Timotei și Luca.
Acatistul Sfântului Cuvios Varsanufie cel Mare
Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist Condacul 1 Celui ce peste fire s-a nevoit ajungând în cinste cu îngerii, celui ce lepădând povara păcatelor s-a ridicat pe culmile cuvioșilor Părinți, pe vasul neîncăpător al Duhului, veniți, toți iubitorii de rugăciune, cu cântări duhovnicești și alese stihiri să-l lăudăm astăzi, pe sfântul și cuviosul Varsanufie cel cu chip îngeresc, cântându-i din toată dragostea inimii pentru viețuirea sa cea sfântă, împreună cu îngerii și cuvioșii și toți sfinții: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Varsanufie, preafericite! Icosul 1 Cuvioase Varsanufie, din copilărie dăruindu-te pe tine Ziditorului tuturor, te-ai afierosit lui Dumnezeu ca un purtător de multe daruri sfinte. Astfel, lăsând științele lumii și Egiptul, țara nașterii Sfinției tale, ai călătorit în părțile Palestinei doritor fiind de pustie, ca într-o zi, trecând pe lângă hipodrom și văzând alergarea fără rost a oamenilor împreună cu a cailor, te-ai gândit de îndată la cum ar trebui să fie alergarea cea duhovnicească spre Împărăția Cerurilor. Pentru aceea, toate părăsindu-le, ai venit în chinovia cuviosului Serida și, odihnindu-te de cele trecătoare, cu sârguință și binecuvântare ai început a lucra pe cele netrecătoare. Iară noi, iubitorii nevoințelor tale, te lăudăm cu stihiri ca acestea:Bucură-te, vlăstar de mare preț al Egiptului;Bucură-te, că ai părăsit toate darurile și plăcerile trupului;Bucură-te, iubitorule de mare nevoință;Bucură-te, lucrătorul științelor celor de trebuință;Bucură-te, cetățean din pustiul Palestinei;Bucură-te, următor al cuvioșilor Egiptului;Bucură-te, stâlp de nevoință al pământului;Bucură-te, nevoință și rugăciune neîncetată și cântare;Bucură-te, Sfinte Cuvioase Varsanufie, preafericite! Condacul al 2-lea Alegându-ți loc de nevoințe o chilie în afara mănăstirii în care te-ai zăvorât, ai început a gusta din bucuriile duhovnicești, lăsând deoparte și pâinea și apa. Și precum zice David, ai uitat să mănânci pâinea ta, de glasul suspinului celui din adânc, hrănindu-te cu atâta dulceață dumnezeiască și cu neîncetată cântare: Aliluia! Icosul al 2-lea Mâncând cu lacrimi de pocăință pâinea cea de toate zilele, pe care părinții ți-o aduceau la chilia din afara mănăstirii, unde sfântul Ioan, ucenicul sfinției tale, de toate se îngrijea, cu lacrimi pururea curgătoare ți-ai curățit inima, nu numai de patimile cele trupești, ci și de cele sufletești. Noi astăzi, rugându-ne sfinției tale, te chemăm cu lacrimi de pocăință să ne vindeci și pe noi de îngâmfare, de trufie, de iubirea de sine, de răutate și de tot adâncul cel murdar al inimii, ca astfel curățiți fiind, să te lăudăm cu stihiri ca acestea:Bucură-te, mult nevoitorule;Bucură-te, pâine cu lacrimi de rugăciuni mâncată;Bucură-te, hrană cu bucurie duhovnicească amestecată;Bucură-te, vindecătorul bolilor sufletești;Bucură-te, dăruitor mare de daruri duhovnicești;Bucură-te, cu sfântul Ioan, ucenicul iubit, întru uimire;Bucură-te, icoană model de viețuire;Bucură-te, a Duhului Sfânt sălășluire;Bucură-te, Sfinte Cuvioase Varsanufie, preafericite! Condacul al 3-lea Înțelegere neînțeleasă avea întru sine fericitul Ioan, când, întrebându-te de locul sălășluirii tale Cuvioase, i-ai spus că ai dobândit adormirea trupului tău, mai bine zis, omorârea oricărei porniri pătimașe. De aceea, și locul tău de viețuire nu l-ai socotit nici chilie, nici refugiu, ci l-ai numit cimitir. Dar chilia aceasta în care trăiai ca într-un mormânt pentru darul lui Dumnezeu a devenit loc de sfințire, sălaș duhovnicesc în care demonul nu călca. Astfel, dobândind smerenie zidită în Duhul Sfânt, Varsanufie, cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 3-lea Smerenia ta cea mare, Cuvioase Varsanufie, te-a împodobit cu cel mai mare dar al Duhului Sfânt, acela al înainte vederii, încât cu doi ani înainte ai vestit starețului Serida venirea în mănăstire