Aprins fiind de dragostea Domnului încă din copilărie, Sfântul Auxenție a părăsit lumea și s-a retras pe o stâncă din Muntele Oxia, loc din care a făcut multe minuni pentru toți cei aflați în nevoie. Izgonea duhuri rele, vindeca bolnavi, are darul înainte-vederii, dedicându-și toată viața pentru a-I sluji Domnului, construind mănăstiri și având grijă de copiii săi duhovnicești.
Născut în Constantinopol și trăind în preajma călugărilor, Sfântul Auxenție a râvnit să fie și el ostaș al Domnului, așa că s-a lepădat de lume și, după a fost călugărit și preoțit, dobândind darul izgonirii diavolilor, și-a făcut locaș pe o stâncă, în Muntele Oxia. Venind la el un păstor care își pierduse turma de oi și aflând, prin rugăciunile sfântului, unde se găsește aceasta, au prins de veste și au început să îl caute toți cei bolnavi și nevoiași, până când i-au zidit o chilie în vârful muntelui și vorbeau cu el printr-o fereastră.
Sfântul dobândise și darul vindecărilor, făcând sănătoasă o femeie oarbă, dar și pe cel al înainte-vederii, căci nu i-a vorbit unui om rău credincios care îl hulise, dar îndată omul acela s-a întors rușinat, căci pe fiica lui începuse să o chinuie diavolul, iar Sfântul Auxenție, milostiv fiind, s-a rugat și i-a izbăvit pe amândoi.
Ba și despre moartea Sfântului Simeon Stâlpnicul știuse înaintea tuturor, anunțându-i cu mâhnire pe ucenici că s-a petrecut aceasta, deși era în chilia din muntele său și nu putea ști decât prin vedenie. Ajuns la bătrânețe, după ce a întemeiat multe mănăstiri, a plecat în Cer, la Domnul pe care Îl iubise mai presus de orice.