a Cuviosului Ioan de Mirosava. Și nu numai atât, ci ai profețit și despre bogații care au lăsat totul și au venit ca frați în mănăstire; iar prin puterea harului cunoșteai voile inimilor și le răspundeai celor ce te întrebau cu mintea și cu gândul. Iar starețul, prețuind darurile tale, dorea ca pe toți să-i odihnească și să-i povățuiască cu cuvânt sfânt, de aceea, tu răspundeai, iar el scria. Însă noi toți cei de astăzi, rugătorii tăi, împreună cu ei, cei de atunci ascultătorii tăi, te cinstim cu daruri ca acestea:Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;Bucură-te, alabastru plin cu mirul darurilor;Bucură-te, vedere prea înaltă a celor ce vor să fie;Bucură-te, minte din Mintea cea mai presus de minte;Bucură-te, că astăzi ne odihnim citind ale tale cuvinte;Bucură-te, că acestea ne sunt nouă sfaturi sfinte;Bucură-te și ajută-ne să împlinim în noi povețele tale, Părinte;Bucură-te și ne vestește nouă cele ce vor fi și ni le pune în minte;Bucură-te și ne fii nouă povață în cele ce vor să fie;Bucură-te, Sfinte Cuvioase Varsanufie, preafericite! Condacul al 4-lea Noi toți ne întrebăm astăzi, cum s-au întrebat și cei de atunci, cum de nu ai iubit mai mult Egiptul și Cuvioșii lui și ai ales Gaza și pustiul ei? Iar tu, fericite, cu înțelepciune în minte răspunsul mi-ai pus, învățându-mă câștigul înstrăinării și roadele smereniei prin ea, precum și răspunsul Maicii Domnului că la judecată pentru înstrăinare te va apăra; cerându-mi iertare cu smerită metanie, și împreună cu tine, binevoiește să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea De alegerea ta s-au minunat toți cuvioșii Egiptului, Valea Nilului și Nitria, de la Antonie și Macarie, la Atanasie și Pahomie, că urmând calea lui Ilarion și înstrăinându-te pentru a nu aduna laude omenești, ci daruri duhovnicești, cu frățească dragoste în duh de rugăciune cu toții te-au însoțit, iar noi, trăitorii acestor vremuri de pe urmă, ne bucurăm să te avem mijlocitor neclintit înaintea lui Dumnezeu și te cinstim cu de trei ori „Bucură-te”:Bucură-te, vlăstar al Egiptului;Bucură-te, purtătorul luminii Duhului;Bucură-te, lauda cuvioșilor;Bucură-te, bucuria credincioșilor;Bucură-te, cu Antonie și cu cei trei Macarie;Bucură-te, cu Atanasie Alexandrinul și Pahomie;Bucură-te, cu Ilarion și Hariton pustnicii Iudeii;Bucură-te, cu noi toți cinstitorii tăi în aceste vremuri;Bucură-te, Sfinte Cuvioase Varsanufie, preafericite! Condacul al 5-lea Cine poate arăta dragostea ta arzătoare pentru toți înaintea lui Dumnezeu? Că tu Cuvioase, arzând ca o flacără puternică și purtând în inimă dragostea lui Dumnezeu, pe toți îi învățai ca un alt Pavel: „Dragostea desăvârșită nu cade și cel ce a dobândit-o rămâne în căldură, fiind închis în iubirea față de Dumnezeu și aproapele”. Iar noi, nevrednicii și păcătoșii, adânc te rugăm, Sfinte Varsanufie, să ne cuprinzi în dragostea ta și lui Dumnezeu
Rugăciune către Sfântul Trifon
O, întrutotlăudate, Sfinte Mucenice Trifon, primeşte de la noi aceste cântări pe care cu umilinţă le aducem înaintea ta şi ne izbăveşte din toate nevoile şi scârbele ca un bun şi iubitor de oameni şi neînfruntat ocrotitor al creştinilor. Căci deşi suntem nevrednici a ne face părtaşi milostivirii tale, pentru păcatele noastre cele multe şi grele, săvârşite în viaţa noastră şi în tot ceasul, însă cunoscând marea bunătate pe care ai arătat-o asupra celor ce te cinstesc pe tine şi se pocăiesc cu credinţă întru numele Domnului, năzuim cu lacrimi de umilinţă şi preaplecată mărturisire a păcatelor la mijlocirile tale înaintea Sfintei Treimi. Fii dar nouă, pururi rugător la Preaputernicul Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor noastre, pentru mântuirea noastră de toate bolile şi primejdiile, de cutremurul pământului şi moarte năpraznică, pentru întărirea noastră în credinţa cea adevărată, apărându-ne de toate răutăţile după făgăduinţa ta, căci toţi te cinstim şi prăznuim numele tău, acum şi pururea şi în veci. Amin.
